1 Concerning Moab. Thus saith Jehovah of hosts, the God*GodHebrew: Elohim of Israel: Woe unto Nebo! for it is spoiled; Kirjathaim is put to shame, it is taken; Misgab is put to shame and dismayed. 2 Moab’s praise is no more; in Heshbon they have devised evil against her: Come, and let us cut her off from being a nation. Thou also, O Madmen, shalt be cut down; the sword shall pursue thee. 3 A voice of crying from Horonaim; wasting and great destruction! 4 Moab is destroyed; her little ones have caused a cry to be heard. 5 For by the ascent of Luhith continual weeping shall go up; for in the descent of Horonaim is heard the anguish of the cry of destruction. 6 Flee, save your lives, and be like a shrub in the wilderness. 7 For because thou hast confided in thy works and in thy treasures, thou also shalt be taken, and Chemosh shall go forth into captivity, his priests and his princes together. 8 And the waster shall come upon every city, that not a city shall escape; and the valley shall perish, and the plateau shall be destroyed: as Jehovah hath said. 9 Give wings unto Moab, that she may flee and get away; and the cities thereof shall become a desolation, without inhabitant. 10 Cursed be he that doeth the work of Jehovah negligently, and cursed be he that keepeth back his sword from blood! 11 Moab hath been at ease from his youth, and hath settled on his lees; he hath not been emptied from vessel to vessel, neither hath he gone into captivity: therefore his taste hath remained in him, and his scent is not changed. 12 Therefore behold, days come, saith Jehovah, that I will send unto him pourers that shall pour him off, and shall empty his vessels, and break in pieces his flagons. 13 And Moab shall be ashamed of Chemosh, as the house of Israel was ashamed of Bethel, their confidence.

14 How do ye say, We are mighty, and men of valour for the war? 15 Moab is laid waste, and his cities are gone up in smoke, and his chosen young men are gone down to the slaughter, saith the King, whose name is Jehovah of hosts. 16 The calamity of Moab is near to come, and his affliction hasteth fast. 17 All ye that are about him, bemoan him; and all ye that know his name, say, How is the strong staff broken, the beautiful rod! 18 Come down from thy glory and sit in the drought, O inhabitress, daughter of Dibon; the spoiler of Moab is come up against thee, thy strongholds hath he destroyed. 19 Stand by the way, and watch, inhabitress of Aroer; ask him that fleeth, and her that escapeth; say, What is done? 20 Moab is put to shame; for he is broken down: howl and cry; tell it in Arnon, that Moab is laid waste. 21 And judgment is come upon the country of the plateau; upon Holon, and upon Jahzah, and upon Mephaath; 22 and upon Dibon, and upon Nebo, and upon Beth-diblathaim; 23 and upon Kirjathaim, and upon Beth-gamul, and upon Beth-meon; 24 and upon Kerijoth, and upon Bozrah, and upon all the cities of the land of Moab, far and near. 25 The horn of Moab is cut off, and his arm is broken, saith Jehovah. 26 Make him drunken, for he magnified himself against Jehovah; and Moab shall wallow in his vomit, and he also shall be in derision. 27 For was not Israel a derision unto thee? Was he found among thieves, that as oft as thou didst speak of him, thou didst shake the head? 28 Leave the cities, and dwell in the rocks, ye inhabitants of Moab, and be like the dove, that maketh her nest in the sides of the cave’s mouth. 