1 The word that came to Jeremiah from Jehovah, saying, 2 Arise and go down to the potter’s house, and there I will cause thee to hear my words. 3 And I went down to the potter’s house; and behold, he wrought a work on the wheels. 4 And the vessel that he made was marred, as clay, in the hand of the potter; and he made it again another vessel, as seemed good to the potter to make. 5 And the word of Jehovah came to me, saying, 6 House of Israel, cannot I do with you as this potter? saith Jehovah. Behold, as the clay in the potter’s hand, so are ye in my hand, house of Israel. 7 At the moment that I speak concerning a nation and concerning a kingdom, to pluck up, and to break down, and to destroy, 8 if that nation, concerning which I have spoken, turn from their evil, then I will repent of the evil that I thought to do unto them. 9 And at the moment that I speak concerning a nation and concerning a kingdom, to build and to plant, 10 if it do evil in my sight, that it hearken not unto my voice, then I will repent of the good wherewith I said I would benefit them.

11 And now, speak to the men of Judah and to the inhabitants of Jerusalem, saying, Thus saith Jehovah: Behold, I prepare evil against you, and devise a device against you: turn ye then every one from his evil way, and amend your ways and your doings. 12 But they say, There is no hope; for we will walk after our own devices, and we will each one do according to the stubbornness of his evil heart. 13 Therefore thus saith Jehovah: Ask ye now among the nations, Who hath heard such things? The virgin of Israel hath done a very horrible thing. 14 Shall the snow of Lebanon cease from the rock of the field? Shall the cool flowing waters coming from afar be dried up? 15 For my people hath forgotten me: they burn incense to vanity; and they have caused them to stumble in their ways, the ancient paths, to walk in by-paths of a way not cast up; 16 to make their land an astonishment, a perpetual hissing: every one that passeth by shall be astonished, and shake his head. 17 As with an east wind will I scatter them before the enemy; I will shew them the back, and not the face, in the day of their calamity.

18 And they said, Come, and let us devise devices against Jeremiah; for law shall not perish from the priest, nor counsel from the wise, nor word from the prophet. Come and let us smite him with the tongue, and let us not give heed to any of his words. 19 Jehovah, give heed to me, and listen to the voice of those that contend with me. 20 Shall evil be recompensed for good? For they have digged a pit for my soul. Remember how I stood before thee to speak good for them, to turn away thy wrath from them. 21 Therefore give up their children to the famine, and deliver them over to the power of the sword; and let their wives be bereaved of children and be widows; and let their men be swept off by death, their young men be smitten by the sword in battle. 22 Let a cry be heard from their houses, when thou shalt bring a troop suddenly upon them; for they have digged a pit to take me, and have hidden snares for my feet. 23 And thou, Jehovah, knowest all their counsel against me to slay me. Forgive not their iniquity, neither blot out their sin from thy sight, but let them be overthrown before thee: deal with them in the time of thine anger.

