Mateus 13

Pilda semănătorului

1 În aceeași zi, Isus a ieșit din casă și ședea*Marcu 4:1. lângă mare. 2 O mulțime de noroade s-au*Luca 8:4. strâns la El, așa că a trebuit să Se*Luca 5:3. suie să șadă într-o corabie, iar tot norodul stătea pe țărm. 3 El le-a vorbit despre multe lucruri în pilde și le-a zis: „Iată, semănătorul a ieșit să semene.4 Pe când semăna el, o parte din sămânță a căzut lângă drum și au venit păsările și au mâncat-o.5 O altă parte a căzut pe locuri stâncoase, unde n-avea pământ mult: a răsărit îndată, pentru că n-a găsit un pământ adânc.6 Dar, când a răsărit soarele, s-a pălit și, pentru că n-avea rădăcini, s-a uscat.7 O altă*Luca 8:5.parte a căzut între spini: spinii au crescut și au înecat-o.8 O altă parte a căzut în pământ bun și a dat rod: un grăunte a dat o sută*Gen. 26:12., altul, șaizeci și altul, treizeci.9 Cine*Cap. 11:15.Marcu 4:9.are urechi de auzit să audă."10 Ucenicii s-au apropiat de El și I-au zis: „De ce le vorbești în pilde?" 11 Isus le-a răspuns: „Pentru că vouă*Cap. 11:25;16:17.Marcu 4:11.1 Cor. 2:10.1 Ioan 2:27.v-a fost dat să cunoașteți tainele Împărăției cerurilor, iar lor nu le-a fost dat.12 Căci*Cap. 25:29.Marcu 4:25.Luca 8:18;19:26.celui ce are, i se va da și va avea de prisos; iar de la cel ce n-are, se va lua chiar și ce are.13 De aceea le vorbesc în pilde, pentru că ei, măcar că văd, nu văd și măcar că aud, nu aud, nici nu înțeleg.14 Și cu privire la ei se împlinește prorocia lui Isaia, care zice: ‘Veți*Is. 6:9.Ezec. 12:2.Marcu 4:12.Luca 8:10.Ioan 12:40.Fapte 28:26,27.Rom. 11:8.2 Cor. 3:14,15.auzi cu urechile voastre și nu veți înțelege; veți privi cu ochii voștri și nu veți vedea.15 Căci inima acestui popor s-a împietrit; au ajuns*Evr. 5:11.tari de urechi, și-au închis ochii, ca nu cumva să vadă cu ochii, să audă cu urechile, să înțeleagă cu inima, să se întoarcă la Dumnezeu și să-i vindec.’16 Dar ferice*Cap. 16:17.Luca 10:23,24.Ioan 20:29.de ochii voștri că văd și de urechile voastre că aud!17 Adevărat vă spun că mulți*Evr. 11:13.1 Pet. 1:10,11.proroci și oameni neprihăniți au dorit să vadă lucrurile pe care le vedeți voi, și nu le-au văzut; și să audă lucrurile pe care le auziți voi, și nu le-au auzit.18 Ascultați*Marcu 4:14.Luca 8:11.dar ce înseamnă pilda semănătorului.19 Când un om aude Cuvântul privitor la Împărăție*Cap. 4:23.și nu-l înțelege, vine cel rău și răpește ce a fost semănat în inima lui. Aceasta este sămânța căzută lângă drum.20 Sămânța căzută în locuri stâncoase este cel ce aude Cuvântul și-l primește îndată cu*Is. 58:2.Ezec. 33:31,32.Ioan 5:35.bucurie,21 dar n-are rădăcină în el, ci ține până la o vreme; și, cum vine un necaz sau o prigonire din pricina Cuvântului, se*Cap. 11:6.2 Tim. 1:15.leapădă îndată de el.22 Sămânța*Cap. 19:23.Marcu 10:23.Luca 18:24.1 Tim. 6:9.2 Tim. 4:10.căzută între*Ier. 4:3.spini este cel ce aude Cuvântul, dar îngrijorările veacului acestuia și înșelăciunea bogățiilor îneacă acest Cuvânt și ajunge neroditor.23 Iar sămânța căzută în pământ bun este cel ce aude Cuvântul și-l înțelege; el aduce rod: un grăunte dă o sută, altul, șaizeci, altul, treizeci."

