1 And the king sent, and they gathered to him all the elders of Judah and of Jerusalem. 2 And the king went up into the house of Jehovah, and all the men of Judah and all the inhabitants of Jerusalem with him, and the priests and the prophets, and all the people, both small and great; and he read in their ears all the words of the book of the covenant which had been found in the house of Jehovah. 3 And the king stood on the dais, and made a covenant before Jehovah, to walk after Jehovah, and to keep his commandments and his testimonies and his statutes with all his heart, and with all his soul, to establish the words of this covenant that are written in this book. And all the people stood to the covenant.

4 And the king commanded Hilkijah the high priest, and the priests of the second order, and the doorkeepers, to bring forth out of the temple of Jehovah all the vessels that had been made for Baal, and for the Asherah, and for all the host of the heavens; and he burned them outside Jerusalem in the fields of Kidron, and carried the ashes of them to Bethel. 5 And he abolished the idolatrous priests, whom the kings of Judah had ordained to burn incense on the high places in the cities of Judah, and the environs of Jerusalem; and them that burned incense to Baal, to the sun, and to the moon, and to the constellations, and to all the host of heaven. 6 And he brought out the Asherah from the house of Jehovah, outside Jerusalem, to the torrent of Kidron, and burned it at the torrent of Kidron, and stamped it small to powder, and cast the powder upon the graves of the children of the people. 7 And he broke down the houses of the sodomites, which were in the house of Jehovah, where the women wove tents for the Asherah. 8 And he brought all the priests out of the cities of Judah, and defiled the high places where the priests had burned incense, from Geba even to Beer-sheba; and he broke down the high places of the gates, those at the entrance of the gate of Joshua the governor of the city, and those on the left hand of any going in at the gate of the city. 9 Nevertheless the priests of the high places came not up to the altar of Jehovah in Jerusalem, but they ate of the unleavened bread among their brethren. 10 And he defiled Topheth, which is in the valley of the sons of Hinnom, that no man might cause his son or his daughter to pass through the fire to Molech. 11 And he abolished the horses that the kings of Judah had appointed to the sun at the entrance of the house of Jehovah, by the chamber of Nathan-melech the chamberlain, which was in the suburbs, and burned the chariots of the sun, with fire. 12 And the king broke down the altars that were on the roof of the upper chamber of Ahaz, which the kings of Judah had made, and the altars that Manasseh had made in the two courts of the house of Jehovah, and he shattered them, removing them from thence, and cast the powder of them into the torrent of Kidron. 13 And the high places that were before Jerusalem, which were on the right hand of the mount of corruption, which Solomon the king of Israel had built for Ashtoreth the abomination of the Zidonians, and for Chemosh the abomination of the Moabites, and for Milcom the abomination of the children of Ammon, did the king defile. 14 And he broke in pieces the columns, and cut down the Asherahs, and filled their place with the bones of men. 15 Moreover the altar that was at Bethel, the high place that Jeroboam the son of Nebat, who caused Israel to sin, had made, both that altar and the high place he broke down; and burned the high place, stamped it small to powder, and burned the Asherah. 16 And Josiah turned himself, and saw the sepulchres that were there on the mount; and he sent and took the bones out of the sepulchres, and burned them upon the altar, and defiled it, according to the word of Jehovah, that the man of God*GodHebrew: Elohim had proclaimed, who proclaimed these things. 17 Then he said, What tombstone is that which I see? And the men of the city told him, It is the sepulchre of the man of God*GodHebrew: Elohim who came from Judah and proclaimed these things which thou hast done against the altar of Bethel. 18 And he said, Let him alone; let no man move his bones. And they saved his bones, with the bones of the prophet that came out of Samaria. 19 And all the houses also of the high places that were in the cities of Samaria, which the kings of Israel had made to provoke Jehovah to anger, Josiah removed, and did to them according to all the acts that he had done in Bethel. 20 And he sacrificed upon the altars all the priests of the high places that were there, and burned men’s bones upon them. And he returned to Jerusalem. 21 And the king commanded all the people saying, Hold the passover to Jehovah your God*GodHebrew: Elohim as it is written in this book of the covenant. 22 For there was not holden such a passover from the days of the judges that judged Israel, nor in all the days of the kings of Israel, nor of the kings of Judah; 23 but in the eighteenth year of king Josiah was this passover holden to Jehovah in Jerusalem. 24 Moreover the necromancers and the soothsayers, and the teraphim and the idols, and all the abominations that were seen in the land of Judah and in Jerusalem, Josiah took away, that he might perform the words of the law which were written in the book that Hilkijah the priest had found in the house of Jehovah.

