2 Coríntios 3

Destoinicia apostolului

1 Începem*Cap. 5:12;10:8,12;12:11. noi iarăși să ne lăudăm singuri? Sau nu cumva avem trebuință, ca unii, de epistole*Fapte 18:27. de laudă către voi sau de la voi? 2 Voi*1 Cor. 9:2. sunteți epistola noastră, scrisă în inimile noastre, cunoscută și citită de toți oamenii. 3 Voi sunteți arătați ca fiind epistola lui Hristos, scrisă*1 Cor. 3:5. de noi, ca slujitori ai Lui, nu cu cerneală, ci cu Duhul Dumnezeului celui viu; nu pe niște*Exod 24:12;34:1. table de piatră, ci pe niște*Ps. 40:8.Ier. 31:33.Ezec. 11:19;36:26.Evr. 8:10. table care sunt inimi de carne. 4 Avem încrederea aceasta tare în Dumnezeu, prin Hristos. 5 Nu*Ioan 15:5. Cap. 2:16. că noi, prin noi înșine, suntem în stare să gândim ceva ca venind de la noi. Destoinicia*1 Cor. 15:10.Filip. 2:13. noastră, dimpotrivă, vine de la Dumnezeu, 6 care ne-a și făcut în stare să fim slujitori*1 Cor. 3:5;15:10. Cap. 5:18.Efes. 3:7.Col. 1:25,29.1 Tim. 1:11,12.2 Tim. 1:11. ai unui legământ*Ier. 31:31.Mat. 26:28.Evr. 8:6,8. nou, nu al slovei*Rom. 2:27,29;7:6., ci al Duhului, căci slova*Rom. 3:20;4:15;7:9-11.Gal. 3:10. omoară, dar*Ioan 6:63.Rom. 8:2. Duhul dă viața.

Legământul cel nou și cel vechi

7 Acum, dacă slujba*Rom. 7:10. aducătoare de moarte, scrisă*Exod 34:1,28.Deut. 10:1. și săpată în pietre, era cu atâta slavă încât*Exod 34:29,30,35. fiii lui Israel nu puteau să-și pironească ochii asupra feței lui Moise din pricina strălucirii feței lui, măcar că strălucirea aceasta era trecătoare, 8 cum n-ar fi cu slavă mai degrabă slujba*Gal. 3:5. Duhului? 9 Dacă slujba aducătoare de osândă a fost slăvită, cu cât mai mult o întrece în slavă slujba*Rom. 1:17;3:21. aducătoare de neprihănire? 10 Și în privința aceasta, ce a fost slăvit nici n-a fost slăvit, din pricina slavei care o întrece cu mult. 11 În adevăr, dacă ce era trecător era cu slavă, cu cât mai mult va rămâne în slavă ce este netrecător! 12 Fiindcă avem dar o astfel de nădejde, noi lucrăm*Cap. 7:4.Efes. 6:19. cu multă îndrăzneală 13 și nu facem ca Moise, care*Exod 34:33,35. își punea o maramă peste față, pentru ca fiii lui Israel să nu-și pironească ochii asupra sfârșitului a ceea ce era trecător*Rom. 10:4.Gal. 3:23.. 14 Dar ei au rămas greoi la minte*Is. 6:10.Mat. 13:11,14.Ioan 12:40.Fapte 28:26.Rom. 11:7,8,25. Cap. 4:4.: căci până în ziua de astăzi, la citirea Vechiului Testament, această maramă rămâne neridicată, fiindcă marama este dată la o parte în Hristos. 15 Da, până astăzi, când se citește Moise, rămâne o maramă peste inimile lor. 16 Dar ori de câte ori*Exod 34:34.Rom. 11:23,26. vreunul se întoarce la Domnul, marama este luată*Is. 25:7.. 17 Căci Domnul*1 Cor. 15:45. Vers. 6. este Duhul, și unde este Duhul Domnului, acolo este slobozenia. 18 Noi toți privim cu fața descoperită, ca*1 Cor. 13:12. într-o oglindă, slava*Cap. 4:4,6.1 Tim. 1:11. Domnului și suntem schimbați*Rom. 8:29.1 Cor. 15:49.Col. 3:10. în același chip al Lui, din slavă în slavă, prin Duhul Domnului.

He Pononga nō te Kawenata Hou

1 E tīmata ana anō rānei mātou te whakapai ki a mātou anō? E pērā ana rānei me ētahi atu, e mea ana mātou ki ētahi pukapuka whakapai mā mātou ki a koutou, mā koutou rānei ki a mātou? 2 Ko koutou tā mātou pukapuka, he mea tuhituhi ki ō mātou ngākau, e kitea ana, e kōrerotia ana e ngā tāngata katoa; 3 kua mārama nā hoki, ko koutou he pukapuka nā te Karaiti, he mea minita nā mātou, ehara i te mea tuhituhi ki te mangumangu, engari ki te Wairua o te Atua ora; he teka ki ngā papa kōhatu, engari ki runga ki ngā papa kikokiko o te ngākau.

4 Ko tēnei tū whakaaro ō mātou ū tonu ki tā te Atua, he mea nā te Karaiti. 5 He teka kei a mātou ake te tikanga mō te whakaaro ki tētahi aha, me te mea nā mātou ake anō; engari, nā te Atua mātou i whai tikanga ai; 6 nāna hoki mātou i tau ai hei minita mō te kawenata hou; he teka nō te reta, engari nō te Wairua; he whakamate hoki tā te reta, he whakaora ia tā te Wairua.

7 Nā, mehemea te minitatanga o te mate i tuhituhia nei, i whaoa nei ki ngā kōhatu, i puta korōria mai, i kore ai e taea e ngā tama a Īharaira te titiro matatau atu ki te mata o Mohi i te korōria o tōna mata; he korōria ia e memeha ana. 8 E kore ianei e nui noa atu te korōria o te minitatanga o te Wairua? 9 Nā, mehemea te minitatanga o te whakatau hē, he korōria, heoi hira rawa atu te korōria o te minitatanga o te tika. 10 He pono hoki, kāhore te mea i whakakorōriatia i whai korōria i tēnei wāhi, arā, nā te korōria e hira rawa nei. 11 Mehemea hoki he korōria tō te mea e memeha ana, nui noa atu te korōria o te mea pūmau.

12 Nā, i a mātou ka tūmanako nei ki tēnei, nui atu tō mātou māia ki te kōrero. 13 Kāhore anō e pērā me Mohi i maka nei i te hīpoki ki tōna mata, kei titiro matatau atu ngā tama a Īharaira ki te tukunga iho o te mea e memeha haere ana. 14 Otirā, i whakapakeketia ō rātou hinengaro. Nō te mea taea noatia mai tēnei rā i te kōrerotanga o te kawenata tawhito e mau tonu ana taua hīpoki rā anō, kāhore anō i hurahia; i roto ia i a te Karaiti ka whakakāhoretia. 15 Nā, tae noa mai ki tēnei rā, ki te kōrerotia a Mohi, e takoto ana he hīpoki ki runga i tō rātou ngākau. 16 Nā, kia huri ki te Ariki, ka tangohia te hīpoki. 17 Nā, ko te Ariki, ko te Wairua ia; ko te wāhi i noho ai te Wairua o te Ariki, kei reira te tikanga herekore. 18 Ko tātou katoa ia kāhore he hīpoki mō te mata, e whakaahua ana i te korōria o te Atua, ānō kei roto i te whakaata, ā, e whakaputaia kētia ana kia rite ki taua āhua anō, he korōria hono iho ki te korōria, i runga i tā te Wairua o te Ariki.