1 L’Eterno disse a Mosè: "Taglia due tavole di pietra come le prime; e io scriverò sulle tavole le parole che erano sulle prime tavole che hai spezzato. 2 Sii pronto domattina, sali al mattino sul monte Sinai, e lì presentati a me sulla vetta del monte. 3 Nessuno salga con te, e non si veda nessuno per tutto il monte; greggi e armenti non pascolino nei pressi di questo monte". 4 Mosè dunque tagliò due tavole di pietra, come le prime; si alzò la mattina di buon’ora, e salì sul monte Sinai come l’Eterno gli aveva comandato, e prese in mano le due tavole di pietra.

5 Allora l’Eterno discese nella nuvola, si fermò lì con lui e proclamò il nome dell’Eterno. 6 E l’Eterno passò davanti a lui, e gridò: "L’Eterno! l’Eterno! l’Iddio misericordioso e pietoso, lento all’ira, ricco in benignità e fedeltà, 7 che conserva la sua benignità fino alla millesima generazione, che perdona l’iniquità, la trasgressione e il peccato ma non terrà il colpevole per innocente, e che punisce l’iniquità dei padri sopra i figli e sopra i figli dei figli, fino alla terza e alla quarta generazione!". 8 E Mosè subito si inchinò fino a terra, e adorò. 9 Poi disse: "Ti prego, Signore, se ho trovato grazia agli occhi tuoi, venga il Signore in mezzo a noi, perché questo è un popolo dal collo duro; perdona la nostra iniquità e il nostro peccato, e prendici come tua eredità".

10 E l’Eterno rispose: "Ecco, io faccio un patto: farò meraviglie davanti a tutto il tuo popolo, come non sono mai state fatte su tutta la terra né in alcuna nazione; e tutto il popolo in mezzo al quale ti trovi vedrà l’opera dell’Eterno, perché quello che io sto per fare per mezzo di te è tremendo. 11 Osserva quello che oggi ti comando: Ecco, io scaccerò davanti a te gli Amorei, i Cananei, gli Ittiti, i Ferezei, gli Ivvei e i Gebusei. 12 Guardati dal fare alleanza con gli abitanti del paese nel quale stai per andare, affinché non diventino, in mezzo a te, un laccio; 13 ma demolite i loro altari, frantumate le loro colonne, abbattete i loro idoli; 14 poiché tu non adorerai altro dio, perché l’Eterno, che si chiama: "il Geloso", è un Dio geloso. 15 Guardati dal fare alleanza con gli abitanti del paese, affinché, quando quelli si prostituiranno ai loro dèi, e offriranno sacrifici ai loro dèi, non avvenga che essi ti invitino, e tu mangi dei loro sacrifici, 16 e prenda delle loro figlie per i tuoi figli, e le loro figlie si prostituiscano ai loro dèi, e inducano i tuoi figli a prostituirsi ai loro dèi. 17 Non ti farai dèi di metallo fuso. 18 Osserverai la festa degli azzimi. Sette giorni, al tempo fissato del mese di Abib, mangerai pane senza lievito, come ti ho ordinato; poiché nel mese di Abib tu sei uscito dall’Egitto. 19 Ogni primogenito è mio; e mio è ogni primo parto maschio di tutto il tuo bestiame: del bestiame grosso e minuto. 20 Ma riscatterai con un agnello il primo nato dell’asino; e, se non lo vorrai riscattare, gli spezzerai il collo. Riscatterai ogni primogenito dei tuoi figli. E nessuno comparirà davanti a me a mani vuote. 21 Lavorerai sei giorni; ma il settimo giorno ti riposerai: ti riposerai anche al tempo dell’aratura e della mietitura. 22 Celebrerai la festa delle settimane: cioè delle primizie della mietitura del frumento, e la festa della raccolta alla fine dell’anno. 23 Tre volte all’anno comparirà ogni vostro maschio alla presenza del Signore, dell’Eterno, che è l’Iddio d’Israele. 24 Poiché io scaccerò davanti a te delle nazioni, e allargherò i tuoi confini; nessuno desidererà il tuo paese, quando salirai, tre volte all’anno, per comparire alla presenza dell’Eterno, che è il tuo Dio. 25 Non offrirai con pane lievitato il sangue della vittima immolata a me; e il sacrificio della festa di Pasqua non sarà serbato fino al mattino. 26 Porterai alla casa dell’Eterno Iddio tuo le primizie dei primi frutti della tua terra. Non cuocerai il capretto nel latte di sua madre". 27 Poi l’Eterno disse a Mosè: "Scrivi queste parole; perché sul fondamento di queste parole io ho contratto alleanza con te e con Israele". 28 E Mosè rimase lì con l’Eterno quaranta giorni e quaranta notti; non mangiò pane e non bevve acqua. E l’Eterno scrisse sulle tavole le parole del patto, i dieci comandamenti.