25 And before him there had been no king like him that turned to Jehovah with all his heart and with all his soul and with all his might, according to all the law of Moses; neither after him arose there his like. 26 But Jehovah turned not from the fierceness of his great wrath, wherewith his anger was kindled against Judah, because of all the provocations with which Manasseh had provoked him. 27 And Jehovah said, I will remove Judah also out of my sight, as I have removed Israel, and will reject this city Jerusalem which I have chosen, and the house of which I said, My name shall be there. 28 And the rest of the acts of Josiah, and all that he did, are they not written in the book of the chronicles of the kings of Judah? 29 In his days Pharaoh-Nechoh king of Egypt went up against the king of Assyria to the river Euphrates; and king Josiah went against him; but Nechoh slew him at Megiddo, when he had seen him. 30 And his servants carried him in a chariot dead from Megiddo, and brought him to Jerusalem, and buried him in his own sepulchre. And the people of the land took Jehoahaz the son of Josiah, and anointed him, and made him king in his father’s stead.

31 Jehoahaz was twenty-three years old when he began to reign; and he reigned three months in Jerusalem; and his mother’s name was Hamutal, daughter of Jeremiah of Libnah. 32 And he did evil in the sight of Jehovah, according to all that his fathers had done. 33 And Pharaoh-Nechoh had him bound at Riblah in the land of Hamath, that he might not reign in Jerusalem; and laid a tribute upon the land of a hundred talents of silver and a talent of gold. 34 And Pharaoh-Nechoh made Eliakim the son of Josiah king instead of Josiah his father, and changed his name to Jehoiakim. And he took Jehoahaz; and he came to Egypt, and died there. 35 And Jehoiakim gave the silver and the gold to Pharaoh; but he laid a proportional tax on the land to give the money according to the command of Pharaoh: he exacted the silver and the gold of the people of the land, of every one according to his estimation, to give it to Pharaoh-Nechoh. 36 Jehoiakim was twenty-five years old when he began to reign; and he reigned eleven years in Jerusalem; and his mother’s name was Zebuddah, daughter of Pedaiah of Rumah. 37 And he did evil in the sight of Jehovah, according to all that his fathers had done.

