1 Busca seu próprio desejo aquele que se separa; ele insurge-se contra a verdadeira sabedoria. 2 Não toma prazer o tolo no entendimento, senão em que se descubra o seu coração. 3 Vindo o ímpio, vem também o desprezo; e, com a ignomínia, a vergonha. 4 Águas profundas são as palavras da boca do homem, e ribeiro transbordante é a fonte da sabedoria. 5 Não é bom ter respeito à pessoa do ímpio, para derribar o justo em juízo. 6 Os lábios do tolo entram na contenda, e a sua boca brada por açoites. 7 A boca do tolo é a sua própria destruição, e os seus lábios, um laço para a sua alma. 8 As palavras do linguareiro são como doces bocados, e elas descem ao íntimo do ventre. 9 Também o negligente na sua obra é irmão do desperdiçador. 10 Torre forte é o nome do Senhor; para ela correrá o justo e estará em alto retiro. 11 A fazenda do rico é sua cidade forte e, como um muro alto, na sua imaginação. 12 Antes de ser quebrantado, eleva-se o coração do homem; e, diante da honra, vai a humildade. 13 Responder antes de ouvir é estultícia e vergonha. 14 O espírito do homem aliviará a sua enfermidade, mas ao espírito abatido, quem o levantará? 15 O coração do sábio adquire o conhecimento, e o ouvido dos sábios busca a ciência. 16 O presente do homem alarga-lhe o caminho e leva-o à presença dos grandes. 17 O que primeiro começa o seu pleito justo parece; mas vem o seu companheiro e o examina. 18 A sorte faz cessar os pleitos e faz separação entre os poderosos. 19 O irmão ofendido é mais difícil de conquistar do que uma cidade forte; e as contendas são como ferrolhos de um palácio. 20 Do fruto da boca de cada um se fartará o seu ventre; dos renovos dos seus lábios se fartará. 21 A morte e a vida estão no poder da língua; e aquele que a ama comerá do seu fruto. 22 O que acha uma mulher acha uma coisa boa e alcançou a benevolência do Senhor. 23 O pobre fala com rogos, mas o rico responde com durezas. 24 O homem que tem muitos amigos pode congratular-se, mas há amigo mais chegado do que um irmão.

1 Cel ursuz caută ce -i place lui, se supără de orice lucru bun. -2 Nebunului nu -i este de învăţătură, ci vrea să arate ce ştie el. -3 Cînd vine cel rău, vine şi dispreţul; şi odată cu ruşinea, vine şi ocara. -4 Cuvintele gurii unui om sînt ca nişte ape adînci; izvorul înţelepciunii este ca un şivoi care curge într'una. -5 Nu este bine să ai în vedere faţa celui rău, ca să nedreptăţeşti pe cel neprihănit la judecată. -6 Vorbele nebunului aduc ceartă, şi gura lui înjură pînă stîrneşte lovituri. -7 Gura nebunului îi aduce pieirea, şi buzele îi sînt o cursă pentru suflet. -8 Cuvintele bîrfitorului sînt ca prăjiturile: alunecă pînă în fundul măruntaielor. -9 Cine se leneveşte în lucrul lui este frate cu cel ce nimiceşte. -10 Numele Domnului este un turn tare; cel neprihănit fuge în el, şi stă la adăpost. -11 Averea este o cetate întărită pentru cel bogat; în închipuirea lui, ea este un zid înalt. -12 Înainte de pieire, inima omului se îngîmfă, dar smerenia merge înaintea slavei. -13 Cine răspunde fără să fi ascultat, face o prostie şi îşi trage ruşinea. -14 Duhul omului îl sprijineşte la boală; dar duhul doborît de întristare, cine -l va ridica? -15 O inimă pricepută dobîndeşte ştiinţa, şi urechea celor înţelepţi caută ştiinţa. -16 Darurile unui om îi fac loc, şi -i deschid intrarea înaintea celor mari. -17 Cel care vorbeşte întîi în pricina lui, pare că are dreptate, dar vine celalt, şi -l ia la cercetare. -18 Sorţul pune capăt neînţelegerilor, şi hotărăşte între cei puternici. -19 Fraţii nedreptăţiţi sînt mai greu de cîştigat decît o cetate întărită, şi certurile lor sînt tot aşa de greu de înlăturat ca zăvoarele unei case împărăteşti. -20 Din rodul gurii lui îşi satură omul trupul, din venitul buzelor lui se satură. -21 Moartea şi viaţa sînt în puterea limbii; oricine o iubeşte, îi va mînca roadele. -22 Cine găseşte o nevastă bună, găseşte fericirea; este un har pe care -l capătă dela Domnul. -23 Săracul vorbeşte rugîndu-se, dar bogatul răspunde cu asprime. -24 Cine îşi face mulţi prieteni, îi face spre nenorocirea lui, dar este un prieten care ţine mai mult la tine decît un frate. -