1 Palavras do rei Lemuel, a profecia que lhe ensinou sua mãe. 2 Como, filho meu? E como, ó filho do meu ventre? E como, ó filho das minhas promessas? 3 Não dês às mulheres a tua força, nem os teus caminhos, ao que destrói os reis. 4 Não é próprio dos reis, ó Lemuel, não é próprio dos reis beber vinho, nem dos príncipes desejar bebida forte. 5 Para que não bebam, e se esqueçam do estatuto, e pervertam o juízo de todos os aflitos. 6 Dai bebida forte aos que perecem, e o vinho, aos amargosos de espírito; 7 para que bebam, e se esqueçam da sua pobreza, e do seu trabalho não se lembrem mais. 8 Abre a tua boca a favor do mudo, pelo direito de todos os que se acham em desolação. 9 Abre a tua boca, julga retamente e faze justiça aos pobres e aos necessitados.

Álefe.

10 Mulher virtuosa, quem a achará? O seu valor muito excede o de rubins.

Bete.

11 O coração do seu marido está nela confiado, e a ela nenhuma fazenda faltará.

Guímel.

12 Ela lhe faz bem e não mal, todos os dias da sua vida.

Dálete.

13 Busca lã e linho e trabalha de boa vontade com as suas mãos.

Hê.

14 É como o navio mercante: de longe traz o seu pão.

Vau.

15 Ainda de noite, se levanta e dá mantimento à sua casa e a tarefa às suas servas.

Zain.

16 Examina uma herdade e adquire-a; planta uma vinha com o fruto de suas mãos.

Hete.

17 Cinge os lombos de força e fortalece os braços.

Tete.

18 Prova e vê que é boa sua mercadoria; e a sua lâmpada não se apaga de noite.

Jode.

19 Estende as mãos ao fuso, e as palmas das suas mãos pegam na roca.

Cafe.

20 Abre a mão ao aflito; e ao necessitado estende as mãos.

Lâmede.

21 Não temerá, por causa da neve, porque toda a sua casa anda forrada de roupa dobrada.

Mem.

22 Faz para si tapeçaria; de linho fino e de púrpura é a sua veste.

Nun.

23 Conhece-se o seu marido nas portas, quando se assenta com os anciãos da terra.

Sâmeque.

24 Faz panos de linho fino, e vende-os, e dá cintas aos mercadores.

Ain.

25 A força e a glória são as suas vestes, e ri-se do dia futuro.

Pê.

26 Abre a boca com sabedoria, e a lei da beneficência está na sua língua.

Tsadê.

27 Olha pelo governo de sua casa e não come o pão da preguiça.

Cofe.

28 Levantam-se seus filhos, e chamam-na bem-aventurada; como também seu marido, que a louva, dizendo:

Rexe.

29 Muitas filhas agiram virtuosamente, mas tu a todas és superior.

Chim.

30 Enganosa é a graça, e vaidade, a formosura, mas a mulher que teme ao Senhor, essa será louvada.

Tau.

31 Dai-lhe do fruto das suas mãos, e louvem-na nas portas as suas obras.

1 Cuvintele împăratului Lemuel. Învăţătura pe care i -o dădea mamă-sa.2 Ce să-ţi spun, fiule? Ce să-ţi spun fiul trupului meu? Ce să-ţi spun, fiule, rodul juruinţelor mele?3 Nu-ţi da femeilor vlaga, şi desmierdările tale celor ce pierd pe împăraţi.4 Nu se cade împăraţilor, Lemuele, nu se cade împăraţilor să bea vin, nici voivozilor să umble după băuturi tari;5 ca nu cumva, bînd, să uite legea, şi să calce drepturile tuturor celor nenorociţi.6 Daţi băuturi tari celui ce piere, şi vin, celui cu sufletul amărît;7 ca să bea să-şi uite sărăcia, şi să nu-şi mai aducă aminte de necazurile lui. -8 Deschide-ţi gura pentru cel mut, pentru pricina tuturor celor părăsiţi!9 Deschide-ţi gura, judecă cu dreptate, şi apără pe cel nenorocit şi pe cel lipsit.10 Cine poate găsi o femeie cinstită? Ea este mai de preţ decît mărgăritarele.11 Inima bărbatului se încrede în ea, şi nu duce lipsă de venituri.12 Ea îi face bine, şi nu rău, în toate zilele vieţii sale.13 Ea face rost de lînă şi de in, şi lucrează cu mîni harnice.14 Ea este ca o corabie de negoţ; de departe îşi aduce pînea.15 Ea se scoală cînd este încă noapte, şi dă hrană casei sale, şi împarte lucrul de peste zi slujnicelor sale.16 Se gîndeşte la un ogor, şi -l cumpără; din rodul muncii ei sădeşte o vie. -17 Ea îşi încinge mijlocul cu putere, şi îşi oţeleşte braţele.18 Vede că munca îi merge bine, lumina ei nu se stinge noaptea.19 Ea pune mîna pe furcă, şi degetele ei ţin fusul.20 Ea îşi întinde mîna către cel nenorocit, îşi întinde braţul către cel lipsit.21 Nu se teme de zăpadă pentru casa ei, căci toată casa ei este îmbrăcată cu cărmiziu.22 Ea îşi face învelitori, are haine de in supţire şi purpură.23 Bărbatul ei este bine văzut la porţi, cînd şade cu bătrînii ţării.24 Ea face cămăşi, şi le vinde, şi dă cingători negustorului.25 Ea este îmbrăcată cu tărie şi slavă, şi rîde de ziua de mîne.26 Ea deschide gura cu înţelepciune, şi învăţături plăcute îi sînt pe limbă.27 Ea veghează asupra celor ce se petrec în casa ei, şi nu mănîncă pînea lenevirii.28 Fiii ei se scoală, şi o numesc fericită; bărbatul ei se scoală, şi -i aduce laude zicînd:29 ,,Multe fete au o purtare cinstită, dar tu le întreci pe toate.``30 Desmerdările sînt înşelătoare, şi frumuseţa este deşartă, dar femeia care se teme de Domnul va fi lăudată.31 Răsplătiţi -o cu rodul muncii ei, şi faptele ei s'o laude la porţile cetăţii