Gênesis 45

Iosif se face cunoscut fraților săi

1 Iosif nu s-a mai putut stăpâni înaintea tuturor celor ce-l înconjurau. Și a strigat: „Scoateți afară pe toată lumea." Și n-a mai rămas nimeni cu Iosif când s-a făcut cunoscut fraților săi. 2 A izbucnit într-un plâns așa de tare, că l-au auzit egiptenii și casa lui Faraon. 3 Iosif a zis fraților săi: „Eu*Fapte 7:13. sunt Iosif! Mai trăiește tatăl meu?" Dar frații lui nu i-au putut răspunde, așa de încremeniți rămăseseră înaintea lui. 4 Iosif a zis fraților săi: „Apropiați-vă de mine." Și ei s-au apropiat. El a zis: „Eu sunt fratele vostru Iosif, pe care*Cap. 37:28. l-ați vândut ca să fie dus în Egipt. 5 Acum, nu vă întristați*Is. 40:2.2 Cor. 2:7. Cap. 50:20.Ps. 105:16,17.2 Sam. 16:10,11.Fapte 4:27,28. și nu fiți mâhniți că m-ați vândut ca să fiu adus aici, căci ca să vă scap viața m-a trimis Dumnezeu înaintea voastră. 6 Iată, sunt doi ani de când bântuie foametea în țară și încă cinci ani nu va fi nici arătură, nici seceriș. 7 Dumnezeu m-a trimis înaintea voastră ca să vă rămână sămânța vie în țară și ca să vă păstreze viața printr-o mare izbăvire. 8 Așa că nu voi m-ați trimis aici, ci Dumnezeu; El m-a făcut ca un tată*Cap. 41:43.Jud. 17:10.Iov 29:16. al lui Faraon, stăpân peste toată casa lui și cârmuitorul întregii țări a Egiptului. 9 Grăbiți-vă de vă suiți la tatăl meu și spuneți-i: ‘Așa a vorbit fiul tău Iosif: «Dumnezeu m-a pus domn peste tot Egiptul; coboară-te la mine și nu zăbovi! 10 Vei locui*Cap. 47:1. în ținutul Gosen și vei fi lângă mine, tu, fiii tăi și fiii fiilor tăi, oile tale și boii tăi și tot ce este al tău. 11 Acolo te voi hrăni, căci vor mai fi încă cinci ani de foamete, și astfel nu vei pieri tu, casa ta și tot ce este al tău.»’ 12 Voi vedeți cu ochii voștri și fratele meu Beniamin vede cu ochii lui că eu însumi vă vorbesc*Cap. 42:23.. 13 Istorisiți tatălui meu toată slava pe care o am în Egipt și tot ce ați văzut și aduceți*Fapte 7:14. aici cât mai curând pe tatăl meu." 14 El s-a aruncat de gâtul fratelui său Beniamin și a plâns, și Beniamin a plâns și el de gâtul lui. 15 A îmbrățișat, de asemenea, pe toți frații lui, plângând. După aceea, frații lui au stat de vorbă cu el.

