1 Pentruce se întărîtă nemulţumirile, şi pentruce cugetă popoarele lucruri deşerte?

2 Împăraţii pămîntului se răscoală, şi domnitorii se sfătuiesc împreună împotriva Domnului şi împotriva Unsului Său, zicînd:

3 ,,Să le rupem legăturile şi să scăpăm de lanţurile lor!`` -

4 Celce şade în ceruri rîde, Domnul Îşi bate joc de ei.

5 Apoi, în mînia Lui, le vorbeşte, şi -i îngrozeşte cu urgia Sa, zicînd:

6 ,,Totuş, Eu am uns pe Împăratul Meu pe Sion, muntele Meu cel sfînt.``

7 ,,Eu voi vesti hotărîrea Lui,`` -zice Unsul-,,Domnul Mi -a zis: ,Tu eşti Fiul Meu! Astăzi Te-am născut.

8 Cere-Mi, şi-Ţi voi da neamurile de moştenire, şi marginile pămîntului în stăpînire!

9 Tu le vei zdrobi cu un toiag de fer, şi le vei sfărîma ca pe vasul unui olar.`

10 Acum dar, împăraţi, purtaţi-vă cu înţelepciune! Luaţi învăţătură, judecătorii pămîntului!

11 Slujiţi Domnului cu frică, şi bucuraţi-vă, tremurînd.

12 Daţi cinste Fiului, ca să nu Se mînie, şi să nu pieriţi pe calea voastră, căci mînia Lui este gata să se aprindă! Ferice de toţi cîţi se încred în El!

1 Kodėl pagonys siaučia ir tautos tuščias užmačias rezga?

2 Sukyla žemės karaliai, valdovai sąmokslus rengia prieš Viešpatį ir Jo pateptąjį.

3 Jie sako: "Sutraukykime jų pančius, nusimeskime jų virves".

4 Tas, kuris danguje sėdi, juoksis, Viešpats tyčiosis iš jų.

5 Tada Jis rūsčiai prabils ir išgąsdins juos savo įniršiu:

6 "Aš pastačiau savo karalių Sione, savo šventajame kalne".

7 Aš paskelbsiu nutarimą, kurį Viešpats man pasakė: "Tu­mano Sūnus, šiandien Tave pagimdžiau.

8 Prašyk, ir duosiu Tau paveldėti pagonis, pavesiu Tau visus žemės pakraščius,

9 geležine lazda juos tramdysi, kaip molio indus juos daužysi".

10 Taigi dabar, karaliai, būkite išmintingi, pasimokykite, žemės teisėjai.

11 Tarnaukite Viešpačiui su baime, džiaukitės drebėdami.

12 Bučiuokite Sūnų, kad Jis nerūstautų ir nežūtumėte kelyje, Jo rūstybei staiga užsidegus. Palaiminti visi, kurie Juo pasitiki.