Jesus perante Pilatos
1 Mt 27.1Logo pela manhã, entraram em conselho os principais sacerdotes com os anciãos, escribas e todo o Mt 5.22Sinédrio e, maniatando a Jesus, levaram-no, e entregaram-no a Pilatos. 2 Mc 15.2-5;Mt 27.11-14;Lc 23.2-3;Jo 18.29-38Pilatos perguntou-lhe: És tu o rei dos judeus? Respondeu Jesus: Tu o dizes. 3 Os principais sacerdotes fizeram-lhe muitas acusações. 4 Pilatos tornou a perguntar-lhe: Nada respondes? Vê quantas acusações te fazem. 5 Mas Jesus Mt 27.12nada mais respondeu, de modo que Pilatos se admirava.
Barrabás é preferido
6 Mc 15.6-15;Mt 27.15-26;Lc 23.18-25; Jo 18.39—19.16Por ocasião da festa, o governador soltava um preso, a pedido do povo. 7 Havia um chamado Barrabás, preso com outros sediciosos, os quais, em um motim, haviam feito uma morte. 8 Chegando o povo, começou a pedir a graça que lhe costumava fazer. 9 Disse-lhe Pilatos: Quereis que eu vos solte o rei dos judeus? 10 Pois ele percebia que, por inveja, os principais sacerdotes o haviam entregado. 11 Mas estes instigaram a multidão, At 3.14para que Pilatos lhes soltasse antes a Barrabás. 12 Pilatos tornou a dizer-lhes: Que farei, então, daquele a quem chamais o rei dos judeus? 13 Eles clamaram de novo: Crucifica-o! 14 Disse-lhes Pilatos: Pois que mal fez ele? Mas clamaram cada vez mais: Crucifica-o! 15 Pilatos, querendo contentar a multidão, soltou-lhe a Barrabás e, depois de mandar Mt 27.26açoitar a Jesus, entregou-o para ser crucificado.
Jesus entregue aos soldados
16 Mc 15.16-20;Mt 27.27-31Os soldados levaram-no Mt 27.27; cp.26.3ao pátio, que é o Pretório, e reuniram toda a At 10.1coorte. 17 Vestiram-no de púrpura, e puseram-lhe na cabeça uma coroa de espinhos, que haviam tecido, 18 e começaram a saudá-lo: Salve, rei dos judeus! 19 Davam-lhe com uma cana na cabeça, cuspiam nele e, ajoelhando-se, prestaram-lhe homenagem. 20 Depois de o terem escarnecido, despiram-lhe a púrpura e puseram-lhe as vestes. Então, o levaram para fora, a fim de o crucificar.
Simão leva a cruz de Jesus
21 Mc 15.21;Mt 27.32;Lc 23.26Obrigaram a Simão, cireneu, pai de Alexandre e de Rufo, que passava, vindo do campo, a carregar a cruz de Jesus.
A crucificação
22 Mc 15.22-32;Mt 27.33-44;Lc 23.33-43;Jo 19.17-24Levaram-no para o Jo 19.17; cp.Lc 23.33Gólgota, que quer dizer Lugar da Caveira. 23 Deram-lhe cp.Mt 27.34vinho misturado com mirra, mas ele não o tomou. 24 Crucificaram-no e repartiram entre si as vestes dele, Jo 19.24deitando sortes sobre elas, para ver o que cada um havia de levar. 25 Era a cp.Jo 19.14;Mc 15.33hora terceira, quando o crucificaram. 26 O título da sua acusação estava escrito em cima: Mt 27.37O REI DOS JUDEUS. 27 Com ele crucificaram dois salteadores, um à sua direita, e outro à sua esquerdaAlguns manuscritos inserem v. 28: E cumpriu-se a Escritura que diz: E com os malfeitores foi contado. Is 53.12; Lc 22.37.. 28 [E cumpriu-se a Escritura que diz: E com os malfeitores foi contado.] 29 Os que iam passando blasfemavam dele, Mt 27.39meneando as cabeças e dizendo: Oh! Tu que Mc 14.58destróis o santuário e o reedificas em três dias, 30 desce da cruz e salva-te a ti mesmo. 31 Do mesmo modo, os principais sacerdotes com os escribas, escarnecendo-o, entre si diziam: Mt 27.42;Lc 23.35Ele salvou aos outros, a si mesmo não se pode salvar; 32 desça agora da cruz o Cristo, Mt 27.42; cp.Mc 15.26o rei de Israel, para que vejamos e creiamos. Mc 15.27; cp.Mt 27.44;Lc 23.39-43Também os que foram crucificados com ele dirigiam-lhe impropérios.
