Gênesis 27

Binecuvântarea lui Esau

1 Isaac îmbătrânise și ochii*Cap. 48:10.1 Sam. 3:2. îi slăbiseră, așa că nu mai vedea. Atunci a chemat pe Esau, fiul lui cel mai mare, și i-a zis: „Fiule!" „Iată-mă", i-a răspuns el. 2 Isaac a zis: „Iată, am îmbătrânit și nu*Prov. 27:1.Iac. 4:14. știu ziua morții mele. 3 Acum*Cap. 25:27,28. dar, te rog, ia-ți armele, tolba și arcul, du-te la câmp și adu-mi vânat. 4 Fă-mi o mâncare, cum îmi place mie, și adu-mi s-o mănânc, ca să te binecuvânteze sufletul*Vers. 27. Cap. 48:9,15;49:28.Deut. 33:1. meu înainte de a muri." 5 Rebeca a ascultat ce spunea Isaac fiului său Esau. Și Esau s-a dus la câmp, ca să prindă vânatul și să-l aducă. 6 Apoi, Rebeca a zis fiului său Iacov: „Iată, am auzit pe tatăl tău vorbind astfel fratelui tău Esau: 7 ‘Adu-mi vânat și fă-mi o mâncare ca să mănânc, și te voi binecuvânta înaintea Domnului, înainte de moartea mea.’ 8 Acum, fiule, ascultă*Vers. 13. sfatul meu și fă ce îți poruncesc. 9 Du-te de ia-mi din turmă doi iezi buni, ca să fac din ei tatălui tău o mâncare*Vers. 4. gustoasă, cum îi place; 10 tu ai s-o duci tatălui tău s-o mănânce, ca să te binecuvânteze*Vers. 4. înainte de moartea lui." 11 Iacov a răspuns mamei sale: „Iată, fratele meu Esau*Cap. 25:25. este păros, iar eu n-am păr deloc. 12 Poate că tatăl meu mă va pipăi*Vers. 22. și voi trece drept mincinos înaintea lui și, în loc de binecuvântare, voi face să vină peste mine blestemul*Cap. 9:25.Deut. 27:18.." 13 Mama sa i-a zis: „Blestemul acesta, fiule, să cadă peste mine*Cap. 43:9.1 Sam. 25:24.2 Sam. 14:9.Mat. 27:25.! Ascultă numai sfatul meu și du-te de adu-mi-i." 14 Iacov s-a dus de i-a luat și i-a adus mamei sale, care a făcut o mâncare*Vers. 4,9. cum îi plăcea tatălui său. 15 În urmă, Rebeca a luat hainele cele bune*Vers. 27. ale lui Esau, fiul ei cel mai mare, care se găseau acasă, și le-a pus pe Iacov, fiul ei cel mai tânăr. 16 I-a acoperit cu pielea iezilor mâinile și gâtul, care erau fără păr. 17 Și a dat în mâna fiului său Iacov mâncarea gustoasă și pâinea pe care le pregătise. 18 El a venit la tatăl său și a zis: „Tată!" „Iată-mă", a zis Isaac. „Cine ești tu, fiule?" 19 Iacov a răspuns tatălui său: „Eu sunt Esau, fiul tău cel mai mare; am făcut ce mi-ai spus. Scoală-te, rogu-te, șezi de mănâncă din vânatul meu, pentru ca să mă binecuvânteze*Vers. 4. sufletul tău!" 20 Isaac a zis fiului său: „Cum, l-ai și găsit, fiule?" Și Iacov a răspuns: „Domnul Dumnezeul tău mi l-a scos înainte." 21 Isaac a zis lui Iacov: „Apropie-te dar, să te pipăi*Vers. 12., fiule, ca să știu dacă ești cu adevărat fiul meu Esau sau nu." 22 Iacov s-a apropiat de tatăl său Isaac, care l-a pipăit și a zis: „Glasul este glasul lui Iacov, dar mâinile sunt mâinile lui Esau." 23 Nu l-a cunoscut, pentru că mâinile îi erau păroase*Vers. 16., ca mâinile fratelui său Esau, și l-a binecuvântat. 24 Isaac a zis: „Tu ești deci fiul meu Esau?" Și Iacov a răspuns: „Eu sunt." 25 Isaac a zis: „Adu-mi să mănânc din vânatul fiului meu, ca sufletul meu să te*Vers. 4. binecuvânteze." Iacov i-a adus, și el a mâncat; i-a adus și vin și a băut. 26 Atunci, tatăl său, Isaac, i-a zis: „Apropie-te dar și sărută-mă, fiule."