Pilda neghinei

24 Isus le-a pus înainte o altă pildă și le-a zis: „Împărăția cerurilor se aseamănă cu un om care a semănat o sămânță bună în țarina lui.25 Dar, pe când dormeau oamenii, a venit vrăjmașul lui, a semănat neghină între grâu și a plecat.26 Când au răsărit firele de grâu și au făcut rod, a ieșit la iveală și neghina.27 Robii stăpânului casei au venit și i-au zis: ‘Doamne, n-ai semănat sămânță bună în țarina ta? De unde are dar neghină?’28 El le-a răspuns: ‘Un vrăjmaș a făcut lucrul acesta.’ Și robii i-au zis: ‘Vrei dar să mergem s-o smulgem?’29 ‘Nu’, le-a zis el, ‘ca nu cumva, smulgând neghina, să smulgeți și grâul*Cap. 3:12.împreună cu ea.30 Lăsați-le să crească amândouă împreună până la seceriș; și, la vremea secerișului, voi spune secerătorilor: «Smulgeți întâi neghina și legați-o în snopi, ca s-o ardem, iar grâul strângeți-l în grânarul meu.»’"

Pilda grăuntelui de muștar și aluatului

31 Isus le-a pus înainte o altă pildă și le-a zis: „Împărăția*Is. 2:2,3.Mica 4:1.Marcu 4:30.Luca 13:18,19.cerurilor se aseamănă cu un grăunte de muștar, pe care l-a luat un om și l-a semănat în țarina sa.32 Grăuntele acesta, în adevăr, este cea mai mică dintre toate semințele, dar, după ce a crescut, este mai mare decât zarzavaturile și se face un copac, așa că păsările cerului vin și își fac cuiburi în ramurile lui."33 Le-a spus*Luca 13:20. o altă pildă, și anume: „Împărăția cerurilor se aseamănă cu un aluat pe care l-a luat o femeie și l-a pus în trei măsuri de făină de grâu, până s-a dospit toată plămădeala."34 Isus a spus noroadelor toate aceste*Marcu 4:33,34. lucruri în pilde și nu le vorbea deloc fără pildă, 35 ca să se împlinească ce fusese vestit prin prorocul, care zice: „Voi*Ps. 78:2. vorbi în pilde, voi*Rom. 16:25,26.1 Cor. 2:7.Efes. 3:9.Col. 1:26. spune lucruri ascunse de la facerea lumii."

Tâlcuirea pildei neghinei

36 Atunci, Isus a dat drumul noroadelor și a intrat în casă. Ucenicii Lui s-au apropiat de El și I-au zis: „Tâlcuiește-ne pilda cu neghina din țarină." 37 El le-a răspuns: „Cel ce seamănă sămânța bună este Fiul omului.38 Țarina*Cap. 24:14;28:19.Marcu 16:15,20.Luca 24:47.Rom. 10:18.Col. 1:6.este lumea; sămânța bună sunt fiii Împărăției; neghina sunt fiii*Gen. 3:15.Ioan 8:44.Fapte 13:10.1 Ioan 3:8.celui rău.39 Vrăjmașul care a semănat-o este diavolul; secerișul*Ioel 3:13.Apoc. 14:15.este sfârșitul veacului; secerătorii sunt îngerii.40 Deci, cum se smulge neghina și se arde în foc, așa va fi și la sfârșitul veacului.41 Fiul omului va trimite pe îngerii Săi și*Cap. 18:7.2 Pet. 2:12.ei vor smulge din Împărăția Lui toate lucrurile care sunt pricină de păcătuire și pe cei ce săvârșesc fărădelegea42 și-i*Cap. 3:12.Apoc. 19:20;20:10.vor arunca în cuptorul aprins; acolo*Cap. 8:12;13:50.va fi plânsul și scrâșnirea dinților.43 Atunci*Dan. 12:3.1 Cor. 15:42,43,58., cei neprihăniți vor străluci ca soarele în Împărăția Tatălui lor. Cine*Vers. 9.are urechi de auzit să audă.

Pilda comorii ascunse și a mărgăritarului

44 Împărăția cerurilor se mai aseamănă cu o comoară ascunsă într-o țarină. Omul care o găsește o ascunde și, de bucuria ei, se duce și vinde*Filip. 3:7,8.tot ce are și cumpără*Is. 55:1.Apoc. 3:18.țarina aceea.45 Împărăția cerurilor se mai aseamănă cu un negustor care caută mărgăritare frumoase.46 Și, când găsește un*Prov. 2:4;3:14,15;8:10,19.mărgăritar de mare preț, se duce de vinde tot ce are și-l cumpără.