A morte de Jesus
33 Mc 15.33-41;Mt 27.45-56;Lc 23.44-49Chegada a hora sexta, houve trevas sobre toda a terra até à Mt 27.45s.;Lc 23.44; cp.Mc 15.25hora nona. 34 À hora nona, bradou Jesus em alta voz: cp.Sl 22.1;Mt 27.46Eloí, Eloí, lamá sabactâni? Que quer dizer: Deus meu, Deus meu, por que me desamparaste? 35 Alguns que ali estavam, ouvindo isso, disseram: Ele chama por Elias. 36 Um deles, correndo, ensopou uma esponja em vinagre e, pondo-a numa cana, deu-lhe de beber, dizendo: Deixai, vejamos se Elias vem tirá-lo. 37 Mt 27.50;Lc 23.46;Jo 19.30Jesus, dando um grande brado, expirou. 38 Mt 27.51;Lc 23.45O véu do santuário rasgou-se em duas partes, de alto a baixo. 39 O Mt 27.54;Lc 23.47;Mc 15.45centurião que estava em frente de Jesus, vendo-o assim expirar, disse: Verdadeiramente, este homem era Filho de Deus. 40 Mc 15.40-41;Mt 27.55s.; cp.Lc 23.49;Jo 19.25Estavam ali também algumas mulheres observando de longe; entre elas, Maria Madalena, Maria, mãe de Tiago, cp.Lc 19.3(?)o menor, e de José, Mc 15.1e Salomé; 41 as quais, quando Jesus estava na Galileia, o acompanhavam e Mt 27.55s.serviam; e além, destas, muitas outras que tinham subido com ele a Jerusalém.
O enterro de Jesus
42 Mc 15.42-47;Mt 27.57-61;Lc 23.50-56;Jo 19.38-42Sendo já tarde, como era a Mt 27.62Parasceve (que é véspera do sábado), 43 veio José de Arimateia, cp.Lc 23.50-51ilustre membro do Sinédrio, que também At 13.50;17.12; cp.Mt 27.57esperava o reino de Deus, e, Lc 23.51;2.25,38; cp.Mt 27.57;Jo 19.38cobrando ânimo, foi a Pilatos, e pediu o corpo de Jesus. 44 Pilatos admirou-se de que já tivesse morrido. Chamando o cp.Jo 19.38centurião, perguntou-lhe se, com efeito, estava morto; 45 e, depois que o soube do Mc 15.39centurião, deu o corpo a José. 46 Este, tirando-o da cruz, o envolveu em um pano de linho que havia comprado, e o depositou em um túmulo que tinha sido aberto em rocha, e rolou uma pedra para a entrada do túmulo. 47 Mc 16.1;Mc 15.40;Mt 27.56Maria Madalena e Maria, mãe de José, observaram onde ele foi posto.
Ko Īhu i te Aroaro o Pirato
1 Ā, mea kau ake te ata, ka rūnanga ngā tohunga nui, ngā kaumātua, ngā karaipi, me te rūnanga katoa, ā, ka herea e rātou a Īhu, ka ārahina atu, ā, tukua atu ana ki a Pirato.
2 Ka ui a Pirato ki a ia, "Ko koe rānei te Kīngi o ngā Hūrai?"
Ka whakahokia e ia ki a ia, "Kua kōrerotia nā e koe."