29 Mosè, quando scese dal monte Sinai - scendendo dal monte Mosè aveva in mano le due tavole della testimonianza - non sapeva che la pelle del suo viso era diventata tutta raggiante mentre parlava con l’Eterno; 30 e quando Aaronne e tutti i figli d’Israele videro Mosè, ecco che la pelle del suo viso era tutta raggiante, ed essi temettero di avvicinarsi a lui. 31 Ma Mosè li chiamò, e Aaronne e tutti i capi della comunità tornarono a lui, e Mosè parlò loro. 32 Dopo questo, tutti i figli d’Israele si accostarono, ed egli ordinò loro tutto quello che l’Eterno gli aveva detto sul monte Sinai. 33 E quando Mosè ebbe finito di parlare con loro, si mise un velo sulla faccia. 34 Ma quando Mosè entrava alla presenza dell’Eterno per parlare con lui, si toglieva il velo, finché non tornava fuori; poi tornava fuori, e diceva ai figli d’Israele quello che gli era stato comandato. 35 I figli d’Israele, guardando la faccia di Mosè, vedevano la pelle tutta raggiante; e Mosè si rimetteva il velo sulla faccia, finché non entrava a parlare con l’Eterno.

1 Domnul a zis lui Moise: „Taie*Cap. 32:16,19.Deut. 10:1. două table de piatră ca cele dintâi și Eu*Vers. 28.Deut. 10:2,4. voi scrie pe ele cuvintele care erau pe tablele dintâi, pe care le-ai sfărâmat. 2 Fii gata dis-de-dimineață și suie-te de dimineață pe muntele Sinai*Cap. 19:20;24:12.; să stai acolo înaintea Mea, pe vârful muntelui. 3 Nimeni să nu se suie cu tine și nimeni să nu se arate pe tot muntele*Cap. 19:12,13,21., și nici boi, nici oi să nu pască pe lângă muntele acesta." 4 Moise a tăiat două table de piatră ca și cele dintâi; s-a sculat dis-de-dimineață și s-a suit pe muntele Sinai, după cum îi poruncise Domnul, și a luat în mână cele două table de piatră. 5 Domnul S-a coborât într-un nor, a stat acolo lângă el și a rostit*Cap. 33:19.Num. 14:17. Numele Domnului. 6 Și Domnul a trecut pe dinaintea lui și a strigat: „Domnul Dumnezeu este un Dumnezeu*Num. 14:18.2 Cron. 30:9.Neem. 9:17.Ps. 86:15;103:8;111:4;112:4;116:5;145:8.Ioel 2:13. plin de îndurare și milostiv, încet la mânie, plin de bunătate*Ps. 31:19.Rom. 2:4. și credincioșie*Ps. 57:10;108:4., 7 care*Cap. 20:6.Deut. 5:10.Ps. 86:15.Ier. 32:18.Dan. 9:4. Își ține dragostea până în mii de neamuri de oameni, iartă*Ps. 130:4.Dan. 9:9.Efes. 4:32.1 Ioan 1:9. fărădelegea, răzvrătirea și păcatul, dar nu socotește*Cap. 23:7,21.Ios. 24:19.Iov 10:14.Mica 6:11.Naum 1:3. pe cel vinovat drept nevinovat și pedepsește fărădelegea părinților în copii și în copiii copiilor lor până la al treilea și al patrulea neam!"

