1 Questi sono i nomi dei figli d’Israele che vennero in Egitto. Essi ci vennero con Giacobbe, ciascuno con la sua famiglia: 2 Ruben, Simeone, Levi e Giuda; 3 Issacar, Zabulon e Beniamino; 4 Dan e Neftali, Gad e Ascer. 5 Tutte le persone discendenti da Giacobbe ammontavano a settanta. Giuseppe era già in Egitto. 6 E Giuseppe morì, come morirono pure tutti i suoi fratelli e tutta quella generazione. 7 I figli d’Israele furono fecondi, si moltiplicarono abbondantemente, diventarono numerosi e si fecero oltremodo potenti, e il paese ne fu ripieno.
8 Sorse sopra l’Egitto un nuovo re, che non aveva conosciuto Giuseppe. 9 Egli disse al suo popolo: "Ecco, il popolo dei figli d’Israele è più numeroso e più potente di noi. 10 Avanti, usiamo prudenza con essi; in modo che non si moltiplichino e, in caso di guerra, non si uniscano ai nostri nemici per combattere contro di noi e poi andarsene dal paese". 11 Stabilirono dunque sopra Israele dei sovrintendenti ai lavori, che l’opprimessero con le loro prepotenze. Israele costruì al Faraone le città di approvvigionamento, Pitom e Ramses. 12 Ma più lo opprimevano, e più il popolo si moltiplicava e si estendeva; e gli Egiziani presero in avversione i figli d’Israele, 13 e fecero servire i figli d’Israele con asprezza, 14 e amareggiarono la loro vita con una dura servitù, adoperandoli nei lavori di argilla e di mattoni, e in ogni sorta di lavori nei campi. E imponevano loro tutti questi lavori, con asprezza.
15 Il re d’Egitto parlò anche alle levatrici degli Ebrei, delle quali una si chiamava Sifra e l’altra Pua. E disse: 16 "Quando assisterete le donne ebree al tempo del parto, e le vedrete sulla sedia, se è un maschio, uccidetelo; ma se è una femmina, lasciatela vivere". 17 Ma le levatrici temettero Iddio, e non fecero quello che il re d’Egitto aveva ordinato loro; lasciarono vivere i maschi. 18 Allora il re d’Egitto chiamò le levatrici, e disse loro: "Perché avete fatto questo, e avete lasciato vivere i maschi?". 19 E le levatrici risposero al Faraone: "È che le donne ebree non sono come le egiziane; sono vigorose, e, prima che la levatrice arrivi da loro, hanno partorito". 20 E Dio fece del bene a quelle levatrici; e il popolo si moltiplicò e divenne oltremodo potente. 21 E siccome quelle levatrici temettero Iddio, egli fece prosperare le loro case. 22 Allora Faraone ordinò al suo popolo: "Ogni maschio che nasce, gettatelo nel Fiume; ma lasciate vivere tutte le femmine".
CAPITOLELE 1—15:21
1 IatăGen. 46:6. Cap. 6:14. numele fiilor lui Israel intrați în Egipt; au intrat cu Iacov fiecare cu familia lui: 2 Ruben, Simeon, Levi, Iuda, 3 Isahar, Zabulon, Beniamin, 4 Dan, Neftali, Gad și Așer. 5 Sufletele ieșite din coapsele lui Iacov erau șaptezeciGen. 46:26,27. Vers. 20.Deut. 10:22. de toate. Iosif era atunci în Egipt. 6 IosifGen. 50:26.Fapte 7:15. a murit și toți frații lui și toată vârsta aceea de oameni. 7 FiiiGen. 46:3.Deut. 26:5.Ps. 105:24.Fapte 7:17. lui Israel s-au înmulțit, s-au mărit, au crescut și au ajuns foarte puternici. Și s-a umplut țara de ei.
8 Peste Egipt s-a ridicatFapte 7:18. un nou împărat, care nu cunoscuse pe Iosif. 9 El a zis poporului său: „IatăPs. 105:24. că poporul copiilor lui Israel este mai mare și mai puternic decât noi. 10 VenițiPs. 10:2;83:3,4. să ne arătăm dibaci față de el, ca să nu crească, pentru ca nu cumva, dacă se va întâmpla un război, să se unească și el cu vrăjmașii noștri, să ne bată și să iasă apoi din țarăIov 5:13.Ps. 105:25.Prov. 16:25;21:30.Fapte 7:19.." 11 Și au pus peste ei isprăvnicei, caGen. 15:13. Cap. 3:7.Deut. 26:6. să-i asuprească prinCap. 2:11;5:4,5.Ps. 81:6. munci grele. Astfel a zidit el cetățile Pitom și RamsesGen. 47:11., ca să slujească de hambare lui Faraon. 12 Dar, cu cât îl asupreau mai mult, cu atât se înmulțea și creștea, și s-au scârbit de copiii lui Israel. 13 Atunci, egiptenii au adus pe copiii lui Israel la o aspră robie. 14 Le-au făcut viața amarăCap. 2:23;6:9.Num. 20:15.Fapte 7:19,34. prin lucrări grele de lutPs. 81:6. și cărămizi și prin tot felul de lucrări de pe câmp; în toate muncile acestea pe care-i sileau să le facă erau fără niciun pic de milă. 15 Împăratul Egiptului a poruncit moașelor evreilor, numite una Șifra și cealaltă Pua, 16 și le-a zis: „Când veți împlini slujba de moașe pe lângă femeile evreilor și le veți vedea pe scaunul de naștere, dacă este băiat, să-l omorâți, iar dacă este fată, s-o lăsați să trăiască." 17 Dar moașele s-au temutProv. 16:6. de Dumnezeu și n-au făcutDan. 3:16,18;6:13.Fapte 5:29. ce le poruncise împăratul Egiptului, ci au lăsat pe copiii de parte bărbătească să trăiască. 18 Împăratul Egiptului a chemat pe moașe și le-a zis: „Pentru ce ați făcut lucrul acesta și ați lăsat pe copiii de parte bărbătească să trăiască?" 19 MoașeleIos. 2:4.2 Sam. 17:19,20. au răspuns lui Faraon: „Pentru că femeile evreilor nu sunt ca egiptencele; ele sunt vânjoase și nasc înainte de venirea moașei." 20 DumnezeuProv. 11:18.Ecl. 8:12.Is. 3:10.Evr. 6:10. a făcut bine moașelor și poporul s-a înmulțit și a ajuns foarte mare la număr. 21 Pentru că moașele se temuseră de Dumnezeu, Dumnezeu le-a făcut case1 Sam. 2:35.2 Sam. 7:11,13,27,29.1 Împ. 2:24;11:38.Ps. 127:1.. 22 Atunci, Faraon a dat următoarea poruncă la tot poporul lui: „Să aruncați în râu pe orice băiatFapte 7:19. care se va naște și să lăsați pe toate fetele să trăiască."