1 Now in those days comes John the baptist, preaching in the wilderness of Judaea, 2 and saying, Repent, for the kingdom of the heavens has drawn nigh. 3 For this is he who has been spoken of through Esaias the prophet, saying, Voice of him that crieth in the wilderness: prepare ye the way of the Lord, make straight his paths. 4 And John himself had his garment of camel’s hair, and a leathern girdle about his loins, and his nourishment was locusts and wild honey. 5 Then went out to him Jerusalem, and all Judaea, and all the country round the Jordan, 6 and were baptised by him in the Jordan, confessing their sins.

7 But seeing many of the Pharisees and Sadducees coming to his baptism, he said to them, Offspring of vipers, who has forewarned you to flee from the coming wrath? 8 Produce therefore fruit worthy of repentance. 9 And do not think to say within yourselves, We have Abraham for our father; for I say unto you, that God is able of these stones to raise up children to Abraham. 10 And already the axe is applied to the root of the trees; every tree therefore not producing good fruit is cut down and cast into the fire. 11 I indeed baptise you with water to repentance, but he that comes after me is mightier than I, whose sandals I am not fit to bear; he shall baptise you with the Holy Spirit and fire; 12 whose winnowing fan is in his hand, and he shall thoroughly purge his threshing-floor, and shall gather his wheat into the garner, but the chaff he will burn with fire unquenchable.

13 Then comes Jesus from Galilee to the Jordan to John, to be baptised of him; 14 but John urgently forbad him, saying, I have need to be baptised of thee; and comest thou to me? 15 But Jesus answering said to him, Suffer it now; for thus it becometh us to fulfil all righteousness. Then he suffers him. 16 And Jesus, having been baptised, went up straightway from the water, and lo, the heavens were opened to him, and he saw the Spirit of God descending as a dove, and coming upon him: 17 and behold, a voice out of the heavens saying, This is my beloved Son, in whom I have found my delight.

1 În vremea aceea a venit Ioan*Marcu 1:4,15.Luca 3:2,3.Ioan 1:28. Botezătorul și propovăduia în*Ios. 14:10. pustia Iudeii. 2 El zicea: „Pocăiți-vă, căci Împărăția cerurilor*Dan. 2:44. Cap. 4:17;10:7. este aproape."

3 Ioan acesta este acela care fusese vestit prin prorocul Isaia, când zice:

„Iată glasul*Is. 40:3.Marcu 1:3.Luca 3:4.Ioan 1:23. celui ce strigă în pustie:

‘Pregătiți*Luca 1:76. calea Domnului,

neteziți-I cărările.’"

4 Ioan*Marcu 1:6. purta*2 Împ. 1:8.Zah. 13:4. o haină de păr de cămilă și la mijloc era încins cu un brâu de curea. El se hrănea cu lăcuste*Lev. 11:22. și miere sălbatică*1 Sam. 14:25,26.. 5 Locuitorii*Marcu 1:5.Luca 3:7. din Ierusalim, din toată Iudeea și din toate împrejurimile Iordanului au început să iasă la el; 6 și, mărturisindu-și păcatele, erau botezați*Fapte 19:4,18. de el în râul Iordan. 7 Dar când a văzut pe mulți din farisei și din saduchei că vin să primească botezul lui, le-a zis: „Pui de năpârci*Cap. 12:34;23:33.Luca 3:7-9., cine v-a învățat să fugiți de mânia*Rom. 5:9.1 Tes. 1:10. viitoare? 8 Faceți dar roade vrednice de pocăința voastră. 9 Și să nu credeți că puteți zice în voi înșivă: ‘Avem ca tată*Ioan 8:33,39.Fapte 13:26.Rom. 4:1,11,16. pe Avraam!’ Căci vă spun că Dumnezeu din pietrele acestea poate să ridice fii lui Avraam. 10 Iată că securea a și fost înfiptă la rădăcina pomilor: deci orice pom*Cap. 7:19.Luca 13:7,9.Ioan 15:6. care nu face rod bun va fi tăiat și aruncat în foc. 11 Cât despre mine, eu vă*Marcu 1:8.Luca 3:16.Ioan 1:15,26,33.Fapte 1:5;11:16;19:4. botez cu apă, spre pocăință; dar Cel ce vine după mine este mai puternic decât mine, și eu nu sunt vrednic să-I duc încălțămintea. El*Is. 4:4;44:3.Mal. 3:2.Fapte 2:3,4.1 Cor. 12:13. vă va boteza cu Duhul Sfânt și cu foc. 12 Acela*Mal. 3:3. Își are lopata în mână, Își va curăți cu desăvârșire aria și Își va strânge grâul în grânar, dar pleava o va arde*Mal. 4:1. Cap. 13:30. într-un foc care nu se stinge."

13 Atunci*Marcu 1:9.Luca 3:21. a venit Isus din Galileea*Cap. 2:22. la Iordan, la Ioan, ca să fie botezat de el. 14 Dar Ioan căuta să-l oprească. „Eu", zicea el, „am trebuință să fiu botezat de Tine, și Tu vii la mine?" 15 Drept răspuns, Isus i-a zis: „Lasă-Mă acum, căci așa se cade să împlinim tot ce trebuie împlinit." Atunci, Ioan L-a lăsat. 16 De îndată ce a fost botezat*Marcu 1:10., Isus a ieșit din apă. Și, în clipa aceea, cerurile s-au deschis și a văzut pe Duhul*Is. 11:2;42:1.Luca 3:22.Ioan 1:32,33. lui Dumnezeu coborându-Se în chip de porumbel și venind peste El. 17 Și din ceruri*Ioan 12:28. s-a auzit un glas, care zicea: „Acesta*Ps. 2:7.Is. 42:1. Cap. 12:18;17:5.Marcu 1:11.Luca 9:35.Efes. 1:6.Col. 1:13.2 Pet. 1:17. este Fiul Meu preaiubit, în care Îmi găsesc plăcerea."