Pilda năvodului

47 Împărăția cerurilor se mai aseamănă cu un năvod aruncat în mare, care prinde*Cap. 22:10.tot felul de pești.48 După ce s-a umplut, pescarii îl scot la mal, șed jos, aleg în vase ce este bun și aruncă afară ce este rău.49 Tot așa va fi și la sfârșitul veacului. Îngerii vor ieși, vor despărți*Cap. 25:32.pe cei răi din mijlocul celor buni50 și-i*Vers. 42.vor arunca în cuptorul aprins; acolo va fi plânsul și scrâșnirea dinților."51 „Ați înțeles voi toate aceste lucruri?", i-a întrebat Isus. „Da, Doamne", I-au răspuns ei. 52 Și El le-a zis: „De aceea, orice cărturar, care a învățat ce trebuie despre Împărăția cerurilor, se aseamănă cu un gospodar care scoate din vistieria lui lucruri noi*Cânt. 7:13.și lucruri vechi."

Isus la Nazaret. Necredința locuitorilor

53 După ce a isprăvit Isus pildele acestea, a plecat de acolo. 54 A*Cap. 2:23.Marcu 6:1.Luca 4:16,23. venit în patria Sa și a început să învețe pe oameni în sinagogă; așa că cei ce-L auzeau se mirau și ziceau: „De unde are El înțelepciunea și minunile acestea? 55 Oare*Is. 49:7.Marcu 6:3.Luca 3:23.Ioan 6:42. nu este El fiul tâmplarului? Nu este Maria mama Lui? Și Iacov*Marcu 15:40., Iosif, Simon și Iuda nu sunt ei frații*Cap. 12:46. Lui? 56 Și surorile Lui nu sunt toate printre noi? Atunci de unde are El toate lucrurile acestea?" 57 Și găseau astfel în El o pricină de poticnire*Cap. 11:6.Marcu 6:3,4.. Dar Isus le-a zis: „Nicăieri nu*Luca 4:24.Ioan 4:44.este prețuit un proroc mai puțin decât în patria și în casa Lui."58 Și n-a*Marcu 6:5,6. făcut multe minuni în locul acela din pricina necredinței lor.

Te Kupu Whakarite mō te Kairui

1 I taua rā i haere atu a Īhu i te whare, ka noho ki te taha o te moana. 2 Nā, he rahi te hui i huihui ki a ia, ā, ka eke ia ki te kaipuke noho ai; i te takutai anō te hui katoa e tū ana. 3 Ā, he maha āna kōrero ki a rātou, he mea whakarite; i mea ia:

"Nā, i haere te kairui ki te rui. 4 Ā, i a ia e rui ana, ka ngahoro ētahi o ngā purapura ki te taha o te ara, ā, ko te rerenga mai o ngā manu, kainga ake. 5 Ko ētahi i ngahoro ki ngā wāhi kāmaka, ki ngā wāhi kīhai i nui te oneone; nā, pihi tonu ake, kāhore hoki i hōhonu te oneone. 6 Ā, nō te whitinga o te rā, ngaua iho; ā, nō te mea kāhore he pūtake, memenge noa iho. 7 Ko ētahi i ngahoro ki roto ki ngā tātarāmoa; ā, nō te tupunga ake o ngā tātarāmoa, kōwaowaotia ana ngā purapura; 8 Ko ētahi i ngahoro ki te oneone pai, ā, ka hua, nō ētahi kotahi rau, nō ētahi e ono tekau, nō ētahi e toru tekau.

9 "Ki te whai taringa tētahi hei whakarongo, kia rongo ia."

Te Take o ngā Kupu Whakarite

10 Ā, ka haere ngā ākonga, ka mea ki a ia, "He aha koe i kōrero whakarite tonu ai ki a rātou?"

11 Nā, ka whakahoki ia ki a rātou, ka mea, "Nō te mea kua hoatu ki a koutou te mātauranga ki ngā mea ngaro o te rangatiratanga o te rangi, ki a rātou ia kāhore i hoatu. 12 Ki te whai mea hoki tētahi, ka hoatu anō ki a ia, ā, ka maha atu ana. Ki te kāhore ia he mea a tētahi, ka tangohia i a ia āna ake. 13 Nā reira ēnei kupu whakarite āku ki a rātou; nō te mea ‘kite rawa rātou, ā, kāhore e kite; rongo rawa, kāhore hoki e mātau.’ 14 Ā, ka rite i a rātou te poropititanga a Ihāia, e mea nei:

‘Rongo noa koutou,

kāhore e mātau;

titiro noa koutou,

kāhore e kite.

15 Kua mātotoru hoki te ngākau o tēnei iwi,

kua pūhoi ngā taringa ki te whakarongo,

ko ngā kanohi kua oti te whakamoe e rātou;

kei kite ō rātou kanohi,

kei rongo ngā taringa,

ā, ka mātau te ngākau, nā, ka tahuri rātou,

ā, ka whakaorangia e ahau.’