29 We have heard of the arrogance of Moab, — he is very proud; — his loftiness, and his arrogance, and his pride, and the haughtiness of his heart. 30 I know his wrath, saith Jehovah; his pratings are vain: they do not as they say. 31 Therefore will I howl for Moab, and I will cry out for all Moab: for the men of Kir-heres shall there be moaning. 32 O vine of Sibmah, I will weep for thee with more than the weeping of Jaazer: thy shoots passed over the sea, they reached to the sea of Jaazer. The spoiler is fallen upon thy summer fruits and upon thy vintage. 33 And joy and gladness is taken away from the fruitful field and from the land of Moab; and I have caused wine to fail from the winepresses: they shall no more tread with shouting; the shouting shall be no shouting. 34 Because of the cry from Heshbon, unto Elaleh, unto Jahaz have they uttered their voice, from Zoar unto Horonaim, unto Eglath-shelishijah: for even the waters of Nimrim shall become desolations. 35 And I will cause to cease in Moab, saith Jehovah, him that offereth in the high place, and him that burneth incense to his gods. 36 Therefore my heart shall sound for Moab like pipes, and my heart shall sound like pipes for the men of Kir-heres; because the abundance that he hath gotten is perished. 37 For every head is bald, and every beard clipped; upon all the hands are cuttings, and upon the loins sackcloth. 38 It is wholly lamentation upon all the housetops of Moab, and in the public places thereof; for I have broken Moab, like a vessel wherein is no pleasure, saith Jehovah. 39 They howl, How is it broken down! how hath Moab turned the back with shame! And Moab shall be a derision and a terror to all that are round about him. 40 For thus saith Jehovah: Behold, he shall fly as an eagle, and shall spread forth his wings over Moab. 41 Kerijoth is taken, and the strongholds are seized, and at that day the heart of the mighty men of Moab shall be as the heart of a woman in her pangs. 42 And Moab shall be destroyed from being a people, because he hath magnified himself against Jehovah. 43 Fear, and the pit, and the snare shall be upon thee, O inhabitant of Moab, saith Jehovah. 44 He that fleeth from the fear shall fall into the pit; and he that getteth up out of the pit shall be taken in the snare: for I will bring upon her, upon Moab, the year of their visitation, saith Jehovah. 45 They that fled stood under the shadow of Heshbon powerless; for a fire hath come forth from Heshbon, and a flame from the midst of Sihon, and hath consumed the corner of Moab, and the crown of the head of the sons of tumult. 46 Woe to thee, Moab! The people of Chemosh is undone; for thy sons are taken away in captivity, and thy daughters are captives. 47 But I will turn the captivity of Moab at the end of the days, saith Jehovah. Thus far is the judgement of Moab.

