Gênesis 41

Iosif tâlcuiește visele lui Faraon

1 După doi ani, Faraon a visat un vis. I se părea că stătea lângă râu (Nil). 2 Și iată că șapte vaci frumoase la vedere și grase la trup s-au suit din râu și au început să pască prin mlaștini. 3 După ele s-au mai suit din râu alte șapte vaci, urâte la vedere și slabe la trup, și s-au așezat lângă ele, pe marginea râului. 4 Vacile urâte la vedere și slabe la trup au mâncat pe cele șapte vaci frumoase la vedere și grase la trup. Și Faraon s-a trezit. 5 A adormit din nou și a visat un al doilea vis. Se făcea că șapte spice de grâu grase și frumoase au crescut pe același pai. 6 Și după ele au răsărit alte șapte spice, slabe și arse de vântul de răsărit. 7 Spicele slabe au înghițit pe cele șapte spice grase și pline. Și Faraon s-a trezit. Iată visul. 8 Dimineața, Faraon s-a tulburat*Dan. 2:1;4:5,19. și a trimis să cheme pe toți magii*Exod 7:11,22.Is. 29:14.Dan. 1:20;2:2;4:7. și pe toți înțelepții*Mat. 2:1. Egiptului. Le-a istorisit visele lui. Dar nimeni n-a putut să le tălmăcească lui Faraon. 9 Atunci, mai-marele paharnicilor a luat cuvântul și a zis lui Faraon: „Mi-aduc aminte astăzi de greșeala mea. 10 Faraon se mâniase*Cap. 40:2,3. pe slujitorii lui și mă aruncase*Cap. 39:20. în temniță, în casa căpeteniei străjerilor, pe mine și pe mai-marele pitarilor. 11 Amândoi am*Cap. 40:5. visat câte un vis în aceeași noapte, și anume fiecare din noi a visat un vis care a primit o tălmăcire deosebită. 12 Era acolo cu noi un tânăr evreu, rob*Cap. 37:36. al căpeteniei străjerilor. I-am istorisit visele noastre, și el ni le-a tălmăcit*Cap. 40:12. și ne-a spus întocmai ce înseamnă visul fiecăruia. 13 Lucrurile s-au întâmplat întocmai după*Cap. 40:22. tălmăcirea pe care ne-o dăduse el. Pe mine, Faraon m-a pus iarăși în slujba mea, iar pe mai-marele pitarilor l-a spânzurat." 14 Faraon*Ps. 105:20. a trimis să cheme pe Iosif. L-au scos*Dan. 2:25. în grabă din temniță*1 Sam. 2:8.Ps. 113:7,8.. Iosif s-a ras, și-a schimbat hainele și s-a dus la Faraon. 15 Faraon a zis lui Iosif: „Am visat un vis. Nimeni nu l-a putut tălmăci și am*Vers. 12.Ps. 25:14.Dan. 5:16. aflat că tu tălmăcești un vis îndată după ce l-ai auzit." 16 Iosif a răspuns lui Faraon: „Nu eu*Dan. 2:30.Fapte 3:12.2 Cor. 3:5.! Dumnezeu*Cap. 40:8.Dan. 2:22,28,47;4:2. este Acela care va da un răspuns prielnic lui Faraon!" 17 Faraon a început să istorisească atunci lui Iosif: „În visul meu*Vers. 1., se făcea că stăteam pe malul râului. 18 Și deodată, șapte vaci grase la trup și frumoase la chip s-au suit din râu și au început să pască prin mlaștini. 19 După ele, s-au suit alte șapte vaci slabe, foarte urâte la chip și sfrijite: n-am mai văzut altele așa de urâte în toată țara Egiptului. 20 Vacile cele sfrijite și slabe au mâncat pe cele șapte vaci dintâi, care erau grase. 21 Le-au înghițit, fără să se poată cunoaște că intraseră în pântecele lor; ba încă înfățișarea lor era tot așa de urâtă ca mai înainte. Și m-am deșteptat. 22 Am mai văzut în vis șapte spice pline și frumoase, care creșteau pe același pai. 23 Și după ele au răsărit șapte spice goale, slabe, arse de vântul de răsărit. 24 Spicele slabe au înghițit pe cele șapte spice frumoase. Am spus aceste lucruri magilor*Vers. 8.Dan. 4:7., dar nimeni nu mi le-a putut tălmăci." 25 Iosif a zis lui Faraon: „Ce a visat Faraon înseamnă un singur lucru: Dumnezeu*Dan. 2:28,29,45.Apoc. 4:1. a arătat mai dinainte lui Faraon ce are să facă. 26 Cele șapte vaci frumoase înseamnă șapte ani și cele șapte spice frumoase înseamnă șapte ani: este un singur vis. 27 Cele șapte vaci sfrijite și urâte, care se suiau după cele dintâi, înseamnă șapte ani, și cele șapte spice goale, arse de vântul de răsărit, vor fi șapte ani*2 Împ. 8:1. de foamete. 28 Astfel, după cum am spus lui Faraon, Dumnezeu a arătat lui Faraon ce are*Vers. 25. să facă. 29 Iată, vor fi șapte*Vers. 47. ani de mare belșug în toată țara Egiptului. 30 După ei, vor veni*Vers. 54. șapte ani de foamete, așa că se va uita tot belșugul acesta în țara Egiptului, și foametea*Cap. 47:13. va topi țara. 31 Foametea aceasta care va urma va fi așa de mare că nu se va mai cunoaște belșugul în țară. 32 Cât privește faptul că Faraon a visat visul de două ori, înseamnă că lucrul este hotărât*Num. 23:19.Is. 46:10,11. din partea lui Dumnezeu și că Dumnezeu Se va grăbi să-l aducă la îndeplinire. 33 Acum, Faraon să aleagă un om priceput și înțelept și să-l pună în fruntea țării Egiptului. 34 Faraon să pună prefecți în țară, ca să ridice*Prov. 6:6-8. o cincime din roadele Egiptului în timpul celor șapte ani de belșug. 35 Să se strângă*Vers. 48. toate bucatele din acești ani buni care au să vină; să se facă, la îndemâna lui Faraon, grămezi de grâu, provizii în cetăți, și să le păzească. 36 Bucatele acestea vor fi provizia țării pentru cei șapte ani de foamete care vor veni în țara Egiptului, pentru ca țara să nu fie prăpădită*Cap. 47:15,19. de foamete."