Întoarcerea fiilor lui Iacov la tatăl lor

16 S-a răspândit vestea în casa lui Faraon că au venit frații lui Iosif; lucrul acesta a plăcut lui Faraon și slujitorilor lui. 17 Faraon a zis lui Iosif: „Spune fraților tăi: ‘Iată ce să faceți: Încărcați-vă dobitoacele și plecați în țara Canaanului, 18 luați pe tatăl vostru și familiile voastre și veniți la mine. Eu vă voi da ce este mai bun în țara Egiptului și veți mânca grăsimea*Cap. 27:28.Num. 18:12,29. țării.’ 19 Ai poruncă să le spui: ‘Așa să faceți! Luați-vă din țara Egiptului care pentru pruncii voștri și pentru nevestele voastre; aduceți pe tatăl vostru și veniți. 20 Să nu vă pară rău de ceea ce veți lăsa, căci tot ce este mai bun în țara Egiptului va fi pentru voi.’" 21 Fiii lui Israel au făcut așa. Iosif le-a dat care, după porunca lui Faraon; le-a dat și merinde pentru drum. 22 Le-a dat la toți haine de schimb, iar lui Beniamin i-a dat trei sute de sicli de argint și cinci haine de schimb*Cap. 43:34.. 23 Tatălui său i-a trimis zece măgari încărcați cu ce era mai bun în Egipt și zece măgărițe încărcate cu grâu, pâine și merinde, pentru ca să aibă pe drum. 24 Apoi a dat drumul fraților săi, care au plecat, și le-a zis: „Să nu vă certați pe drum." 25 Ei au ieșit din Egipt și au ajuns în țara Canaanului, la tatăl lor Iacov. 26 Și i-au spus: „Iosif tot mai trăiește și chiar el cârmuiește toată țara Egiptului." Dar inima*Iov 29:24. lui Iacov a rămas rece, pentru că nu-i credea*Ps. 126:1.Luca 24:11,41.. 27 Când i-au istorisit însă tot ce le spusese Iosif și a văzut carele pe care le trimisese Iosif ca să-l ducă, duhul tatălui lor Iacov s-a înviorat. 28 Și Israel a zis: „Destul! Fiul meu Iosif tot mai trăiește! Vreau să mă duc să-l văd înainte de moarte."

Hōhepa e Whakaatu ana i a ia ki Ōna Tuākana

1 Nā, kīhai i taea e Hōhepa te whakamanawanui i te aroaro o te hunga katoa e tū ana i tōna taha; ā, ka karanga ia, "Haere katoa atu ngā tāngata i tōku taha." Ā, kīhai i tū tētahi tangata i tōna taha, i a Hōhepa e whakaatu ana i a ia ki ōna tuākana. 2 Nā, he nui tōna reo ki te tangi; ā, ka rongo ngā Īhipiana, ka rongo anō hoki te whare o Parao.

3 Nā, ka mea a Hōhepa ki ōna tuākana, "Ko Hōhepa ahau; e ora ana anō rānei tōku pāpā?" Ā, kīhai ōna tuākana i āhei te whakahoki kupu ki a ia; i pororaru hoki rātou i tōna aroaro.

4 Ā, ka mea a Hōhepa ki ōna tuākana, "Whakatata mai rā ki ahau." Ā, ka whakatata rātou. Ā, ka mea ia, "Ko Hōhepa ahau, ko tō koutou teina i hokona nei e koutou ki Īhipa. 5 Nā, kaua rā e pōuri, kaua hoki e mumura ō koutou kanohi, mō koutou i hoko i ahau ki konei; nō te mea he mea tono mai ahau e te Atua ki mua i a koutou hei whakaora tāngata. 6 Ka rua hoki ēnei tau o te matekai ki te whenua; kei muri anō ētahi atu tau e rima, e kore ai e parau, e kore ai e kokoti. 7 Kua tonoa mai nei hoki ahau e te Atua ki mua i a koutou kia whai putanga ai koutou ki te ao, kia ora ai hoki koutou i runga i te whakaoranga nui.

8 "Inā, ehara i a koutou nāna ahau i tono mai ki konei, engari nā te Atua. Kua waiho hoki ahau e ia hei matua ki a Parao, hei ariki anō mō tōna whare katoa, hei kāwana hoki mō te whenua katoa o Īhipa. 9 Hohoro, haere ki runga, ki tōku pāpā, mea atu ki a ia, ‘He pēnei te kupu a tāu tama a Hōhepa, Kua meinga ahau e te Atua hei ariki mō Īhipa katoa; haere mai ki ahau, kaua e whakaroa. 10 Ā, me noho koe ki te whenua o Kohena, ā, ka tata koe ki ahau, koutou ko āu tama, ko ngā tama hoki a āu tama, me āu kāhui, me āu kau, me āu mea katoa. 11 Ā, ka atawhai ahau i a koe ki reira – e rima hoki ēnei tau matekai kei muri nei – kei rawakoretia koutou ko tōu whare me āu mea katoa.’

