1 O filho sábio atende

à instrução do pai;

mas o escarnecedor

não ouve a repreensão.

2 Do fruto da boca

cada um comerá o bem,

mas a alma dos prevaricadores

comerá a violência.

3 O que guarda a sua boca

conserva a sua alma,

mas o que abre muito

os seus lábios se destrói.

4 A alma do preguiçoso deseja,

e coisa nenhuma alcança,

mas a alma dos diligentes se farta.

5 O justo odeia a palavra de mentira,

mas o ímpio faz vergonha

e se confunde.

6 A justiça guarda ao que é

de caminho certo,

mas a impiedade

transtornará o pecador.

7 Há alguns que se fazem de ricos,

e não têm coisa nenhuma,

e outros que se fazem de pobres

e têm muitas riquezas.

8 O resgate da vida de cada

um são as suas riquezas,

mas o pobre não

ouve ameaças.

9 A luz dos justos alegra,

mas a candeia

dos ímpios se apagará.

10 Da soberba só

provém a contenda,

mas com os que se aconselham

se acha a sabedoria.

11 A riqueza de procedência

vã diminuirá,

mas quem a ajunta com o próprio

trabalho a aumentará.

12 A esperança adiada

desfalece o coração,

mas o desejo atendido é árvore de vida.

13 O que despreza

a palavra perecerá,

mas o que teme o mandamento

será galardoado.

14 A doutrina do sábio é

uma fonte de vida para se

desviar dos laços da morte.

15 O bom entendimento favorece,

mas o caminho

dos prevaricadores é áspero.

16 Todo prudente procede

com conhecimento,

mas o insensato espraia a sua loucura.

17 O que prega

a maldade cai no mal,

mas o embaixador fiel é saúde.

18 Pobreza e afronta virão

ao que rejeita a instrução,

mas o que guarda

a repreensão será honrado.

19 O desejo que se

alcança deleita a alma,

mas apartar-se do mal é

abominável para os insensatos.

20 O que anda com os sábios

ficará sábio,

mas o companheiro

dos tolos será destruído.

21 O mal perseguirá

os pecadores,

mas os justos serão

galardoados com o bem.

22 O homem de bem deixa uma herança

aos filhos de seus filhos,

mas a riqueza do pecador

é depositada para o justo.

23 O pobre, do sulco da terra,

tira mantimento em abundância;

mas há os que se consomem

por falta de juízo.

24 O que não faz uso

da vara odeia seu filho,

mas o que o ama,

desde cedo o castiga.

25 O justo come até saciar sua alma,

mas o ventre dos ímpios

passará necessidade.

1 Un fiu înțelept ascultă învățătura tatălui său,

dar*1 Sam. 2:25. batjocoritorul n-ascultă mustrarea.

2 Prin rodul gurii*Cap. 12:14. ai parte de bine,

dar cei stricați au parte de silnicie.

3 Cine-și*Ps. 39:1. Cap. 21:23.Iac. 3:2. păzește gura își păzește sufletul;

cine-și deschide buzele mari aleargă spre pieirea lui.

4 Leneșul*Cap. 10:4. dorește mult, și totuși n-are nimic,

dar cei harnici se satură.

5 Cel neprihănit urăște cuvintele mincinoase,

dar cel rău se face urât și se acoperă de rușine.

6 Neprihănirea*Cap. 11:3,5,6. păzește pe cel nevinovat,

dar răutatea aduce pierzarea păcătosului.

7 Unul*Cap. 12:9. face pe bogatul, și n-are nimic,

altul face pe săracul, și are totuși mari avuții.

8 Omul cu bogăția lui își răscumpără viața,

dar săracul n-ascultă mustrarea.

9 Lumina*Iov 18:5,6;21:17. Cap. 24:20. celor neprihăniți arde voioasă,

dar candela celor răi se stinge.

10 Prin mândrie se ațâță numai certuri,

dar înțelepciunea este cu cel ce ascultă sfaturile.

11 Bogăția*Cap. 10:2;20:21. câștigată fără trudă scade,

dar ce se strânge încetul cu încetul crește.

12 O nădejde amânată îmbolnăvește inima,

dar o dorință*Vers. 19. împlinită este un pom de viață.

13 Cine nesocotește*2 Cron. 36:16. Cuvântul Domnului se pierde,

dar cine se teme de poruncă este răsplătit.

14 Învățătura*Cap. 10:11;14:27;16:22. înțeleptului este un izvor de viață,

ca să abată pe om din cursele*2 Sam. 22:6. morții.

15 O minte sănătoasă câștigă bunăvoință,

dar calea celor stricați este pietroasă.

16 Orice*Cap. 12:23;15:2. om chibzuit lucrează cu cunoștință,

dar nebunul își dă la iveală nebunia.

17 Un sol rău cade în nenorocire,

dar un sol credincios*Cap. 25:13. aduce tămăduire.

18 Sărăcia și rușinea sunt partea celui ce leapădă certarea,

dar cel*Cap. 15:5,31. ce ia seama la mustrare este pus în cinste.

19 Împlinirea unei dorințe*Vers. 12. este dulce sufletului,

dar celor nebuni le este urât să se lase de rău.

20 Cine umblă cu înțelepții se face înțelept,

dar cui îi place să se însoțească cu nebunii o duce rău.

21 Nenorocirea urmărește pe cei*Ps. 32:10. ce păcătuiesc,

dar cei neprihăniți vor fi răsplătiți cu fericire.

22 Omul de bine lasă moștenitori pe copiii copiilor săi,

dar bogățiile*Iov 27:16,17. Cap. 28:8.Ecl. 2:26. păcătosului sunt păstrate pentru cel neprihănit.

23 Ogorul pe care-l desțelenește săracul dă o hrană*Cap. 12:11. îmbelșugată,

dar mulți pier din pricina nedreptății lor.

24 Cine*Cap. 19:18;22:15;23:13;29:15,17. cruță nuiaua urăște pe fiul său,

dar cine-l iubește îl pedepsește îndată.

25 Cel*Ps. 34:10;37:3. neprihănit mănâncă până se satură,

dar pântecele celor răi duce lipsă.