Înălțarea lui Iosif

37 Cuvintele*Ps. 105:19.Fapte 7:10. acestea au plăcut lui Faraon și tuturor slujitorilor lui. 38 Și Faraon a zis slujitorilor săi: „Am putea noi oare să găsim un om ca acesta, care*Num. 27:18.Iov 32:8.Prov. 2:6.Dan. 4:8,18;5:11,14;6:3. să aibă în el Duhul lui Dumnezeu?" 39 Și Faraon a zis lui Iosif: „Fiindcă Dumnezeu ți-a făcut cunoscute toate aceste lucruri, nu este nimeni care să fie atât de priceput și atât de înțelept ca tine. 40 Te pun*Ps. 105:21,22.Fapte 7:10. mai-mare peste casa mea și tot poporul meu va asculta de poruncile tale. Numai scaunul meu de domnie mă va ridica mai presus de tine." 41 Faraon a zis lui Iosif: „Uite, îți dau*Dan. 6:3. stăpânire peste toată țara Egiptului." 42 Faraon și-a scos*Est. 3:10;8:2,8. inelul din deget și l-a pus în degetul lui Iosif; l-a îmbrăcat*Est. 8:15. cu haine de in subțire și i-a pus*Dan. 5:7,29. un lanț de aur la gât. 43 L-a suit în carul care venea după al lui și strigau*Est. 6:9. Cap. 42:6; 45:8,26.Fapte 7:10. înaintea lui: „În genunchi!" Astfel i-a dat Faraon stăpânire peste toată țara Egiptului. 44 Și a mai zis lui Iosif: „Eu sunt Faraon! Dar fără tine nimeni nu va ridica mâna, nici piciorul, în toată țara Egiptului." 45 Faraon a pus lui Iosif numele: Țafnat-Paeneah (Descoperitor de taine) și i-a dat de nevastă pe Asnat, fata lui Poti-Fera, preotul lui On. Și Iosif a pornit să cerceteze țara Egiptului. 46 Iosif era în vârstă de treizeci de ani când s-a înfățișat*1 Sam. 16:21.1 Împ. 12:6,8.Dan. 1:19. înaintea lui Faraon, împăratul Egiptului, și a plecat de la Faraon și a străbătut toată țara Egiptului. 47 În timpul celor șapte ani de rod, pământul a dat bucate din belșug. 48 Iosif a strâns toate bucatele din acești șapte ani de belșug în țara Egiptului. A făcut provizii în cetăți, punând în fiecare cetate bucatele de pe câmpul de primprejur. 49 Iosif a strâns grâu ca nisipul*Cap. 22:17.Jud. 7:12.1 Sam. 13:5.Ps. 78:27. mării, atât de mult, că au încetat să-l mai măsoare, pentru că era fără măsură.

