1 Se uno ruba un bue o una pecora e li ammazza o li vende, restituirà cinque buoi per il bue e quattro pecore per la pecora. 2 Se il ladro, colto nell’atto di fare una violazione, è percosso e muore, non c’è delitto di omicidio. 3 Se il sole era sorto quando è avvenuto il fatto, ci sarà delitto di omicidio. Il ladro dovrà risarcire il danno; se non ha di che risarcirlo, sarà venduto per ciò che ha rubato. 4 Se il furto, bue o asino o pecora che sia, è trovato vivo nelle mani, restituirà il doppio. 5 Se uno arrecherà dei danni a un campo o a una vigna, lasciando andare le sue bestie a pascolare nel campo altrui, risarcirà il danno con il meglio del suo campo e con il meglio della sua vigna. 6 Se divampa un fuoco e si attacca alle spine così che ne sia distrutto il grano in covoni o il grano in piedi o il campo, chi avrà acceso il fuoco dovrà risarcire il danno. 7 Se uno affida al suo vicino del denaro o degli oggetti da custodire, e questi sono rubati dalla casa di quest’ultimo, se il ladro si trova, restituirà il doppio. 8 Se il ladro non si trova, il padrone della casa comparirà davanti a Dio per giurare che non si è appropriato della roba del suo vicino. 9 In ogni caso di delitto, sia che si tratti di un bue o di un asino o di una pecora o di un vestito o di qualunque oggetto perduto del quale uno dica: ‘È questo qui!’, la causa di entrambe le parti verrà davanti a Dio; colui che Dio condannerà, restituirà il doppio al suo prossimo. 10 Se uno dà in custodia al suo vicino un asino o un bue o una pecora o qualunque altra bestia, ed essa muore o resta storpiata o è portata via senza che ci siano testimoni, 11 interverrà fra le due parti il giuramento dell’Eterno per sapere se colui che aveva la bestia in custodia non si è appropriato della roba del suo vicino. Il padrone della bestia si accontenterà del giuramento, e l’altro non sarà tenuto al risarcimento dei danni. 12 Ma se la bestia gli è stata rubata, egli dovrà risarcire del danno il padrone. 13 Se la bestia è stata sbranata, la porterà come prova, e non sarà tenuto a risarcimento per la bestia sbranata. 14 Se uno prende in prestito dal suo vicino una bestia, e questa resta storpiata o muore quando è assente il padrone di essa, egli dovrà risarcire il danno. 15 Ma se il padrone è presente, non è tenuto a risarcire i danni; se la bestia è stata presa a nolo, essa è compresa nel prezzo del nolo. 16 Se uno seduce una fanciulla non ancora fidanzata e si unisce a lei, dovrà pagare la sua dote e prenderla per moglie. 17 Ma se il padre di lei rifiuta assolutamente di dargliela, paghi la somma che si usa dare per le vergini. 18 Non lascerai vivere la strega. 19 Chi si accoppia con una bestia dovrà essere messo a morte. 20 Chi offre sacrifici ad altri dèi, anziché soltanto all’Eterno, sarà sterminato come anatema. 21 Non maltratterai lo straniero e non lo opprimerai; perché anche voi foste stranieri nel paese d’Egitto. 22 Non affliggerete nessuna vedova, né nessun orfano. 23 Se in qualche modo li affliggi, ed essi gridano a me, io udrò senza dubbio il loro grido; 24 la mia ira si accenderà, e io vi ucciderò con la spada; e le vostre mogli saranno vedove, e i vostri figli orfani. 25 Se tu presti del denaro a qualcuno del mio popolo, al povero che è con te, non lo tratterai da usuraio; non gli imporrai interesse. 26 Se prendi in pegno il vestito del tuo prossimo, glielo restituirai prima che tramonti il sole; 27 perché è l’unica sua coperta, è la veste con cui si avvolge il corpo. Su che cosa dormirebbe? E se avverrà che egli gridi a me, io l’ascolterò; perché sono misericordioso. 28 Non bestemmierai contro Dio, e non maledirai il principe del tuo popolo. 29 Non indugerai a offrirmi il tributo dell’abbondanza delle tue raccolte e di ciò che cola dai tuoi frantoi. Mi darai il primogenito dei tuoi figli. 30 Lo stesso farai del tuo bestiame grosso e minuto: il loro primo parto rimarrà sette giorni presso la madre; l’ottavo giorno, me lo darai. 31 Voi sarete per me degli uomini santi; non mangerete carne di bestia trovata sbranata nei campi; gettatela ai cani.