16 Ka koa ia ō koutou kanohi, nō te mea ka kite; ō koutou taringa hoki, nō te mea ka rongo. 17 He pono hoki tāku e mea nei ki a koutou, he tokomaha ngā poropiti me ngā tāngata tika i hiahia kia kite i ngā mea e kite nei koutou, ā, kāhore i kite; kia rongo hoki i ngā mea e rongo nei koutou, ā, kāhore i rongo."

Te Take o ngā Kupu Whakarite

18 "Nā, whakarongo ki te kupu i whakaritea ki te kairui. 19 Ki te rongo tētahi ki te kupu o te rangatiratanga, ā, e kore e mātau, nā, ka haere mai te wairua kino, ka kapo i te mea ka oti nā te rui ki tōna ngākau. Ko te tangata tēnei i ngā purapura i te taha o te ara. 20 Ko te tangata ia i ngā purapura i ngā wāhi kōhatu, ko te tangata i rongo ki te kupu, ā, hohoro tonu te tango, hari tonu; 21 Otiia, kāhore ōna pakiaka i roto i a ia, e mau noa ana mō te wā poto, ā, nō te pānga o te whakapāwera, o te whakatoi rānei, mō te kupu, nā hē tonu iho. 22 Ko te tangata i ngā purapura i waenga tātarāmoa, ko te tangata tēnā i rongo ki te kupu; ā, ko te whakaaronga ki tēnei ao, me te hangarau o ngā taonga, hei whakakōwaowao i te kupu, ā, kore ake he hua. 23 Ko te tangata ia i ngā purapura i te oneone pai, ko te tangata e rongo ana ki te kupu, ā, e mātau ana; ā, ka whai hua, ea ake, nō tētahi kotahi rau, nō tētahi e ono tekau, nō tētahi e toru tekau."

Te Kupu Whakarite mō ngā Taru Kino

24 Tēnei ake anō tētahi kupu whakarite i makā e ia ki a rātou, i mea ia: "Ka rite te rangatiratanga o te rangi ki tētahi tangata i rui i te purapura pai ki tāna māra. 25 Ā, i ngā tāngata e moe ana, ka haere mai tōna hoariri, ruia iho he taru kino ki waenga wīti, ā, haere ana. 26 Ā, nō ka pihi ake te rau, ka hua, kātahi ka kitea hoki ngā taru. 27 Nā, ka haere mai ngā pononga a taua rangatira, ka mea ki a ia, ‘E mara, kīhai ianei koe i rui i te purapura pai ki tāu māra? Nō hea rā ōna taru?’

28 "Nā, ka kī atu ia ki a rātou, ‘Nā te hoariri tēnei i mea.’ Kātahi, ka mea ngā pononga ki a ia, ‘E pai rānei koe kia haere mātou ki te whakawhāiti i aua taru?’ 29 Ā, ka mea ia, ‘Kāhore; kei hūtia ngātahitia te wīti ina whakawhāititia ngā taru. 30 Tukua kia tupu tahi, ā taea noatia te kotinga; ā, i te wā o te kotinga ka mea ahau ki ngā kaikokoti, Mātua whakawhāiti i ngā taru, ka paihere ai hei paihere kia tahuna; ko te wīti ia me kohi ki tōku whare wīti.’ "

Te Kupu Whakarite mō te Pua Nanī

31 Tēnei ake anō tētahi kupu whakarite i makā e ia ki a rātou, i mea ia: "He rite te rangatiratanga o te rangi ki te pua nanī, i kawea e te tangata, i ruia ki tāna māra. 32 He iti rawa ia i ngā purapura katoa, ā, ka tupu, ko ia te nui rawa o ngā otaota, ā, whakarākau ana, nō ka rere mai ngā manu o te rangi, ka noho ki ōna manga."

Te Kupu Whakarite mō te Rēwena

33 Tēnei ake anō tētahi kupu whakarite i kōrerotia e ia ki a rātou: "He rite te rangatiratanga o te rangi ki te rēwena i tangohia e tētahi wahine, ā, whaongia ana ki roto ki ngā mēhua parāoa e toru, nō ka rēwenatia katoatia."

Te Mahinga a Īhu ki ngā Kupu Whakarite

34 Ko ēnei mea katoa i kōrerotia e Īhu ki te mano, he mea whakarite; ā, heoi anō āna kupu ki a rātou he kupu whakarite anake. 35 I rite ai tā te poropiti i kōrero ai, i mea ai:

"E puaki i tōku māngai ngā kupu whakarite;

ka kōrerotia e ahau ngā mea

i ngaro nō te tīmatanga rā anō o te ao."