1 Asupra Moabului*Is. 15;16. Cap. 25:21;27:3.Ezec. 25:9.Amos 2:1,2.. Așa vorbește Domnul oștirilor, Dumnezeul lui Israel: „Vai de Nebo*Num. 32:38;33:47.Is. 15:2., căci este pustiit! Chiriataimul*Num. 32:37. este acoperit de rușine, este luat; cetățuia este acoperită de rușine și zdrobită! 2 S-a dus*Is. 16:4. fala Moabului, la Hesbon*Is. 15:4. i se pune la cale pieirea: ‘Haidem să-l nimicim din mijlocul neamurilor!’ Și tu vei fi nimicit, Madmenule, sabia va merge după tine! 3 Se aud strigăte*Vers. 5. din Horonaim; prăpăd și nimicire! 4 Moabul este zdrobit! Chiar și cei mici ai lui strigă. 5 Căci într-un plâns necurmat suie suișul*Is. 15:5. Luhitului și se aud strigăte de durere la coborâșul Horonaimului din pricina nimicirii! 6 Fugiți*Cap. 51:6., scăpați-vă viața și fiți ca un nevoiaș*Cap. 17:6. desțărat în pustie! 7 Căci, pentru că te-ai încrezut în faptele și în vistieriile tale, vei fi luat și tu, și Chemoșul*Num. 21:29.Jud. 11:24.Is. 46:1,2. Cap. 43:12. va merge în robie, cu preoții*Cap. 49:3. și căpeteniile lui. 8 Pustiitorul*Cap. 6:26. Vers. 18. va intra în fiecare cetate, și nicio cetate nu va scăpa. Valea va pieri și câmpia va fi nimicită, cum a spus Domnul. 9 Dați*Ps. 55:6. Vers. 28. aripi Moabului să plece în zbor! Cetățile lui sunt prefăcute în pustie, nu vor mai avea locuitori. 10 Blestemat*Jud. 5:23.1 Sam. 15:3,9.1 Împ. 20:42. să fie cel ce face cu nebăgare de seamă lucrarea Domnului, blestemat să fie cel ce își oprește sabia de la măcel! 11 Moabul era netulburat din tinerețea lui și se odihnea*Ţef. 1:12. fără teamă pe drojdiile lui, nu era turnat dintr-un vas în altul și nu era dus în robie. De aceea i s-a păstrat gustul și nu i s-a schimbat mirosul. 12 De aceea, iată, vin zile", zice Domnul, „când îi voi trimite oameni care-l vor pritoci; îi vor goli vasele și vor face să-i plesnească burdufurile. 13 Moabul va fi dat de rușine cu Chemoș*Jud. 11:24.1 Împ. 11:7., cum a fost dată de rușine*Osea 10:6. casa lui Israel cu Betel*1 Împ. 12:29., în care își punea încrederea. 14 Cum puteți să ziceți: ‘Suntem viteji*Is. 16:6., ostași gata de luptă?’ 15 Moabul*Vers. 8,9,18. este pustiit, cetățile lui se înalță în fum, floarea tinerimii lui este*Cap. 50:27. înjunghiată", zice Împăratul*Cap. 46:18;51:57. al cărui Nume este Domnul oștirilor. 16 „Pieirea Moabului este aproape să vină, nenorocirea lui vine în grabă mare. 17 Bociți-l, toți cei ce-l înconjurați, toți care-i cunoașteți numele! Și ziceți: ‘Cum*Is. 9:4;14:4,5. a fost sfărâmat acest puternic toiag de cârmuire, acest toiag măreț!’ 18 Coboară-te din locașul slavei, șezi jos pe pământul uscat, locuitoare*Is. 47:1. Cap. 46:19., fiica Dibonului*Num. 21:30.Is. 15:2.! Căci pustiitorul*Vers. 8. Moabului se suie împotriva ta și-ți nimicește cetățuile. 19 Stai*Deut. 2:36. pe drum și pândește, locuitoarea Aroerului*1 Sam. 4:13,16.! Întreabă pe fugar și pe cel scăpat și zi: ‘Ce s-a întâmplat?’ 20 Moabul este acoperit de rușine, căci este zdrobit. Gemeți*Is. 16:7. și strigați! Vestiți în Arnon*Num. 21:13. că Moabul este pustiit! 21 A venit pedeapsa și peste țara câmpiei*Vers. 8., peste Holon, peste Iahaț, peste Mefaat, 22 peste Dibon, peste Nebo, peste Bet-Diblataim, 23 peste Chiriataim, peste Bet-Gamul, peste Bet-Meon, 24 peste Cheriiot*Vers. 41.Amos 2:2., peste Boțra, peste toate cetățile din țara Moabului, fie depărtate, fie apropiate. 25 Tăria*Ps. 75:10.*48:25 Evreiește: cornul. Moabului este frântă și brațul*Ezec. 30:21. lui, zdrobit", zice Domnul. 26 „Îmbătați-l*Cap. 25:15,27., căci s-a semețit împotriva Domnului! De aceea, prăvălească-se Moabul în vărsătura lui și să ajungă de râs și el! 27 N-a fost Israel*Ţef. 2:8. de râsul tău? A fost*Cap. 2:26. prins el oare printre hoți, de dai din cap ori de câte ori vorbești de el? 28 Părăsiți cetățile și locuiți în stânci*Ps. 55:6,7. Vers. 9., locuitori ai Moabului! Și fiți ca porumbeii*Cânt. 2:14. care își fac cuibul pe marginea peșterilor! 