8 Îndată, Moise s-a plecat*Cap. 4:31. până la pământ și s-a închinat. 9 El a zis: „Doamne, dacă am căpătat trecere înaintea Ta, Te rog să mergi în mijlocul*Cap. 33:15,16. nostru, Doamne; poporul acesta este în adevăr un popor încăpățânat*Cap. 33:3., dar iartă-ne fărădelegile și păcatele noastre și ia-ne în stăpânirea*Deut. 32:9.Ps. 28:9;33:12;78:62;94:14.Ier. 10:16.Zah. 2:12. Ta!" 10 Domnul a răspuns: „Iată, Eu fac*Deut. 5:2;29:12,14. un legământ. Voi face în fața întregului popor minuni*Deut. 4:32.2 Sam. 7:23.Ps. 77:14;78:12;147:20. care n-au avut loc în nicio țară și la niciun neam; tot poporul care este în jurul tău va vedea lucrarea Domnului și prin tine voi face lucruri înfricoșate*Deut. 10:21.Ps. 145:6.Is. 64:3.. 11 Ia seama la ceea ce-ți poruncesc*Deut. 5:32;6:3,25;12:28,32;28:1. azi. Iată, voi*Cap. 33:2. izgoni dinaintea ta pe amoriți, canaaniți, hetiți, fereziți, heviți și iebusiți. 12 Să nu cumva să*Cap. 23:32.Deut. 7:2.Jud. 2:2. faci legământ cu locuitorii țării unde ai să intri, ca să nu fie o cursă*Cap. 23:33. pentru tine, dacă vor locui în mijlocul tău. 13 Dimpotrivă, să le dărâmați*Cap. 23:24.Deut. 12:3.Jud. 2:2. altarele, să le sfărâmați stâlpii idolești și să le trântiți la pământ*Deut. 7:5;12:2.Jud. 6:25.2 Împ. 18:4;23:14.2 Cron. 31:1;34:3,4. idolii. 14 Să nu te închini*Cap. 20:3,5. înaintea unui alt dumnezeu; căci Domnul se numește gelos*Is. 9:6;57:15., este un Dumnezeu*Cap. 20:5. gelos. 15 Ferește-te*Vers. 12. să faci legământ cu locuitorii țării, ca nu cumva, curvind*Deut. 31:16.Jud. 2:17.Ier. 3:9.Ezec. 6:9. înaintea dumnezeilor lor și aducându-le jertfe, să te poftească*Num. 25:2.1 Cor. 10:27. și pe tine și să mănânci*Ps. 106:28.1 Cor. 8:4,7,10. din jertfele lor; 16 ca nu cumva să iei din fetele*Deut. 7:3.1 Împ. 11:2.Ezra 9:2.Neem. 13:25. lor neveste fiilor tăi și, astfel, fetele lor, curvind*Num. 25:1,2.1 Împ. 11:4. înaintea dumnezeilor lor, să târască și pe fiii tăi să curvească înaintea dumnezeilor lor. 17 Să nu-ți faci*Cap. 32:8.Lev. 19:4. un dumnezeu turnat.