Ka Whakamārama a Īhu i te Kupu Whakarite o ngā Taru Kino

36 Kātahi ka mahue i a Īhu te mano, ka tomo ia ki te whare. Nā, ka haere mai āna ākonga ki a ia, ka mea, "Whakaaturia mai ki a mātou te kupu i whakaritea ki ngā taru i te māra."

37 Nā, ka whakahoki ia, ka mea ki a rātou, "Ko te kairui o te purapura pai ko te Tama a te tangata. 38 Ko te māra ko te ao; ko te purapura pai ko ngā tamariki o te rangatiratanga; ngā taru ko ngā tamariki a te kino; 39 ko te hoariri i ruia ai ko te rēwera; te kotinga ko te mutunga o te ao; ngā kaikokoti ko ngā anahera.

40 "Nā, e huihuia ana ngā taru, e tahuna ana ki te ahi; ka pērā anō i te mutunga o tēnei ao. 41 Ka tono te Tama a te tangata i āna anahera ki te huihui i roto i tōna rangatiratanga i ngā mea katoa e tūtuki ai te waewae, i ngā kaimahi anō i te kino; 42 ā, ka makā e rātou ki roto ki te oumu ahi; ko te wāhi tērā o te tangi me te tetēā o ngā niho. 43 Ko reira te hunga tika whiti ai me te rā i te rangatiratanga o tō rātou Matua. Ki te whai taringa tētahi hei whakarongo, kia rongo ia."

Te Kupu Whakarite o te Taonga Huna

44 "He rite anō te rangatiratanga o te rangi ki te taonga i hunā ki te māra; nō te kitenga a tētahi tangata, nā, ka hunā e ia, ā haere ana, he koa hoki nōna, nā hokona ana āna mea katoa, ā, hokona ana mai taua māra māna."

Te Kupu Whakarite o te Peara

45 "He rite anō te rangatiratanga o te rangi ki te kaihokohoko, e rapu ana i ngā peara papai. 46 Ā, nō tōna kitenga i tētahi peara utu nui, haere ana, hokona ana āna mea katoa, ā, hokona ana mai taua peara māna."

Te Kupu Whakarite o te Kupenga

47 "He rite anō te rangatiratanga o te rangi ki te kupenga i tukua ki te moana, ā, haoa ana he ika o ia āhua, o ia āhua. 48 Ā, ka kī, ka kūmea ki uta, ā, noho ana, kohikohia ana ngā ika papai ki ngā kete, ko ngā mea kikino ia i ākiritia ki waho. 49 Ka pērā anō a te mutunga o te ao. Ka haere ngā anahera, ka wehewehe i te hunga kino i roto i te hunga tika, 50 ā, ka maka i a rātou ki roto ki te oumu ahi; ko te wāhi tērā o te tangi, o te tetēā o ngā niho."

He Tikanga Hou, he Tikanga Tawhito

51 Ka mea a Īhu ki a rātou, "Kua mātau rānei koutou ki ēnei mea katoa?"

Ka mea rātou ki a ia, "Āe, e te Ariki."

52 Nā, ka mea ia ki a rātou, "Koia te karaipi, i ākona ki te rangatiratanga o te rangi, i rite ai ki tētahi rangatira whare e whakaputa mai ana i ngā mea hou, i ngā mea tawhito, i roto i tāna toa."

Te Whakahāweatanga i a Īhu i Nahareta

53 Ā, ka mutu ēnei kupu whakarite a Īhu, ka haere atu ia i reira. 54 Ā, ka tae ki tōna kāinga tupu ka ako i a rātou i roto i tō rātou whare karakia, ā, mīharo noa rātou, ka mea, "Nō hea ēnei whakaaro nui me ngā merekara a tēnei tangata? 55 Ehara ianei tēnei i te tama a te kāmura? He teka ianei ko Meri te ingoa o tōna whaea? Ko Hēmi hoki rātou ko Hōhepa, ko Haimona, ko Hūrā, ōna tēina? 56 Me ōna tuāhine, kāhore ianei rātou katoa i a tātou nei? Nō hea rā ēnei mea katoa a tēnei tangata?" 57 Heoi, ka hē rātou ki a ia.

Otirā, ka mea a Īhu ki a rātou, "Kei tōna kāinga, kei tōna whare anake te poropiti hapa ai i te hōnore." 58 Ā, kīhai i maha ngā merekara i meatia e ia ki reira, i tō rātou whakapono kore hoki.