1 Împăratul Iosia a strâns*2 Cron. 34:29. la el pe toți bătrânii lui Iuda și ai Ierusalimului. 2 Apoi s-a suit în Casa Domnului, cu toți bărbații lui Iuda și cu toți locuitorii Ierusalimului, preoții, prorocii și tot poporul, de la cel mai mic până la cel mai mare. A citit înaintea lor toate cuvintele din cartea legământului, pe care o găsiseră în Casa*Cap. 22:8. Domnului. 3 Împăratul stătea*Cap. 11:14,17. pe scaunul lui împărătesc și a făcut legământ înaintea Domnului, îndatorindu-se să urmeze pe Domnul și să păzească poruncile, învățăturile și legile Lui din toată inima și din tot sufletul lui, ca să împlinească astfel cuvintele legământului acestuia, scrise în cartea aceasta. Și tot poporul a intrat în legământ. 4 Împăratul a poruncit marelui preot Hilchia, preoților de al doilea rând și celor ce păzeau pragul să scoată din Templul Domnului toate sculele care fuseseră făcute pentru Baal, pentru Astarteea*Cap. 21:3,7. și pentru toată oștirea cerurilor și le-a ars afară din Ierusalim, în ogoarele Chedronului, și a pus să le ducă cenușa la Betel. 5 A izgonit pe preoții idolilor, puși de împărații lui Iuda să ardă tămâie pe înălțimi în cetățile lui Iuda și în împrejurimile Ierusalimului, și pe cei ce aduceau tămâie lui Baal, soarelui, lunii, zodiilor și întregii oștiri*Cap. 21:3. a cerurilor. 6 A scos din Casa Domnului idolul Astarteei*Cap. 21:7.2 Cron. 34:4. și l-a dus afară din Ierusalim, la pârâul Chedron; l-a ars la pârâul Chedron și l-a prefăcut în cenușă, iar cenușa i-a aruncat-o pe mormintele copiilor poporului. 7 A dărâmat casele sodomiților*1 Împ. 14:24;15:12.Ezec. 16:16. care erau în Casa Domnului și unde femeile împleteau corturi pentru Astarteea. 8 A adus pe toți preoții din cetățile lui Iuda; a pângărit înălțimile unde ardeau preoții tămâie, de la Gheba*1 Împ. 15:22. până la Beer-Șeba, și a dărâmat înălțimile de la porți, cea care era la intrarea porții lui Iosua, căpetenia cetății, și cea care era la stânga porții cetății. 9 Totuși preoții înălțimilor*Ezec. 44:10-14. nu se suiau la altarul Domnului în Ierusalim, ci mâncau*1 Sam. 2:36. azimi în mijlocul fraților lor. 10 Împăratul a pângărit Tofetul*Is. 30:33.Ier. 7:31;19:6,11-13., în valea*Ios. 15:8. fiilor lui Hinom, ca nimeni*Lev. 18:21.Deut. 18:10.Ezec. 23:37,39. să nu-și mai treacă fiul sau fiica prin foc în cinstea lui Moloh. 11 A îndepărtat de la intrarea Casei Domnului caii pe care împărații lui Iuda îi închinaseră soarelui, lângă odaia dregătorului Netan-Melec, care locuia în mahala, și a ars în foc carele soarelui. 12 Împăratul a dărâmat altarele de pe*Ier. 19:13.Ţef. 1:5. acoperișul odăii de sus a lui Ahaz, pe care le*Cap. 21:5. făcuseră împărații lui Iuda, și altarele pe care le făcuse Manase în cele două curți ale Casei Domnului; după ce le-a sfărâmat și le-a luat de acolo, le-a aruncat țărâna în pârâul Chedron. 13 Împăratul a pângărit înălțimile care*1 Împ. 11:7. erau în fața Ierusalimului, pe partea dreaptă a Muntelui Pierzării, și pe care le zidise Solomon, împăratul lui Israel, Astarteei, urâciunea sidonienilor, lui Chemoș, urâciunea Moabului, și lui Milcom, urâciunea fiilor lui Amon. 14 A sfărâmat*Exod 23:24.Deut. 7:5,25. stâlpii idolești și a dărâmat astarteele, și locul lor l-a umplut cu oase omenești. 15 A dărâmat și altarul de la Betel și înălțimea*1 Împ. 12:28,33. făcută de Ieroboam, fiul lui Nebat, care făcuse pe Israel să păcătuiască; a ars înălțimea și a prefăcut-o în țărână și a ars idolul Astarteei.

16 Iosia, întorcându-se și văzând mormintele care erau acolo în munte, a trimis să ia oasele din morminte și le-a ars pe altar și l-a pângărit, după cuvântul*1 Împ. 13:2. Domnului rostit prin omul lui Dumnezeu care vestise aceste lucruri. 17 El a zis: „Ce este mormântul acesta pe care-l văd?" Oamenii din cetate i-au răspuns: „Este mormântul*1 Împ. 13:1,30. omului lui Dumnezeu care a venit din Iuda și a strigat împotriva altarului din Betel lucrurile acestea pe care le împlinești tu." 18 Și el a zis: „Lăsați-l; nimeni să nu-i miște oasele!" Astfel, au păstrat oasele lui împreună cu ale prorocului*1 Împ. 13:31. care venise din Samaria. 19 Iosia a mai înlăturat toate templele idolești ale înălțimilor care se aflau în cetățile*2 Cron. 34:6,7. Samariei și pe care le făcuseră împărații lui Israel ca să mânie pe Domnul; a făcut cu ele întocmai cum făcuse în Betel. 20 A înjunghiat*1 Împ. 13:2. pe altare*Exod 22:20.1 Împ. 18:40. Cap. 11:18. pe toți preoții înălțimilor care erau acolo și a ars pe ele oase*2 Cron. 34:5. de oameni. Apoi s-a întors la Ierusalim.