29 Am auzit de fudulia*Is. 16:6. mândrului Moab, de înfumurarea lui, de trufia lui, de semețirea lui și de inima lui îngâmfată. 30 Cunosc", zice Domnul, „înfumurarea lui, lăudăroșeniile lui deșarte și faptele*Is. 16:6. Cap. 50:36. lui de nimic. 31 De aceea gem*Is. 15:5;16:7,11. pentru Moab și mă jelesc pentru tot Moabul; oamenii suspină pentru cei din Chir-Heres. 32 Vie*Is. 16:8,9. din Sibma, te plâng mai mult decât Iaezerul; ramurile tale se întindeau dincolo de mare, se întindeau până la marea Iaezerului, dar pustiitorul s-a aruncat peste strângerea roadelor tale și peste culesul viilor tale. 33 Și astfel, s-au dus bucuria*Is. 16:10.Ioel 1:12. și veselia din câmpiile și din țara roditoare a Moabului. Am secat vinul din teascuri", zice Domnul; „nimeni nu mai calcă teascul cu strigăte de bucurie; sunt strigăte de război, nu strigăte de bucurie. 34 Strigătele Hesbonului*Is. 15:4-6. răsună până la Eleale și glasul lor se aude până la Iahaț, de la Țoar*Is. 15:5,6. Vers. 5. până la Horonaim, până la Eglat-Șelișia, căci și apele Nimrimului sunt prefăcute în pustiu. 35 Vreau s-o isprăvesc în Moab", zice Domnul, „cu cel ce se*Is. 15:2;16:12. suie pe înălțimile de jertfă și aduce tămâie dumnezeului său. 36 De aceea îmi jelește inima*Is. 15:5;16:11. ca un fluier pentru Moab, îmi jelește inima ca un fluier pentru oamenii din Chir-Heres, pentru că toate avuțiile pe care le-au strâns*Is. 15:7. sunt pierdute. 37 Căci toate capetele sunt rase*Is. 15:2,3. Cap. 47:5., toate bărbile sunt tăiate; pe toate mâinile sunt tăieturi de jale și pe coapse*Gen. 37:34., saci. 38 Pe toate acoperișurile Moabului și în piețe sunt numai bocete, pentru că am sfărâmat Moabul ca pe un vas*Cap. 22:28. fără preț", zice Domnul. 39 „Cât este de sfărâmat Moabul! Gemeți! Cât de rușinos întoarce Moabul spatele! Moabul ajunge astfel de râs și de pomină pentru toți cei ce-l înconjoară." 40 Căci așa vorbește Domnul: „Iată că vrăjmașul zboară ca vulturul*Deut. 28:49. Cap. 49:22.Dan. 7:4.Osea 8:1.Hab. 1:8. și își întinde*Is. 8:8. aripile asupra Moabului! 41 Cheriiotul este luat, cetățuile*Vers. 24.Is. 13:8. sunt cucerite și, în ziua aceea, inima*Is. 21:3. Cap. 30:6;49:22,24; 50:43; 51:30.Mica 4:9. vitejilor Moabului este ca inima unei femei în durerile nașterii. 42 Astfel, Moabul va fi nimicit de tot și nu*Ps. 83:4.Is. 7:8. va mai fi un popor, căci s-a semețit împotriva Domnului. 43 Groaza*Is. 24:17,18., groapa și lațul sunt peste tine, locuitor al Moabului", zice Domnul. 44 „Cel ce fuge de groază cade în groapă și cel ce se ridică din groapă se prinde în laț, căci aduc*Cap. 11:23. asupra lui, asupra Moabului, anul pedepsei lui", zice Domnul. 45 „Fugarii se opresc sleiți de puteri la umbra Hesbonului, dar din Hesbon iese*Num. 21:28. un foc, o flacără iese din mijlocul Sihonului și mistuie laturile*Num. 24:17. Moabului și creștetul capului celor ce se fălesc. 46 Vai de tine*Num. 21:29., Moabule! Poporul din Chemoș este pierdut! Căci fiii tăi sunt luați prinși de război și fiicele tale, prinse de război. 47 Dar, în vremurile*Cap. 49:6,39. de apoi, voi aduce înapoi pe prinșii de război ai Moabului", zice Domnul.

Aceasta este judecata asupra Moabului.