27 Iacov s-a apropiat și l-a sărutat. Isaac a simțit mirosul hainelor lui; apoi l-a binecuvântat și a zis:

„Iată, mirosul*Osea 14:6. fiului meu este ca mirosul unui câmp pe care l-a binecuvântat Domnul.

28 Să-ți dea*Evr. 11:20. Dumnezeu rouă*Deut. 33:13,28.2 Sam. 1:21. din cer

Și grăsimea*Cap. 45:18. pământului,

Grâu și vin*Deut. 33:28. din belșug!

29 Să-ți fie supuse noroade*Cap. 9:25;25:23.,

Și neamuri să se închine înaintea ta!

Să fii stăpânul fraților tăi,

Și fiii*Cap. 49:8. mamei tale să se închine înaintea ta!

Blestemat*Cap. 12:3.Num. 24:9. să fie oricine te va blestema

Și binecuvântat să fie oricine te va binecuvânta."

30 Isaac sfârșise de binecuvântat pe Iacov și abia plecase Iacov de la tatăl său Isaac, când fratele său Esau s-a întors de la vânătoare. 31 A făcut și el o mâncare gustoasă, pe care a adus-o tatălui său. Și a zis tatălui său: „Tată, scoală-te și mănâncă*Vers. 4. din vânatul fiului tău, pentru ca să mă binecuvânteze sufletul tău!" 32 Tatăl său Isaac i-a zis: „Cine ești tu?" Și el a răspuns: „Eu sunt fiul tău cel mai mare, Esau." 33 Isaac s-a înspăimântat foarte tare și a zis: „Cine este atunci cel ce a prins vânat și mi l-a adus? Eu am mâncat din toate înainte de a veni tu și l-am binecuvântat. De aceea va rămâne*Cap. 28:3,4.Rom. 11:29. binecuvântat." 34 Când a auzit Esau cuvintele tatălui său, a scos mari țipete*Evr. 12:17., pline de amărăciune, și a zis tatălui său: „Binecuvântează-mă și pe mine, tată!" 35 Isaac a zis: „Fratele tău a venit cu vicleșug și ți-a luat binecuvântarea." 36 Esau a zis: „Da, nu degeaba*Cap. 25:26. i-au pus numele Iacov, căci m-a înșelat de două ori. Mi-a luat*Cap. 25:33. dreptul de întâi născut și iată-l acum că a venit de mi-a luat și binecuvântarea!" Și a zis: „N-ai păstrat nicio binecuvântare pentru mine?" 37 Isaac a răspuns și a zis lui Esau: „Iată, l-am făcut stăpân*2 Sam. 8:14. Vers. 29. peste tine și i-am dat ca slujitori pe toți frații lui, l-am înzestrat cu grâu*Vers. 28. și vin din belșug. Ce mai pot face oare pentru tine, fiule?" 38 Esau a zis tatălui său: „N-ai decât această singură binecuvântare, tată? Binecuvântează-mă și pe mine, tată!" Și Esau a ridicat glasul și a plâns*Evr. 12:17..

39 Tatăl său Isaac a răspuns și i-a zis:

„Iată! Locuința*Vers. 28.Evr. 11:20. ta va fi lipsită*27:39 Sau: departe. de grăsimea pământului

Și de roua cerului, de sus.

40 Vei trăi din sabia ta

Și vei sluji*Cap. 35:23.2 Sam. 8:14.Obad. 18-20. fratelui tău,

Dar, când*2 Împ. 8:20. te vei răscula,

Vei scutura jugul lui de pe gâtul tău!"