21 Împăratul a dat următoarea poruncă întregului popor: „Prăznuiți*2 Cron. 35:1. Paștele în cinstea Domnului Dumnezeului vostru, cum*Exod 12:3.Lev. 23:5.Num. 9:2.Deut. 16:2. este scris în această carte a legământului!" 22 Paște ca acestea nu*2 Cron. 35:18,19. se prăznuiseră din vremea când judecau judecătorii pe Israel și în tot timpul împăraților lui Israel și împăraților lui Iuda. 23 Ci abia în al optsprezecelea an al împăratului Iosia s-au prăznuit aceste Paște în cinstea Domnului, la Ierusalim. 24 Mai mult, Iosia a stârpit pe cei ce chemau*Cap. 21:6. duhurile, pe cei ce spuneau viitorul, terafimii, idolii și toate urâciunile care se vedeau în țara lui Iuda și la Ierusalim, ca să împlinească astfel cuvintele legii*Lev. 19:31;20:27.Deut. 18:11. scrise în cartea pe care o găsise preotul Hilchia în Casa Domnului. 25 Înainte de Iosia*Cap. 18:5., n-a fost niciun împărat care să se întoarcă la Domnul ca el, din toată inima, din tot sufletul și din toată puterea lui, întocmai după toată legea lui Moise, și, chiar după el, n-a fost niciunul ca el. 26 Totuși Domnul nu S-a întors din iuțimea mâniei Lui celei mari de care era aprins împotriva lui Iuda din pricina*Cap. 21:11,12;24:3,4.Ier. 15:4. tuturor celor ce făcuse Manase ca să-L mânie. 27 Și Domnul a zis: „Voi lepăda și pe Iuda dinaintea Mea, cum am lepădat*Cap. 17:18,20;18:11;21:13. pe Israel, și voi lepăda cetatea aceasta a Ierusalimului, pe care o alesesem, și casa despre care zisesem: ‘Acolo va fi Numele*1 Împ. 8:29;9:3. Cap. 21:4,7. Meu.’" 28 Celelalte fapte ale lui Iosia și tot ce a făcut el nu sunt scrise oare în Cartea Cronicilor împăraților lui Iuda? 29 Pe vremea*2 Cron. 35:20. sa, Faraon Neco, împăratul Egiptului, s-a suit împotriva împăratului Asiriei, la râul Eufratului. Împăratul Iosia i-a ieșit înainte, și Faraon l-a omorât la Meghido*Zah. 12:11. cum*Cap. 14:8. l-a văzut. 30 Slujitorii*2 Cron. 35:24. lui l-au luat mort într-un car, l-au adus din Meghido la Ierusalim și l-au îngropat în mormântul său. Și poporul*2 Cron. 36:1. țării a luat pe Ioahaz, fiul lui Iosia: ei l-au uns și l-au făcut împărat în locul tatălui său.

31 Ioahaz avea douăzeci și trei de ani când s-a făcut împărat și a domnit trei luni la Ierusalim. Mama sa se chema Hamutal*Cap. 24:18., fata lui Ieremia, din Libna. 32 El a făcut ce este rău înaintea Domnului, întocmai cum făcuseră părinții lui. 33 Faraon Neco l-a pus în lanțuri la Ribla*Cap. 25:6.Ier. 52:27., în țara Hamatului, ca să nu mai domnească la Ierusalim, și a pus asupra țării o gloabă de o sută de talanți de argint și de un talant de aur. 34 Și Faraon Neco*2 Cron. 36:4. a pus împărat pe Eliachim, fiul lui Iosia, în locul tatălui său Iosia și i-a schimbat*Cap. 24:17.Dan. 1:7. numele în Ioiachim*Mat. 1:11.. A luat pe Ioahaz, care a mers*Ier. 22:11,12.Ezec. 19:3,4. în Egipt și a murit acolo. 35 Ioiachim a dat lui Faraon argintul*Vers. 33. și aurul, dar a trebuit să pună bir asupra țării ca să scoată argintul acesta cerut de Faraon; a hotărât partea fiecăruia și a cerut de la poporul țării argintul și aurul pe care trebuia să-l dea lui Faraon Neco.

36 Ioiachim*2 Cron. 36:5. avea douăzeci și cinci de ani când a ajuns împărat și a domnit unsprezece ani la Ierusalim. Mama sa se chema Zebuda, fata lui Pedaia, din Ruma. 37 El a făcut ce este rău înaintea Domnului, întocmai cum făcuseră părinții săi.