1 Dacă un om fură un bou sau o oaie și-l taie sau îl vinde, să dea cinci boi pentru boul furat și patru2 Sam. 12:6.Prov. 6:31.Luca 19:8. oi pentru oaia furată. 2 Dacă hoțul este prins spărgândMat. 24:43. și e lovit și moare, cel ce l-a lovit nuNum. 35:27. va fi vinovat de omor față de el; 3 dar, dacă a răsărit soarele, va fi vinovat de omor față de el. Hoțul trebuie să dea înapoi ce este dator să dea; dacă n-are nimic, să fie vândutCap. 21:2. rob, ca despăgubire pentru furtul lui. 4 Dacă ceea ce a furat, fie bou, fie măgar sau oaie, se găsește încă viuCap. 21:16. în mâinile lui, să dea îndoitVers. 1,7.Prov. 6:31. înapoi. 5 Dacă cineva face stricăciune într-un ogor sau într-o vie și își lasă vita să pască pe ogorul altuia, să dea ca despăgubire cel mai bun rod din ogorul și via lui. 6 Dacă izbucnește un foc și întâlnește mărăcini în cale și arde grâul în snopi sau în picioare sau câmpul, cel ce a pus foc să fie silit să dea o despăgubire deplină. 7 Dacă un om dă altuia bani sau unelte spre păstrare și le fură cineva din casa acestuia din urmă, hoțulVers. 4. trebuie să întoarcă îndoit, dacă va fi găsit. 8 Dacă hoțul nu se găsește, stăpânul casei să se înfățișezeCap. 21:6. Vers. 28. înaintea lui Dumnezeu ca să spună că n-a pus mâna pe avutul aproapelui său. 9 În orice pricină de înșelăciune cu privire la un bou, un măgar, o oaie, o haină sau un lucru pierdut, despre care se va zice: ‘Uite-l!’ – pricinaDeut. 25:1.2 Cron. 19:10. amânduror părților să meargă până la Dumnezeu; acela pe care-l va osândi Dumnezeu trebuie să întoarcă îndoit aproapelui său. 10 Dacă un om dă altuia un măgar, un bou, o oaie sau un dobitoc oarecare să i-l păstreze și dobitocul moare, își strică un mădular sau e luat cu sila de la el, fără să fi văzut cineva, 11 să se facă un jurământEvr. 6:16., în Numele Domnului, între cele două părți, și cel ce a păstrat dobitocul va mărturisi că n-a pus mâna pe avutul aproapelui său; stăpânul dobitocului va primi jurământul acesta, și celălalt nu va fi dator să i-l înlocuiască. 12 Dar, dacă dobitocul a fost furatGen. 31:39. de la el, va fi dator față de stăpânul lui să i-l înlocuiască. 13 Dacă dobitocul a fost sfâșiat de fiare sălbatice, îl va aduce ca dovadă și nu va fi dator să-i înlocuiască dobitocul sfâșiat. 14 Dacă un om împrumută altuia o vită, și vita își strică un mădular sau moare în lipsa stăpânului ei, va trebui s-o plătească. 15 Dacă stăpânul e de față, nu i-o va plăti. Dacă vita a fost dată cu chirie, prețul chiriei va fi de ajuns.
16 DacăDeut. 22:28,29. un om înșală pe o fată nelogodită și se culcă cu ea, îi va plăti zestrea și o va lua de nevastă. 17 Dacă tatăl nu vrea să i-o dea, el va plăti în argint prețul zestreiGen. 34:12.Deut. 22:29.1 Sam. 18:25. cuvenite fetelor. 18 Pe vrăjitoareLev. 19:26,31;20:27.Deut. 18:10,11.1 Sam. 28:3,9. să n-o lași să trăiască. 19 OricineLev. 18:23;20:15. se culcă cu un dobitoc să fie pedepsit cu moartea. 20 CineNum. 25:2,7,8.Deut. 13:1,2,5,6,9,13-15;17:2,3,5. aduce jertfe altor dumnezei decât Domnului singur să fie nimicit cu desăvârșire.
21 Să nu chinuiești pe străinCap. 23:9.Lev. 19:33;25:35.Deut. 10:19.Ier. 7:6.Zah. 7:10.Mal. 3:5. și să nu-l asuprești, căci și voi ați fost străini în țara Egiptului. 22 Să nu asuprești pe văduvăDeut. 10:18;24:17;27:19.Ps. 94:6.Is. 1:17,23;10:2.Ezec. 22:7.Zah. 7:10.Iac. 1:27., nici pe orfan. 23 Dacă-i asuprești, și ei strigăDeut. 15:9;24:15.Iov 35:9.Luca 18:7. la Mine după ajutor, Eu le voiVers. 27.Iov 34:28.Ps. 18:6;145:19.Iac. 5:4. auzi strigătele; 24 mâniaIov 31:23.Ps. 69:24. Mea se va aprinde și vă voi nimici cu sabia; nevestele voastrePs. 109:9.Plâng. 5:3. vor rămâne văduve și copiii voștri vor rămâne orfani. 25 DacăLev. 25:35-37.Deut. 23:19,20.Neem. 5:7.Ps. 15:5.Ezec. 18:8,17. împrumuți bani vreunuia din poporul Meu, săracului care este cu tine, să nu fii față de el ca un cămătar și să nu ceri camătă de la el. 26 Dacă ieiDeut. 24:6,10,13,17.Iov 22:6;24:3,9.Prov. 20:16;22:27.Ezec. 18:7,16.Amos 2:8. zălog haina aproapelui tău, să i-o dai înapoi înainte de apusul soarelui, 27 căci este singura lui învelitoare, este haina cu care își învelește trupul – cu ce are să se culce? Dacă strigăVers. 23. Cap. 34:6.2 Cron. 30:9.Ps. 86:15. spre Mine după ajutor, Eu îl voi auzi, căci Eu sunt milostiv.
28 Să nu hulești pe DumnezeuEcl. 10:20.Fapte 23:5.Iuda 8. și să nu blestemi pe mai-marele poporului tău. 29 Să nu pregeți să-Mi aduci pârgaCap. 23:16,19.Prov. 3:9. secerișului tău și a culesului viei tale. Să-Mi dai pe întâiul născutCap. 13:2,12;34:19. din fiii tăi. 30 Să-Mi daiDeut. 15:19. și întâiul născut al vacii tale și al oii tale; să rămână șapteLev. 22:27. zile cu mama sa, iar în ziua a opta să Mi-l aduci. 31 Să-Mi fiți niște oameni sfințiCap. 19:6.Lev. 19:2.Deut. 14:21.. Să nuLev. 22:8.Ezec. 4:14;44:31. mâncați carne sfâșiată de fiare pe câmp, ci s-o aruncați la câini.