Iosif strânge bucate în Egipt

50 Înaintea anilor de foamete, i s-au născut lui Iosif*Cap. 46:20;48:5. doi fii, pe care i-a născut Asnat, fata lui Poti-Fera, preotul lui On. 51 Iosif a pus întâiului născut numele Manase (Uitare); „căci", a zis el, „Dumnezeu m-a făcut să uit toate necazurile mele și toată casa tatălui meu". 52 Și celui de al doilea i-a pus numele Efraim (Rodire); „căci", a zis el, „Dumnezeu m-a făcut*Cap. 49:22. roditor în țara întristării mele". 53 Cei șapte ani de belșug care au fost în țara Egiptului au trecut 54 și au început*Ps. 105:16.Fapte 7:11. să vină cei șapte ani de foamete, așa cum*Vers. 30. vestise Iosif. În toate țările era foamete, dar în toată țara Egiptului era pâine. 55 Când a flămânzit, în sfârșit, toată țara Egiptului, poporul a strigat la Faraon să-i dea pâine. Faraon a spus tuturor egiptenilor: „Duceți-vă la Iosif și faceți ce vă va spune el." 56 Foametea bântuia în toată țara. Iosif a deschis toate locurile cu provizii și a vândut*Cap. 42:6;47:14,24. grâu egiptenilor. Foametea creștea din ce în ce mai mult în țara Egiptului. 57 Și din toate țările*Deut. 9:28. venea lumea în Egipt ca să cumpere grâu de la Iosif, căci în toate țările era foamete mare.

Ka Whakaaturia e Hōhepa te Moemoeā a te Kīngi

1 Ā, ka taka ngā tau e rua, ka moe a Parao; nā, i te taha ia o te awa e tū ana. 2 Nā, ko te putanga ake o ngā kau e whitu i roto i te awa, he āhua pai, e whai kiko ana; ā, ka kai rātou i roto i ngā wīwī. 3 Nā, ko te putanga ake anō o ētahi kau e whitu i muri i a rātou i roto i te awa, he āhua kino, he kikokore; ā, tū ana rātou i te taha o ērā kau i te pareparenga o te awa. 4 Nā, ka kainga e ngā kau āhua kino, kikokore, ngā kau āhua pai e whitu, ngā mea mōmona. Ā, ka ara ake a Parao.

5 Ā, ka parangia anō ia, nā, ko te rua o āna moe. Nā, ko te putanga ake o ngā puku wīti e whitu, kotahi anō hoki te kakau, he mea whai kiko, he pai. 6 Nā, ko ngā puku e whitu e tupu ake ana i muri i ērā, he mea kikokore, he mea ngingio i te marangai. 7 Ā, horomia ake ngā puku whai kiko e whitu, ngā mea whai kai, e ngā puku kikokore e whitu. Ko te aranga ake o Parao; nā, he moe!

8 Ā, i te ata; nā, ka pororaru tōna wairua; ā, ka tono tāngata ia ki te karanga i ngā tohunga māori katoa o Īhipa, me ngā mea mōhio katoa o reira. Ā, kōrerotia atu ana tāna moe e Parao ki a rātou, otiia, kīhai i taea e tētahi te whakaatu i te tikanga o aua moe ki a Parao.

9 Nā, ka kōrero te tino kaiwhakainu ki a Parao, ka mea, "Kātahi ahau ka mahara ki ōku hē. 10 I riri mai a Parao ki āna pononga, ā, i tuku i ahau kia puritia ki roto ki te whare o te rangatira o ngā kaitiaki, ahau me te tino kaihanga taro. 11 Ā, ka moe māua i tētahi moe i te pō kotahi, ahau, a ia hoki; i moe māua ahau, a ia, me te tikanga anō o ā māua moe. 12 Nā, i reira i a māua tētahi taitama Hiperu, he pononga nā te rangatira o ngā kaitiaki; ā, ka kōrerotia e māua ki a ia, ā, whakaaturia mai ana e ia te tikanga o ā māua moe ki a māua; rite tonu tāna whakaaturanga ki tā tērā moe, ki tāku. 13 Ā, tika tonu tāna i whakaatu ai ki a māua; ko ahau i whakahokia e ia ki tāku mahi, ko tērā i tāronatia."

14 Nā, ka tono tangata a Parao, hei karanga i a Hōhepa, ā, ka hohoro rātou te mau mai i a ia i roto i te whare herehere. Nā, ka heu ia i a ia, ka tango i ētahi kākahu kē mōna, ā, haere ana ki a Parao.

