1 Yahweh, the God of my salvation,

I have cried day and night before you.

2 Let my prayer enter into your presence.

Turn your ear to my cry.

3 For my soul is full of troubles.

My life draws near to Sheol.

4 I am counted among those who go down into the pit.

I am like a man who has no help,

5 set apart among the dead,

like the slain who lie in the grave,

whom you remember no more.

They are cut off from your hand.

6 You have laid me in the lowest pit,

in the darkest depths.

7 Your wrath lies heavily on me.

You have afflicted me with all your waves. Selah.

8 You have taken my friends from me.

You have made me an abomination to them.

I am confined, and I can’t escape.

9 My eyes are dim from grief.

I have called on you daily, Yahweh.

I have spread out my hands to you.

10 Do you show wonders to the dead?

Do the departed spirits rise up and praise you? Selah.

11 Is your loving kindness declared in the grave?

Or your faithfulness in Destruction?

12 Are your wonders made known in the dark?

Or your righteousness in the land of forgetfulness?

13 But to you, Yahweh, I have cried.

In the morning, my prayer comes before you.

14 Yahweh, why do you reject my soul?

Why do you hide your face from me?

15 I am afflicted and ready to die from my youth up.

While I suffer your terrors, I am distracted.

16 Your fierce wrath has gone over me.

Your terrors have cut me off.

17 They came around me like water all day long.

They completely engulfed me.

18 You have put lover and friend far from me,

and my friends into darkness.

1 (O cîntare. Un psalm al fiilor lui Core. Către mai marele cîntăreţilor. De cîntat cu flautul. O cîntare a lui Heman, Ezrahitul.) Doamne, Dumnezeul mîntuirii mele! Zi şi noapte strig înaintea Ta!

2 S'ajungă rugăciunea mea înaintea Ta! Ia aminte la cererile mele;

3 căci mi s'a săturat sufletul de rele, şi mi se apropie viaţa de locuinţa morţilor.

4 Sînt pus în rîndul celor ce se pogoară în groapă, sînt ca un om, care nu mai are putere.

5 Stau întins printre cei morţi, ca cei ucişi şi culcaţi în mormînt, de cari nu-Ţi mai aduci aminte, şi cari sînt despărţiţi de mîna Ta.

6 M'ai aruncat în groapa cea mai de jos, în întunerec, în adîncuri.

7 Mînia Ta mă apasă, şi mă năpădeşti cu toate valurile Tale. -

8 Ai îndepărtat dela mine pe toţi prietenii mei, m'ai făcut o pricină de scîrbă pentru ei; sînt închis şi nu pot să ies.

9 Mi se topesc ochii de suferinţă; în toate zilele Te chem, Doamne, şi-mi întind mînile spre Tine!

10 Oare pentru morţi faci Tu minuni? Sau se scoală morţii să Te laude? -

11 Se vorbeşte de bunătatea Ta în mormînt, şi de credincioşia Ta în Adînc?

12 Sînt cunoscute minunile Tale în întunerec, şi dreptatea Ta în ţara uitării?

13 Doamne, eu îşi cer ajutorul, şi dimineaţa rugăciunea mea se înalţă la Tine.

14 Pentruce, Doamne, lepezi sufletul meu? Pentruce îmi ascunzi Faţa Ta?

15 Din tinereţă, sînt nenorocit şi trag să mor, sînt cuprins de spaimele Tale, şi nu ştiu ce să mai fac.

16 Mînia Ta trece peste mine, spaimele Tale mă nimicesc de tot.

17 Ele mă înconjoară toată ziua, ca nişte ape, mă înfăşoară toate deodată.

18 Ai depărtat dela mine pe prieteni şi tovarăşi; şi cei de aproape ai mei s'au făcut nevăzuţi.