1 La Tine, Doamne, îmi înalţ sufletul.

2 În Tine, Dumnezeule, mă încred: să nu fiu dat de ruşine, ca să nu se bucure vrăjmaşii mei de mine!

3 Da, toţi cei ce nădăjduiesc în Tine nu vor fi daţi de ruşine: ci de ruşine vor fi daţi cei ce Te părăsesc fără temei.

4 Arată-mi, Doamne, căile Tale, şi învaţă-mă cărările Tale.

5 Povăţuieşte-mă în adevărul Tău, şi învaţă-mă; căci Tu eşti Dumnezeul mîntuirii mele, Tu eşti totdeauna nădejdea mea!

6 Adu-Ţi aminte, Doamne, de îndurarea şi bunătatea Ta; căci sînt vecinice.

7 Nu-Ţi aduce aminte de greşelile din tinereţa mea, nici de fărădelegile mele; ci adu-Ţi aminte de mine, după îndurarea Ta, pentru bunătatea Ta, Doamne!

8 Domnul este bun şi drept: de aceea arată El păcătoşilor calea.

9 El face pe cei smeriţi să umble în tot ce este drept. El învaţă pe cei smeriţi calea Sa.

10 Toate cărările Domnului sînt îndurare şi credincioşie, pentru cei ce păzesc legămîntul şi poruncile Lui.

11 Pentru Numele Tău, Doamne, iartă-mi fărădelegea, căci mare este!

12 Cine este omul, care se teme de Domnul? Aceluia Domnul îi arată calea pe care trebuie s'o aleagă.

13 El va locui în fericire, şi sămînţa lui va stăpîni ţara.

14 Prietenia Domnului este pentru cei ce se tem de El, şi legămîntul făcut cu El le dă învăţătură.

15 Eu îmi întorc necurmat ochii spre Domnul, căci El îmi va scoate picioarele din laţ.

16 Priveşte-mă şi ai milă de mine, căci sînt părăsit şi nenorocit.

17 Neliniştea inimii mele creşte: scoate-mă din necazul meu!

18 Uită-Te la ticăloşia şi truda mea, şi iartă-mi toate păcatele mele.

19 Vezi cît de mulţi sînt vrăjmaşii mei, şi cu ce ură mare mă urmăresc.

20 Păzeşte-mi sufletul, şi scapă-mă! Nu mă lăsa să fiu dat de ruşine cînd mă încred în Tine!

21 Să mă ocrotească nevinovăţia şi neprihănirea, cînd îmi pun nădejdea în Tine!

22 Izbăveşte, Dumnezeule, pe Israel din toate necazurile lui.

1 Viešpatie, į Tave keliu savo sielą.

2 Mano Dieve, pasitikiu Tavimi. Tenebūsiu sugėdintas, tenedžiūgaus dėl manęs mano priešas.

3 Te nė vienas, kuris laukia Tavęs, nebūna sugėdintas, tebūna sugėdinti tie, kurie nusikalsta be priežasties.

4 Viešpatie, parodyk man savąjį kelią, pamokyk mane savo takų.

5 Vesk mane savo tiesa ir mokyk, nes Tu esi mano išgelbėjimo Dievas, laukiu Tavęs visą dieną.

6 Viešpatie, atsimink gailestingumą ir malones, kurios yra nuo amžių.

7 Užmiršk mano jaunystės kaltes ir nedorybes. O Viešpatie, atmink mane dėl savo gerumo, pagal savo gailestingumą.

8 Geras ir teisus yra Viešpats, todėl nusidėjėliams kelią parodo.

9 Romiųjų mintis kreipia į tiesą, savo kelių moko nuolankiuosius.

10 Visi Viešpaties takai yra gailestingumas ir tiesa tiems, kurie laikosi Jo sandoros ir įsakymų.

11 Atleisk mano kaltę, Viešpatie, dėl savo vardo, nes ji yra didelė.

12 Žmogų, kuris bijo Viešpaties, Jis mokys pasirinkti kelią.

13 Jis pats gyvens laimingai, o jo vaikai paveldės kraštą.

14 Viešpaties paslaptis su tais, kurie Jo bijo, jiems Jis apreikš savo sandorą.

15 Visada mano akys į Viešpatį krypsta­Jis mano kojas išpainios iš pinklių.

16 Pažvelk į mane ir pasigailėk manęs, nes esu vienišas ir suvargęs.

17 Mano širdies vargų pagausėjo, išvesk mane iš bėdų.

18 Pažvelk į mano vargą bei skausmą ir atleisk visas mano nuodėmes.

19 Matai, kaip daug mano priešų, kaip baisiai manęs jie nekenčia.

20 Saugok mano sielą ir gelbėk mane, kad nebūčiau sugėdintas, nes pasitikiu Tavimi.

21 Nekaltumas ir teisumas tesaugo mane, nes aš laukiu Tavęs!

22 Dieve, išgelbėk Izraelį iš visų nelaimių!