Esau urăște pe Iacov

41 Esau a prins ură*Cap. 37:4,8. pe Iacov din pricina binecuvântării cu care-l binecuvântase tatăl său. Și Esau zicea în inima sa: „Zilele*Cap. 50:3,4,10. de bocet pentru tatăl meu sunt aproape, și apoi am*Obad. 10. să ucid pe fratele meu Iacov." 42 Și au spus Rebecăi cuvintele lui Esau, fiul ei cel mai mare. Ea a trimis atunci de a chemat pe Iacov, fiul ei cel mai tânăr, și i-a zis: „Iată, fratele tău Esau vrea să se răzbune*Ps. 64:5. pe tine, omorându-te. 43 Acum, fiule, ascultă sfatul meu: scoală-te, fugi la fratele meu Laban, în*Cap. 11:31. Haran, 44 și rămâi la el câtăva vreme, până se va potoli mânia fratelui tău, 45 până va trece de la tine urgia fratelui tău și va uita ce i-ai făcut. Atunci voi trimite să te cheme. Pentru ce să fiu lipsită de voi amândoi într-o zi?" 46 Rebeca a zis lui Isaac: „M-am*Cap. 26:35;28:8. scârbit de viață din pricina fetelor lui Het. Dacă Iacov*Cap. 24:3. va lua o asemenea nevastă dintre fetele lui Het, dintre fetele țării acesteia, la ce-mi mai este bună viața?"

Ka Manaakitia a Hākopa e Īhaka

1 Nā, i a Īhaka kua koroheketia, kua atarua hoki ngā kanohi, i kore ai ia e kite, ka karangatia e ia a Ēhau, tāna tama mātāmua, ka mea ki a ia, "E tāku tama!"

Ā, ka mea ia ki a ia, "Tēnei ahau."

2 Nā, ka mea ia, "Nanā, kua koroheke ahau, kāhore hoki ahau e mōhio ki te rā e mate ai ahau. 3 Nā reira mauria e koe āu rākau tāu papa pere me tāu kōpere, ka haere ki te koraha ki te hopu kai māku. 4 Ka taka ai i tētahi kai reka māku, hei tāku i pai ai, ka mau mai ai ki ahau kia kai ahau; kia manaaki ai tōku wairua i a koe i mua o tōku matenga."

5 Ā, i rongo a Ripeka i te kōrerotanga Īhaka ki a Ēhau, ki tāna tama. Nā, ko te haerenga o Ēhau ki te koraha ki te hopu kai hei maunga mai māna. 6 Nā, ka kōrero a Ripeka ki a Hākopa, ki tāna tama, ka mea, "Nanā, kua rongo ahau i tōu pāpā e kōrero ana ki a Ēhau, ki tōu tuakana, e mea ana, 7 ‘Mauria mai tētahi kai māku, ka taka ai i tētahi kai reka māku, kia kai ahau, kia manaaki ai ahau i a koe i te aroaro o Ihowā, keiwhā mate ahau.’ 8 Nā, whakarongo ki tōku reo, e tāku tama, kia rite ki tāku e whakahau nei ki a koe. 9 Haere ināianei ki te kāhui, ka mau mai ki ahau i reira kia rua ngā kūao papai o ngā koati; ā, māku ēnā e taka hei kai reka mā tōu pāpā, hei pērā me tāna e pai ai. 10 Ā, māu e kawe ki tōu pāpā, kia kai ia, kia manaaki ai ia i a koe keiwhā mate ia."

11 Nā, ka mea a Hākopa ki a Ripeka, ki tōna whaea, "Nā, ko Ēhau, ko tōku tuakana, he tangata pūhuruhuru, ko ahau ia he kiri maheni. 12 Tērā pea tōku pāpā e whāwhā i ahau, ā, ki tāna ka rite ahau ki te tangata tinihanga; ā, he kanga te mea e riro mai i ahau, kāhore he manaaki."

13 Nā, ko te meatanga a tōna whaea ki a ia, "Hei runga i ahau tōu kanga, e tāku tama; whakarongo mai ia ki tōku reo, haere, tīkina aua mea ki ahau."