15 Ā, ka mea a Parao ki a Hōhepa, "I moe ahau i tētahi moe, ā, kāhore he tangata hei whakaatu i tōna tikanga. Nā, kua tae mai tōu rongo ki ahau, e kōrerotia ana ki te rongo koe i te moe ka taea e koe te whakaatu tōna tikanga."

16 Nā, ka whakahoki a Hōhepa ki a Parao, ka mea, "Ehara i ahau; mā te Atua e whakahoki te kupu pai ki a Parao."

17 Nā, ka mea a Parao ki a Hōhepa, "I ahau e moe ana, nā, e tū ana ahau i te pareparenga o te awa; 18 nā, ka puta ake i te awa ngā kau e whitu, he mea whai kiko, he āhua pai; ā, ka kai rātou i roto i ngā wīwī. 19 Nā, ko te putanga ake o ētahi atu kau e whitu i muri i ērā, he hīroki, he āhua kino noa iho, he kikokore, kāhore ahau i kite i tō rātou rite te kino i te whenua katoa o Īhipa. 20 Nā, ka kainga ngā kau e whitu ō mua, ngā mea mōmona, e ngā kau hīroki, e ngā mea kino; 21 ā, i tō rātou toremitanga ki roto i a rātou, e kore e mōhiotia kua toremi rātou ki roto i a rātou; he mau tonu hoki tō rātou āhua kino, he pērā me tō te tīmatanga. Nā, ka ara ahau.

22 "Nā, i kite anō ahau i ahau e moe ana, ko ngā puku wīti e whitu e tupu ake ana i te kakau kotahi, he mea whai kai, he mea pai. 23 Nā, ko ngā puku e whitu, he mea taramore, he mea kikokore, i ngingio nei i te marangai, e tupu ake ana i muri i aua puku; 24 ā, horomia ake ngā puku papai e whitu e ngā puku kikokore. Nā, ka kōrerotia e ahau ki ngā tohunga māori; ā, kāhore tētahi hei whakaatu ki ahau."

25 Nā, ko te meatanga a Hōhepa ki a Parao, "Ko te moe a Parao kotahi tonu; e whakaaturia ana e te Atua ki a Parao ngā mea e meatia ana e ia. 26 Ko ngā kau pai e whitu, e whitu ngā tau; ko ngā puku pai anō e whitu, e whitu ngā tau; kotahi anō te moe. 27 Ā, ko ngā kau hīroki e whitu, ko ngā mea kino i puta ake rā i muri i a rātou, e whitu ēnā ngā tau; ā, ko ngā puku wīti e whitu, ko ngā mea i ngingio i te marangai, e whitu ēnā ngā tau matekai.

28 "Ko te mea tēnā i kōrerotia e ahau ki a Parao; ko tā te Atua e mea ai e whakakitea ana e ia ki a Parao. 29 Nanā, e whitu ngā tau e haere mai nei e nui ai te hua o te whenua katoa o Īhipa; 30 ā, e whitu ngā tau matekai e ara ake i muri i ērā; ā, ka wareware katoa te hua i te whenua o Īhipa; ā, ka ngaro te whenua i te matekai. 31 Ā, e kore taua hua e mōhiotia e te whenua, i taua matekai hoki ō muri; nō te mea he tino nanakia. 32 Ā, i tuaruatia ai te moe a Parao, he mea pūmau nā te Atua, ka hohoro anō te meatia e te Atua.

33 "Nā, reira, me titiro e Parao tētahi tangata mōhio, whai whakaaro, kia tukua e ia ngā tikanga o te whenua o Īhipa ki a ia. 34 Kia meatia tēnei e Parao, kia whakaritea hoki e ia ētahi kaitirotiro mō te whenua, ā, kia tangohia e ia te rima o ngā wāhi o te whenua o Īhipa i ngā tau hua e whitu. 35 Kia kohia hoki ngā kai katoa o ēnei tau pai e haere ake nei, kia āmitia mai hoki he wīti ki raro i te ringa o Parao, kia tohungia anō hoki he kai i roto i ngā pā. 36 Nā, ka pae taua kai mā te whenua mō ngā tau matekai e whitu e puta mai ana ki te whenua o Īhipa; e kore ai e ngaro te whenua i te matekai."

