1 O filho sábio ouve a correção do pai, mas o escarnecedor não ouve a repreensão. 2 Do fruto da boca cada um comerá o bem, mas a alma dos prevaricadores comerá a violência. 3 O que guarda a sua boca conserva a sua alma, mas o que muito abre os lábios tem perturbação. 4 A alma do preguiçoso deseja e coisa nenhuma alcança, mas a alma dos diligentes engorda. 5 O justo aborrece a palavra de mentira, mas o ímpio é abominável e se confunde. 6 A justiça guarda ao que é sincero no seu caminho, mas a impiedade transtornará o pecador. 7 Há quem se faça rico, não tendo coisa nenhuma, e quem se faça pobre, tendo grande riqueza. 8 O resgate da vida de cada um são as suas riquezas, mas o pobre não ouve as ameaças. 9 A luz dos justos alegra, mas a candeia dos ímpios se apagará. 10 Da soberba só provém a contenda, mas com os que se aconselham se acha a sabedoria. 11 A fazenda que procede da vaidade diminuirá, mas quem a ajunta pelo trabalho terá aumento. 12 A esperança demorada enfraquece o coração, mas o desejo chegado é árvore de vida. 13 O que despreza a palavra perecerá, mas o que teme o mandamento será galardoado. 14 A doutrina do sábio é uma fonte de vida para desviar dos laços da morte. 15 O bom entendimento dá graça, mas o caminho dos prevaricadores é áspero. 16 Todo prudente age com conhecimento, mas o tolo espraia a sua loucura. 17 Um mau mensageiro cai no mal, mas o embaixador fiel é saúde. 18 Pobreza e afronta virão ao que rejeita a correção, mas o que guarda a repreensão será venerado. 19 O desejo que se cumpre deleita a alma, mas apartar-se do mal é abominação para os loucos. 20 Anda com os sábios e serás sábio, mas o companheiro dos tolos será afligido. 21 O mal perseguirá aos pecadores, mas os justos serão galardoados com o bem. 22 O homem de bem deixa uma herança aos filhos de seus filhos, mas a riqueza do pecador é depositada para o justo. 23 Abundância de mantimento há na lavoura do pobre, mas alguns há que se consomem por falta de juízo. 24 O que retém a sua vara aborrece a seu filho, mas o que o ama, a seu tempo, o castiga. 25 O justo come até que a sua alma fique satisfeita, mas o ventre dos ímpios terá necessidade.

1 Un fiu înţelept ascultă învăţătura tatălui său, dar batjocoritorul n'ascultă mustrarea. -2 Prin rodul gurii ai parte de bine, dar cei stricaţi au parte de sîlnicie. -3 Cine-şi păzeşte gura, îşi păzeşte sufletul; cine-şi deschide buzele mari aleargă spre pieirea lui. -4 Leneşul doreşte mult, şi totuş, n'are nimic, dar cei harnici se satură. -5 Cel neprihănit urăşte cuvintele mincinoase, dar cel rău se face urît şi se acoperă de ruşine. -6 Neprihănirea păzeşte pe cel nevinovat, dar răutatea aduce pierzarea păcătosului. -7 Unul face pe bogatul, şi n'are nimic, altul face pe săracul, şi are totuş mari avuţii, -8 Omul cu bogăţia lui îşi răscumpără viaţa, dar săracul n'ascultă mustrarea. -9 Lumina celor neprihăniţi arde voioasă, dar candela celor răi se stinge. -10 Prin mîndrie se aţîţă numai certuri, dar înţelepciunea este cu cel ce ascultă sfaturile. -11 Bogăţia cîştigată fără trudă scade, dar ce se strînge încetul cu încetul, creşte. -12 O nădejde amînată îmbolnăveşte inima, dar o dorinţă împlinită este un pom de viaţă. -13 Cine nesocoteşte Cuvîntul Domnului se pierde, dar cine se teme de poruncă este răsplătit. -14 Învăţătura înţeleptului este un izvor de viaţă, ca să abată pe om din cursele morţii. -15 O minte sănătoasă cîştigă bunăvoinţă, dar calea celor stricaţi este pietroasă. -16 Orice om chibzuit lucrează cu cunoştinţă, dar nebunul îşi dă la iveală nebunia. -17 Un sol rău cade în nenorocire, dar un sol credincios aduce tămăduire. -18 Sărăcia şi ruşinea sînt partea celui ce leapădă certarea, dar cel ce ia seama la mustrare este pus în cinste. -19 Împlinirea unei dorinţe este dulce sufletului, dar celor nebuni le este urît să se lase de rău. -20 Cine umblă cu înţelepţii se face înţelept, dar cui îi place să se însoţească cu nebunii o duce rău. -21 Nenorocirea urmăreşte pe cei ce păcătuiesc, dar cei neprihăniţi vor fi răsplătiţi cu fericire.22 Omul de bine lasă moştenitori pe copiii copiilor săi, dar bogăţiile păcătosului sînt păstrate pentru cel neprihănit. -23 Ogorul pe care -l desţelineşte săracul dă o hrană îmbelşugată, dar mulţi pier din pricina nedreptăţii lor. -24 Cine cruţă nuiaua, urăşte pe fiul său, dar cine -l iubeşte, îl pedepseşte îndată. -25 Cel neprihănit mănîncă pînă se satură, dar pîntecele celor răi duce lipsă. -