14 Nā, ka haere ia, ka tīkina, ka mauria mai ki tōna whaea, ā, ka takā e tōna whaea he kai reka, he pērā me tā tōna pāpā i pai ai. 15 Nā, ka tīkina e Ripeka ngā kākahu papai o Ēhau, o tāna tama ō mua, i a ia hoki aua mea i roto i te whare; ā, whakakākahuria ana e ia ki a Hākopa, ki tāna tama ō muri. 16 Ā, ka whakapiritia e ia ngā hiako o ngā kūao koati ki ōna ringa, ki te wāhi māeneene hoki o tōna kakī. 17 Nā, ka hoatu e ia te kai reka me te taro i hangā e ia ki te ringa o Hākopa, o tāna tama.

18 Nā, ka tae ia ki tōna pāpā, ka mea, "E tōku matua!"

Ā, ka mea ia, "Tēnei ahau; ko wai koe, e tāku tama?"

19 Nā, ka mea a Hākopa ki tōna pāpā, "Ko Ēhau ahau, ko tāu mātāmua; kua oti i ahau tāu i kī mai ai ki ahau. Nā, maranga ake, e noho ki te kai i te kai i hopukia nei e ahau, kia manaaki ai tōu wairua i ahau."

20 Ā, ka mea a Īhaka ki tāna tama, "Nā te aha i hohoro ai te kitea e koe, e tāku tama?"

Ka mea ia, "Nā Ihowā hoki, nā tōu Atua, i hōmai kia hohoro."

21 Ā, ka mea a Īhaka ki a Hākopa, "Nuku mai nei nā, kia whāwhā ahau ki a koe, e tāku tama, ko tāku tama tonu rānei koe, ko Ēhau, kāhore rānei."

22 Nā, ka neke atu a Hākopa ki a Īhaka, ki tōna pāpā, ā, ka whāwhā tērā i a ia, ka mea, "Ko te reo, nō Hākopa te reo, ko ngā ringa ia, nō Ēhau ngā ringaringa." 23 Ā, kīhai ia i mōhio ki a ia, nō te mea he huruhuru ōna ringa, i rite ki ngā ringa o Ēhau, o tōna tuakana; nā, ka manaaki ia i a ia. 24 Ā, ka mea, "Ko tāku tama pū rānei koe, ko Ēhau?"

Ā, ka mea ia, "Ko ahau tēnei."

25 Nā, ka mea ia, "Kawea mai kia tata ki ahau, kia kai ahau i te kai i hopukia e tāku tama, kia manaaki ai tōku wairua i a koe."

Nā, kawea atu ana e ia ki a ia, ā, ka kai ia. I mauria atu anō e ia he wāina ki a ia, ā, inu ana ia. 26 Kātahi ka mea a Īhaka, tōna pāpā, ki a ia, "Nuku mai nei, ka kihi i ahau, e tāku tama."

27 Nā, ka neke atu ia, ā, ka kihi ia i a ia; ā, ka hongi ia i te haunga o ōna kākahu, ka manaaki i a ia, ka mea,

"Titiro hoki, rite tahi te haunga o tāku tama

ki te haunga o te pārae i manaakitia e Ihowā.

28 Kia hōmai anō e te Atua ki a koe te tōmairangi o te rangi,

me te mōmonatanga o te whenua,

kia nui anō hoki te wīti me te wāina!

29 Kia mahi ngā iwi ki a koe,

kia piko iho hoki ngā tauiwi ki a koe.

Kia waiho koe hei rangatira mō ōu tēina,

ā, kia piko iho ki a koe ngā tama a tōu whaea.

Kia kangā te tangata e kanga ana i a koe,

ā, kia manaakitia te tangata e manaaki ana i a koe."

Ka Īnoi a Ēhau mō te Manaakitanga o Īhaka

30 Ā, mutu ana te manaaki a Īhaka i a Hākopa, puta kau atu anō a Hākopa i te aroaro o Īhaka, o tōna pāpā, nā, ka tae mai a Ēhau, tōna tuakana, i tāna hopu kīrehe mohoao. 31 Kua oti anō hoki i a ia tētahi kai reka te taka, ā, kawea ana ki tōna pāpā, nā, ka mea ki tōna pāpā, "Kia ara ake tōku pāpā ki te kai i te mea i hopukia mai e tāna tama, kia manaaki ai tōu wairua i ahau."

