1 (Către mai marele cîntăreţilor. Un psalm al fiilor lui Core.) Tu ai fost binevoitor cu ţara Ta, Doamne! Ai adus înapoi pe prinşii de război ai lui Iacov;

2 ai iertat nelegiuirea poporului Tău,

3 i-ai acoperit toate păcatele; -(Oprire). Ţi-ai abătut toată aprinderea, şi Te-ai întors din iuţimea mîniei Tale.

4 Întoarce-ne iarăş, Dumnezeul mîntuirii noastre! Încetează-Ţi mînia împotriva nostră!

5 În veci Te vei mînia pe noi? În veci îţi vei lungi mînia?

6 Nu ne vei înviora iarăş, pentruca să se bucure poporul Tău în Tine?

7 Arată-ne, Doamne, bunătatea Ta, şi dă-ne mîntuirea Ta!

8 Eu voi asculta ce zice Dumnezeu, Domnul: căci El vorbeşte de pace poporului Său şi iubiţilor Lui, numai, ei să nu cadă iarăş în nebunie.

9 Da, mîntuirea Lui este aproape de ceice se tem de El, pentruca în ţara noastră să locuiască slava.

10 Bunătatea şi credincioşia se întîlnesc, dreptatea şi pacea se sărută.

11 Credincioşia răsare din pămînt, şi dreptatea priveşte dela înălţimea cerurilor.

12 Domnul ne va da şi fericirea, şi pămîntul nostru îşi va da roadele.

13 Dreptatea va merge şi înaintea Lui, şi -L va şi urma, călcînd pe urmele paşilor Lui!

1 Viešpatie, Tu buvai palankus savo kraštui, išlaisvinai Jokūbą.

2 Tu atleidai savo tautos kaltę, uždengei jos nusidėjimą.

3 Tu sulaikei savo pyktį, nukreipei savo rūstybės įkarštį.

4 Atgaivink mus, Dieve, mūsų gelbėtojau, tepaliauja Tavo rūstybė!

5 Nejaugi amžinai pyksi ant mūsų, rūstausi per kartų kartas!

6 Argi vėl mūsų neatgaivinsi, kad džiaugtumėmės Tavimi?

7 Viešpatie, parodyk mums savo gailestingumą, suteik išgelbėjimą!

8 Klausysiuos, ką kalba Viešpats Dievas! Jis juk skelbia taiką savo tautai ir šventiesiems; tenesigręžia jie į kvailystę.

9 Tikrai, Jo išgelbėjimas arti tiems, kurie Jo bijo, Jo šlovė gyvena tarp mūsų.

10 Gailestingumas ir tiesa susitiko, teisumas ir taika pasibučiavo.

11 Tiesa žels iš žemės, ir teisumas žvelgs iš dangaus.

12 Gausiai gėrybių duos Viešpats, ir žemė bus derlinga.

13 Teisumas eis pirma Jo ir nukreips mus į Jo kelią.