3 He maha hoki ngā mea i whakapaea ki a ia e ngā tohunga nui. 4 Ka ui anō a Pirato ki a ia, ka mea, "Kāhore āu kupu whakahoki? Nā te tini o ngā kupu e kōrero nei rātou mōu."
5 Heoi, kāhore a Īhu i whakahoki atu anō; nō, ka mīharo a Pirato.
Ka Tukua a Īhu kia Rīpekatia
6 Nā, i taua hākari kotahi te herehere e tukua ana e ia ki a rātou, ko tā rātou e īnoi ai. 7 Nā, i reira tētahi tangata ko Parapa te ingoa, e here tahi ana me ōna hoa tutū, he hunga i patu tangata i te ngangaretanga. 8 Nā, ka haere te mano, ka anga, ka tono ki a ia kia pērātia me tāna i mea ai ki a rātou i mua.
9 Nā, ka whakahoki a Pirato ki a rātou, ka mea, "E pai ana rānei koutou kia tukua e ahau ki a koutou te Kīngi o ngā Hūrai?" 10 I mahara hoki ia he hae i tukua ai ia e ngā tohunga nui. 11 Otirā, ka whakatūtehutia e rātou te mano, kia tukua e ia ko Parapa kē ki a rātou.
12 Nā, ka whakahoki anō a Pirato, ka mea ki a rātou, "He aha oti tā koutou e pai ai kia meatia e ahau ki tēnei e huaina nei e koutou ko te Kīngi o ngā Hūrai?"
13 Ka karanga anō rātou, "Rīpekatia!"
14 Nā, ka mea a Pirato ki a rātou, "He aha koia tāna kino i mea ai?"
Heoi, nui noa atu tā rātou hāmama, "Rīpekatia ia!"
15 Nā, i tōna hiahia kia whakamārietia te mano, tukua ana e Pirato a Parapa ki a rātou, ā, ka oti a Īhu te whiu, ka tukua kia rīpekatia.
Ka Whakatoitoi ngā Hōia i a Īhu
16 Nā, ka ārahina ia e ngā hōia ki te marae, arā, ki te Whare Whakawā, ā, kārangarangatia ana te rōpū katoa. 17 Ka whakakākahuria ia ki te kākahu pāpura, ā, ka oti tētahi karauna tātarāmoa te whiri, ka pōtaea ki a ia. 18 Nā, ka anga rātou, ka oha ki a ia, "Tēnā koe, e te Kīngi o ngā Hūrai!" 19 Patua ana e rātou tōna mātenga ki te kākaho, tuwha ana ki a ia, ka tuku i ngā turi ki a ia, ā, koropiko ana ki a ia. 20 Ā, nō ka mutu tā rātou taunu ki a ia, ka tangohia te kahu pāpura i a ia, nā, whakakākahuria ana ia ki ōna ake kākahu, ā, ārahina ana ia kia rīpekatia.
Ka Ripekatia a Īhu
21 Nā, ka meinga e rātou tētahi tangata e tika ana nā reira, a Haimona o Hairini, i ahu mai i ngā whenua, ko te pāpā o Arēhanera rāua ko Rupuha, kia haere me rātou, kia riro ai māna e amo tōna rīpeka. 22 Nā, ka ārahina ia ki tētahi wāhi, ki Korokota, tōna tikanga ina, whakamāoritia "Ko te Wāhi Angaanga." 23 Ā, hoatu ana ki a ia he wāina, he mea whakananu ki te maira, kia inumia; otirā, kīhai i tangohia e ia. 24 Ā, rīpekatia ana ia e rātou, ka wehewehea ōna kākahu, he mea maka ki te rota, kia kitea ai ko te aha e riro i tētahi, i tētahi.