Ka Whakarangatira i Īhipa a Hōhepa

37 Ā, he pai taua mea ki te titiro a Parao, ki te titiro hoki a āna tāngata katoa. 38 Nā, ka mea a Parao ki āna tāngata, "E kitea rānei e tātou he pēnei, he tangata kei a ia nei te Wairua o te Atua?"

39 Ā, ka mea a Parao ki a Hōhepa, "Nā, kua whakakitea nei e te Atua ēnei mea katoa ki a koe, kāhore hoki he tangata hei rite mōu, te mōhio, te whai whakaaro. 40 Ko koe hei rangatira mō tōku whare, ā, mā tāu kupu tōku iwi katoa e tohutohu; ko te torōna anake te mea e nui ake ai ahau i a koe."

41 Ā, ka mea a Parao ki a Hōhepa, "Titiro, kua waiho nei koe e ahau hei rangatira mō te whenua katoa o Īhipa." 42 Nā, ka tangohia e Parao tōna mōwhiti i tōna ringa, ā, kuhua ana e ia ki te ringa o Hōhepa, i whakakākahuria hoki ia e ia ki ngā kākahu rīnena pai, ā, whakaheia ana he hei kōura ki tōna kakī. 43 I whakaekea anō ia e ia ki runga ki te tuarua o ōna hāriata; ā, ka karangatia e rātou i mua i a ia, "Kia piko te turi!" Ka waiho ia e ia hei rangatira mō te whenua katoa o Īhipa.

44 I mea anō a Parao ki a Hōhepa, "Ko Parao ahau, ā, ki te kāhore koe, e kore e ara ake te ringa, te waewae rānei o tētahi i te whenua katoa o Īhipa." 45 Nā, ka huaina e Parao te ingoa o Hōhepa. Ko Tawhanatapaneaha; ā, i hōmai anō e ia hei wahine māna, a Ahenata, tamāhine a Potiwhera, tohunga o Ono. Nā, ka haere a Hōhepa ā puta noa i te whenua katoa o Īhipa.

46 E toru tekau ngā tau o Hōhepa i tōna tūranga i te aroaro o Parao, o te kīngi o Īhipa. Nā, ka puta atu a Hōhepa i te aroaro o Parao, ā, ka haere ā puta noa i te whenua katoa o Īhipa. 47 Ā, i ngā tau hua e whitu, me te mea he aohanga nā te ringa te hua o te whenua. 48 Nā, ka kohia e ia ngā kai katoa o ngā tau e whitu i puta ki te whenua o Īhipa, ā, rongoātia ana te kai ki ngā pā. Ko te kai o te māra i tētahi taha, i tētahi taha o te pā, i rongoātia e ia ki taua pā anō. 49 Heoi, āmitia ana e Hōhepa he wīti, me te mea ko te onepū o te moana, he hira whakaharahara; ā, whakarērea noatia iho e ia te tatau; kāhore hoki i taea te tatau.

50 Nā, ka whānau ngā tama tokorua a Hōhepa, i te mea kāhore anō kia puta noa ngā tau matekai, i whānau hoki i a rāua ko Ahenata tamāhine a Potiwhera tohunga o Ono. 51 Ā, i huaina e Hōhepa te ingoa o te mātāmua ko Mānahi, "Nō te mea," e kī ana ia, "kua meinga ahau e te Atua kia wareware ki tāku mahi nui katoa, ki te whare katoa anō hoki o tōku pāpā." 52 Ā, i huaina e ia te ingoa o te tuarua ko Ēparaima, "Mōku hoki i meinga e te Atua kia hua ki te whenua o tōku tangihanga."

53 Nā, ka taka ngā tau hua e whitu i puta mai rā ki te whenua o Īhipa, 54 ā, ka tīmata ngā tau matekai e whitu te puta ake, ka pērā hoki me tā Hōhepa i kōrero ai. Ā, i ngā whenua katoa te matekai; ko te whenua katoa ia o Īhipa i whai taro. 55 Nā, i te matenga o te whenua katoa o Īhipa i te kai, ka tangi te iwi ki a Parao ki te taro mā rātou; ā, ka mea a Parao ki ngā Īhipiana katoa, "Haere ki a Hōhepa; me mea e koutou tāna e mea ai ki a koutou."

56 Nā, i runga i te mata katoa o te whenua te matekai; ā, ka wāhia e Hōhepa ngā toa katoa, ā, hokona ana e ia ki ngā Īhipiana; he nanakia hoki te matekai i te whenua o Īhipa. 57 Ā, ka haere ngā whenua katoa ki Īhipa, ki a Hōhepa, ki te hoko wīti; nō te mea he nui rawa te matekai o ngā whenua katoa.