1 Cuvântul vorbit lui Ieremia din partea Domnului și care sună astfel: 2 „Scoală-te și coboară-te în casa olarului; acolo te voi face să auzi cuvintele Mele!" 3 Când m-am coborât în casa olarului, iată că el lucra pe roată. 4 Vasul pe care-l făcea n-a izbutit – cum se întâmplă cu lutul în mâna olarului. Atunci, el a făcut un alt vas, cum i-a plăcut lui să-l facă. 5 Și Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel: 6 „Nu pot Eu să fac cu voi ca olarul acesta, casă*Is. 45:9.Rom. 9:20,21. a lui Israel?", zice Domnul. „Iată, cum*Is. 64:8. este lutul în mâna olarului, așa sunteți voi în mâna Mea, casă a lui Israel! 7 Deodată zic despre un neam, despre o împărăție, că-l voi smulge*Cap. 1:10., că-l voi surpa și că-l voi nimici, 8 dar, dacă neamul acesta*Ezec. 18:21;33:11. despre care am vorbit astfel se întoarce de la răutatea lui, atunci și Mie Îmi pare rău*Cap. 26:3.Iona 3:10. de răul pe care Îmi pusesem în gând să i-l fac. 9 Tot așa însă, deodată zic despre un neam sau despre o împărăție că-l voi zidi sau că-l voi sădi, 10 dar, dacă neamul acesta face ce este rău înaintea Mea și n-ascultă glasul Meu, atunci Îmi pare rău și de binele pe care aveam de gând să i-l fac. 11 De aceea, vorbește acum oamenilor lui Iuda și locuitorilor Ierusalimului și zi: ‘Așa vorbește Domnul: «Iată, pregătesc o nenorocire împotriva voastră și fac un plan împotriva voastră. De aceea, întoarceți-vă*2 Împ. 17:13. Cap. 7:3;25:5; 26:13; 35:15. fiecare de la calea voastră cea rea, îndreptați-vă umbletele și faptele!»’" 12 Dar ei zic: „Degeaba*Cap. 2:25.! Căci noi ne vom urma gândurile noastre și vom lucra fiecare după pornirile inimii noastre rele!" 13 De aceea, așa vorbește Domnul: „Întrebați*Cap. 2:10.1 Cor. 5:1. pe neamuri! Cine a auzit vreodată asemenea lucruri? Fecioara lui Israel a făcut grozave*Cap. 5:30. blestemății. 14 Părăsește zăpada Libanului stânca ogoarelor? Sau se văd secând apele care vin de departe proaspete și curgătoare? 15 Totuși poporul Meu M-a uitat*Cap. 2:13,32;3:21;13:25;17:13. și aduce tămâie idolilor*Cap. 10:15;16:19.; s-a abătut din căile lui, a părăsit vechile cărări*Cap. 6:16. și a apucat pe cărări și drumuri nebătute, 16 făcând astfel din țara lor o pustietate*Cap. 19:8;49:13;50:13., o veșnică batjocură*1 Împ. 9:8.Plâng. 2:15.Mica 6:16.; toți cei ce trec prin ea sunt uimiți și dau din cap. 17 Ca*Ps. 48:7. vântul de la răsărit îi voi risipi*Cap. 13:24. înaintea vrăjmașului, iar în ziua necazului lor, le voi întoarce*Cap. 2:27. spatele și nu Mă voi uita la ei!" 18 Atunci ei au zis: „Veniți*Cap. 11:19. să urzim rele împotriva lui Ieremia! Căci*Lev. 10:11.Mal. 2:7.Ioan 7:48,49. doar nu va pieri Legea din lipsă de preoți, nici sfatul din lipsă de înțelepți, nici cuvântul din lipsă de proroci. Haidem să-l ucidem cu vorba și să nu luăm seama la toate vorbirile lui!" 19 Ascultă-mă, Doamne, și auzi glasul potrivnicilor mei! 20 Cu rău*Ps. 109:4,5. se răsplătește binele? Căci au săpat*Ps. 35:7;57:6. Vers. 22. o groapă ca să-mi ia viața. Adu-Ți aminte că am stat înaintea Ta ca să vorbesc bine pentru ei și să abat mânia Ta de la ei. 21 De aceea, dă*Ps. 109:9,10. pe copiii lor pradă foametei și doboară-i cu sabia! Nevestele lor să fie lipsite de copii și să rămână văduve, și bărbații lor să fie luați de ciumă; tinerii lor să fie uciși de sabie în luptă! 22 Să se audă strigăte ieșind din casele lor când cetele aduse de Tine vor cădea deodată peste ei! Căci au săpat*Vers. 20. o groapă ca să mă prindă și mi-au întins lațuri sub picioare. 23 Dar Tu, Doamne, cunoști toate uneltirile lor făcute ca să mă omoare. Nu le ierta*Ps. 35:4;109:14. Cap. 11:20; 15:15. nelegiuirea și nu le șterge păcatul dinaintea Ta, ci să fie doborâți în Fața Ta! Lucrează împotriva lor la vremea mâniei Tale!