18 Să ții Sărbătoarea Azimilor*Cap. 12:15;23:15.: timp de șapte zile, la vremea hotărâtă, în luna spicelor, să mănânci azimi, cum ți-am poruncit, căci în luna spicelor*Cap. 13:4. ai ieșit din Egipt. 19 Orice întâi*Cap. 13:2,12;22:29.Ezec. 44:30.Luca 2:23. născut este al Meu, chiar orice întâi născut de parte bărbătească din turmele de vaci sau de oi. 20 Să răscumperi cu un miel pe întâiul născut*Cap. 13:13.Num. 18:15. al măgăriței, iar dacă nu-l răscumperi, să-i frângi gâtul. Să răscumperi pe orice întâi născut al fiilor tăi și să nu te înfățișezi cu mâinile*Cap. 23:15.Deut. 16:16.1 Sam. 9:7,8.2 Sam. 24:24. goale înaintea Mea. 21 Șase zile*Cap. 20:9;23:12;35:2.Deut. 5:12,13.Luca 13:14. să lucrezi, iar în ziua a șaptea să te odihnești; să te odihnești, chiar în vremea aratului și a seceratului. 22 Să ții*Cap. 23:16.Deut. 16:10,13. Sărbătoarea Săptămânilor, a celor dintâi roade din secerișul grâului, și Sărbătoarea Strângerii Roadelor la sfârșitul anului. 23 De trei*Cap. 23:14,17.Deut. 16:16. ori pe an, toți cei de parte bărbătească să se înfățișeze înaintea Domnului Dumnezeu, Dumnezeul lui Israel. 24 Căci voi*Cap. 33:2.Lev. 18:24.Deut. 7:1.Ps. 78:55;80:8. izgoni neamurile dinaintea ta și-ți voi*Deut. 12:20;19:8. întinde hotarele și nimeni nu-ți va*Gen. 35:5.2 Cron. 17:10.Prov. 16:7.Fapte 18:10. pofti țara în timpul când te vei sui de trei ori pe an ca să te înfățișezi înaintea Domnului Dumnezeului tău. 25 Să n-aduci*Cap. 23:18. cu pâine dospită sângele dobitocului jertfit în cinstea Mea, și carnea din*Cap. 12:10. jertfa praznicului Paștelor să nu fie ținută în timpul nopții până dimineața. 26 Să aduci în casa Domnului Dumnezeului tău pârga*Cap. 23:19.Deut. 26:2,10. celor dintâi roade ale pământului.

Iedul*Cap. 23:19.Deut. 14:21. să nu-l fierbi în laptele mamei lui." 27 Domnul a zis lui Moise: „Scrie-ți cuvintele*Vers. 10.Deut. 4:13;31:9. acestea, căci pe temeiul acestor cuvinte închei legământ cu tine și cu Israel!" 28 Moise*Cap. 24:18.Deut. 9:9,18. a stat acolo cu Domnul patruzeci de zile și patruzeci de nopți. N-a mâncat deloc pâine și n-a băut deloc apă. Și Domnul a*Vers. 1. Cap. 31:18;32:16.Deut. 4:13;10:2,4. scris pe table cuvintele legământului, Cele Zece Porunci.

29 Moise s-a coborât de pe muntele Sinai cu cele două*Cap. 32:15. table ale mărturiei în mână. Când se cobora de pe munte, nu știa că pielea*Mat. 17:2.2 Cor. 3:7,13. feței lui strălucea, pentru că vorbise cu Domnul. 30 Aaron și toți copiii lui Israel s-au uitat la Moise și iată că pielea feței lui strălucea și se temeau să se apropie de el. 31 Moise i-a chemat; Aaron și toți fruntașii adunării s-au întors la el, și el le-a vorbit. 32 După aceea, toți copiii lui Israel s-au apropiat, și el*Cap. 24:3. le-a dat toate poruncile, pe care le primise de la Domnul pe muntele Sinai. 33 Când a încetat să le vorbească, și-a pus o maramă*2 Cor. 3:13. pe față. 34 Când intra*2 Cor. 3:16. Moise înaintea Domnului ca să-I vorbească, își scotea marama până ce ieșea; iar când ieșea, spunea copiilor lui Israel ce i se poruncise. 35 Copiii lui Israel se uitau la fața lui Moise și vedeau că pielea feței lui strălucea, și Moise își punea iarăși marama pe față până ce intra ca să vorbească cu Domnul.