32 Nā, ka mea a Īhaka, tōna pāpā, ki a ia, "Ko wai koe?"

Ā, ka mea ia, "Ko tāu tama ahau, ko Ēhau, ko tāu mātāmua."

33 Nā, tino wiri rawa ana a Īhaka, ā, ka mea, "Ha, ko wai rā tēnei i hopukia nei e ia he kai, ā, kawea ana mai ki ahau, ā, kainga katoatia ana e ahau i te mea kāhore anō koe i tae mai, ā, manaakitia ana ia e ahau? Āe rā, ka manaakitia anō ia."

34 Ā, i te rongonga o Ēhau i ngā kupu a tōna pāpā, ka tangi ia, he tangi nui, he tangi tīwerawera, ā, ka mea ki tōna pāpā, "Manaakitia ahau, āe rā, ahau anō hoki, e tōku pāpā."

35 Ā, ka mea ia, "I haere tinihanga mai tōu teina, ā, riro ana tōu manaaki i a ia."

36 Nā, ka mea ia, "Ka tika ha te tapanga i a ia ko Hākopa? Kua rua nei hoki ōku māmingatanga e ia. Ko tōku mātāmuatanga kua riro i a ia; ā, ināianei kua riro tōku manaaki i a ia." Ka mea anō ia, "Kāhore rānei i mahue atu ki a koe tētahi manaaki mōku?"

37 Nā, ka whakahoki a Īhaka, ka mea ki a Ēhau, "Nā, kua waiho ia e ahau hei rangatira mōu, kua hoatu hoki ōna tuākana katoa ki a ia hei apa; kua whakaūkia hoki ia e ahau ki te wīti, ki te wāina. Ā, he aha rā māu hei meatanga māku, e tāku tama?"

38 Nā, ka mea a Ēhau ki tōna pāpā, "Kotahi tonu ia tāu manaaki, e tōku pāpā? Manaakitia ahau, āe rā, ahau anō hoki, e tōku pāpā." Nā, nui atu te reo o Ēhau ki te tangi.

39 Nā, ka whakahoki a Īhaka, tōna pāpā, ka mea ki a ia:

"Nā, nō te mōmonatanga o te whenua te nohoanga mōu,

nō te tōmairangi hoki o te rangi i runga.

40 Mā tāu hoari hoki e ora ai koe,

me mahi anō koe ki tōu teina;

ā, tēnei ake, kei tōu kakenga hei rangatira,

nā, ka wāhia atu e koe tāna ioka i tōu kakī."

Ka Rere a Hākopa i te Riri o Ēhau

41 Nā, ka mauāhara a Ēhau ki a Hākopa mō te manaaki i manaakitia ai ia e tōna pāpā, ā, ka mea a Ēhau i roto i tōna ngākau, "E tata ana ngā rā e uhungatia ai tōku pāpā; ko reira ahau patu ai i tōku teina, i a Hākopa."

42 Nā, ka kōrerotia ki a Ripeka ngā kupu a Ēhau, a tāna tama ō mua. Ā, ka tono tangata ia ki te karanga i a Hākopa, i tāna tama ō muri, ka mea ki a ia, "Nā, tēnei tōu tuakana, a Ēhau, mō te wāhi ki a koe, te whakamārie nei i a ia, te mea nei ki te patu i a koe. 43 Nō konei, e tāku tama, whakarongo ki tōku reo; whakatika, e rere ki a Rāpana, ki tōku tungāne, ki Harana, 44 hei a ia koe noho ai mō ētahi rangi, kia tahuri atu rā anō te āritarita o tōu tuakana – 45 kia tahuri kē atu rā anō i a koe te riri a tōu tuakana, kia wareware hoki i a ia tāu i mea ai ki a ia. Kātahi ahau ka tono tangata ki te tiki atu i a koe i reira. He aha kia tangohia atu ai kōrua tokorua i ahau i te rangi kotahi?"

46 Nā, ka mea a Ripeka ki a Īhaka, "Kei te hōhā ahau ki te ora i ngā tamāhine a Hete. Ki te tango a Hākopa i tētahi wahine māna i roto i ngā tamāhine a Hete, i tētahi e pēnei ana me ēnei tamāhine o te whenua nei, hei aha ake mōku te ora?"