25 Nā, ko te toru tērā o ngā hāora, ā, ka rīpekatia ia e rātou. 26 Ko te mea i whakawākia ai ia i tuhituhia ki runga: KO TE KĪNGI O NGĀ HŪRAI. 27 Nā, tokorua ngā tāhae i rīpekatia ngātahitia me ia; ko tētahi ki matau, ko tētahi ki tōna mauī. 28 Nā, ka rite te karaipiture e mea nei, "I tāua ngātahitia ia me te hunga hara." 29 Ko te hunga e hāereere ana i reira ka tāwai ki a ia, ka rūrū i ō rātou mātenga, ka mea, "Ha, ko koe ka whakahoro nei i te whare tapu, ka hangā nei anō i ngā rā e toru! 30 Whakaora i a koe anō, ka heke iho i te rīpeka!"
31 Waihoki ko ngā tohunga nui ka tāwai i a ia, rātou ko ngā karaipi, ka mea, "Ko ērā atu i whakaorangia e ia, tē taea e ia te whakaora a ia ake anō! 32 Tēnā rā, kia heke iho āianei a te Karaiti, te Kīngi o Īharaira, i te rīpeka, kia kite ai tātou, kia whakapono ai." I tāwai hoki ki a ia te hunga i rīpekatia ngātahitia me ia.
Te Matenga o Īhu
33 Ā, nō ka tae ki te ono o ngā hāora, ka pōuri a runga o te whenua katoa, taea noatia te iwa o ngā hāora. 34 Ā, i te iwa o ngā hāora ka karanga a Īhu, he nui te reo, ka mea, "Eroi, Eroi, rama hapakatani?" Ko te tikanga tēnei ina whakamāoritia, "E tōku Atua, e tōku Atua, he aha koe i whakarere ai i ahau?"
35 Ā, nō te rongonga o ētahi o te hunga e tū ana i reira, ka mea, "Nanā, e karanga ana ia i a Irāia."
36 Nā, ka oma tētahi, ka whakakī i tētahi hautai ki te winika, whakanohoia ana ki te kākaho, ka hoatu kia inumia e ia, ka mea, "Kāti; tēnā kia kite tātou me kore a Irāia e haere mai ki te tango i a ia ki raro."
37 Nā, he nui te reo i puaki i a Īhu, ā, hemo ake.
38 Ā, ka wāhia te ārai o te temepara i waenganui pū mai i runga ki raro. 39 Ā, nō te kitenga o te keneturio, e tū hāngai atu ana ki a ia, i pērā te āhua o tāna tukunga i tōna wairua, ka mea ia, "He pono ko te Tama a te Atua tēnei tangata."
40 Nā, i reira ētahi wāhine e mātakitaki ana mai i tawhiti; i roto i a rātou a Meri Makarini, a Meri hoki whaea o Hēmi, te mea iti, rāua ko Hohi, me Hāromi; 41 arā, ko ngā wāhine i aru nei i a ia, i a ia i Karirī, i mahi mea nei māna; me ētahi atu wāhine tokomaha i haere tahi mai nei me ia ki Hiruhārama.
Te Tanumanga o Īhu
42 Nā, ka ahiahi, i te mea ko te rā Takanga, arā, ko te rā i mua ake o te hāpati. 43 Ka haere mai a Hōhepa o Arimatia, he rangatira rūnanga, he tangata nui tonu, e tatari ana anō hoki ia ki te rangatiratanga o te Atua; ā, ka haere māia tonu ki a Pirato, ka īnoi i te tinana o Īhu. 44 Nā, ka mīharo a Pirato, hua noa kāhore anō i mate; ka karangatia e ia te keneturio, ka ui ki a ia, mehemea kua mate atu rā ia. 45 Ā, nō ka rongo ki te keneturio kua mate, ka whakaaetia e ia te tinana ki a Hōhepa. 46 Nā, ka hokona e tērā he rīnena, ka tangohia mai ia ki raro, ā, takaia ana ki te rīnena; whakatakotoria ana ia ki roto ki te urupā kua hāua atu ki te kāmaka, ā, whakatakā atu ana he kōhatu ki te kūwaha o te urupā. 47 I kite a Meri Makarini, rāua ko Meri whaea o Hohi, i te wāhi i whakatakotoria ai ia.