12 "Nā, ka kite nei ō koutou kanohi, me ngā kanohi o tōku teina, o Pineamine, ko tōku waha tēnei te kōrero nei ki a koutou. 13 Ā, mā koutou e kōrero ki tōku pāpā tōku korōria katoa i Īhipa, me ngā mea katoa i kite nei koutou; kia hohoro anō tā koutou kawe mai i tōku pāpā ki konei."

14 Nā, ka hinga ia ki runga ki te kakī o Pineamine, o tōna teina, ā, ka tangi, ka tangi anō a Pineamine i runga i tōna kakī. 15 Ā, ka kihi ia i ōna tuākana katoa, ka tangi hoki ki a rātou. Ā muri iho ka kōrero ōna tuākana ki a ia.

16 Nā, ka tae te rongo ki te whare o Parao, ka kōrerotia, "Kua tae mai ngā tuākana o Hōhepa." He mea pai anō tēnā ki te whakaaro o Parao, o āna tāngata hoki. 17 Nā, ka mea a Parao ki a Hōhepa, "Kōrero ki ōu tuākana, ‘Ko tēnei tā koutou e mea ai: whakawahā ā koutou kararehe, ā, whakatika, haere ki te whenua o Kanaana. 18 Tīkina hoki tō koutou pāpā, me ngā tāngata o ō koutou whare, ā, haere mai ki ahau; ā, ka hoatu e ahau ki a koutou ngā mea papai o te whenua o Īhipa, ā, ka kai koutou i te mōmonatanga o te whenua.’

19 "Nā, kua whakahaua nei koe, meatia tēnei e koutou, ‘Mauria atu ētahi kāta mā koutou i te whenua o Īhipa mō ā koutou tamariki, mō ā koutou wāhine, ā, kawea mai tō koutou pāpā, haere mai hoki. 20 Ā, kaua e whakaaro ki ā koutou mea; mā koutou hoki ngā mea pai o te whenua katoa o Īhipa.’ "

21 Nā, ka pērā ngā tama a Īharaira, ā, ka hōmai he kāta e Hōhepa ki a rātou, ka pērā me tā Parao i kī ai, i hōmai anō e ia he ō mō rātou ki te ara. 22 I hōmai anō hoki e ia ki a rātou katoa he whakatakirua mō ngā kākahu o tētahi, o tētahi; ki a Pineamine ia i hōmai e ia e toru rau hiriwa, takirima anō hoki ngā kākahu. 23 Ā, ko ngā mea tēnei i hōmai e ia kia kawea ki tōna pāpā; kotahi tekau ngā kāihe e waha ana i ngā mea papai o Īhipa, me ngā kāihe uha kotahi tekau, ko tā rātou kawenga he wīti, he taro, hei kai mā tōna pāpā ki te ara. 24 Nā, ka tonoa atu e ia ōna tuākana, ā, haere ana rātou; ka mea hoki ia ki a rātou, "Kei ngangau koutou ki te ara."

25 Nā, haere ana rātou i Īhipa ki runga, ā, ka tae ki te whenua o Kanaana, ki a Hākopa, ki tō rātou pāpā, 26 ā, ka kōrero ki a ia, ka mea, "E ora ana anō a Hōhepa, ko ia hoki te kāwana o te whenua katoa o Īhipa." Nā, ka whakapau te manawa o Hākopa, kīhai hoki ia i whakapono ki a rātou. 27 Nā, ka kōrerotia e rātou ki a ia ngā kupu katoa a Hōhepa i kōrero ai ia ki a rātou; ā, ka kite ia i ngā kāta i tukua mai e Hōhepa hei tiki mai mōna, nā, ka ora ake te wairua o Hākopa, o tō rātou pāpā; 28 ā, kātahi a Īharaira ka mea, "Heoi anō; e ora ana anō tāku tama, a Hōhepa. Ka haere ahau kia kite i a ia keiwhā mate ahau."