1 Quando te assentares a comer com um governador, atenta bem para o que se te pôs diante; 2 e põe uma faca à tua garganta, se és homem glutão. 3 Não cobices os seus manjares gostosos, porque são pão de mentiras. 4 Não te canses para enriqueceres; dá de mão à tua própria sabedoria. 5 Porventura, fitarás os olhos naquilo que não é nada? Porque, certamente, isso se fará asas e voará ao céu como a águia. 6 Não comas o pão daquele que tem os olhos malignos, nem cobices os seus manjares gostosos. 7 Porque, como imaginou na sua alma, assim é; ele te dirá: Come e bebe; mas o seu coração não estará contigo. 8 Vomitarias o bocado que comeste e perderias as tuas suaves palavras. 9 Não fales aos ouvidos do tolo, porque desprezará a sabedoria das tuas palavras. 10 Não removas os limites antigos, nem entres nas herdades dos órfãos, 11 porque o seu Redentor é forte; ele pleiteará a sua causa contra ti. 12 Aplica à disciplina o teu coração e os teus ouvidos, às palavras do conhecimento. 13 Não retires a disciplina da criança, porque, fustigando-a com a vara, nem por isso morrerá. 14 Tu a fustigarás com a vara e livrarás a sua alma do inferno. 15 Filho meu, se o teu coração for sábio, alegrar-se-á o meu coração, sim, o meu próprio. 16 E exultará o meu íntimo, quando os teus lábios falarem coisas retas. 17 Não tenha o teu coração inveja dos pecadores; antes, sê no temor do Senhor todo o dia. 18 Porque deveras há um fim bom; não será malograda a tua esperança.

19 Ouve tu, filho meu, e sê sábio e dirige no caminho o teu coração. 20 Não estejas entre os beberrões de vinho, nem entre os comilões de carne. 21 Porque o beberrão e o comilão cairão em pobreza; e a sonolência faz trazer as vestes rotas.

22 Ouve a teu pai, que te gerou, e não desprezes a tua mãe, quando vier a envelhecer. 23 Compra a verdade e não a vendas; sim, a sabedoria, e a disciplina, e a prudência. 24 Grandemente se regozijará o pai do justo, e o que gerar a um sábio se alegrará nele. 25 Alegrem-se teu pai e tua mãe, e regozije-se a que te gerou. 26 Dá-me, filho meu, o teu coração, e os teus olhos observem os meus caminhos. 27 Porque cova profunda é a prostituta, e poço estreito, a estranha. 28 Também ela, como um salteador, se põe a espreitar e multiplica entre os homens os iníquos.

29 Para quem são os ais? Para quem, os pesares? Para quem, as pelejas? Para quem, as queixas? Para quem, as feridas sem causa? E para quem, os olhos vermelhos? 30 Para os que se demoram perto do vinho, para os que andam buscando bebida misturada. 31 Não olhes para o vinho, quando se mostra vermelho, quando resplandece no copo e se escoa suavemente. 32 No seu fim, morderá como a cobra e, como o basilisco, picará. 33 Os teus olhos olharão para as mulheres estranhas, e o teu coração falará perversidades. 34 E serás como o que dorme no meio do mar e como o que dorme no topo do mastro 35 e dirás: Espancaram-me, e não me doeu; bateram-me, e não o senti; quando virei a despertar? Ainda tornarei a buscá-la outra vez.

1 Dacă stai la masă la unul din cei mari, ia seama ce ai dinainte:2 pune-ţi un cuţit în gît, dacă eşti prea lacom.3 Nu pofti mîncările lui alese, căci sînt o hrană înşelătoare.4 Nu te chinui ca să te îmbogăţeşti, nu-ţi pune priceperea în aceasta.5 Abia ţi-ai aruncat ochii spre ea şi nu mai este; căci bogăţia îşi face aripi, şi, ca vulturul, îşi ia sborul spre ceruri.6 Nu mînca pînea celui pismaş, şi nu pofti mîncările lui alese,7 căci el este ca unul care îşi face socotelile în suflet. ,,Mănîncă şi bea``, îţi va zice el; dar inima lui nu este cu tine.8 Bucata pe care ai mîncat -o, o vei vărsa, şi cuvintele plăcute pe cari le vei spune, sînt perdute.9 Nu vorbi la urechea celui nebun, căci el nesocoteşte cuvintele tale înţelepte.10 Nu muta hotarul văduvei, şi nu intra în ogorul orfanilor,11 căci răzbunătorul lor este puternic: El le va apăra pricina împotriva ta.12 Deschide-ţi inima la învăţătură, şi urechile la cuvintele ştiinţei.13 Nu cruţa copilul de mustrare, căci dacă -l vei lovi cu nuiaua, nu va muri.14 Lovindu -l cu nuiaua, îi scoţi sufletul din locuinţa morţilor.15 Fiule, dacă-ţi va fi inima înţeleaptă, inima mea se va bucura;16 şi lăuntrul meu se va veseli, cînd buzele tale vor spune ce este bine.17 Să nu-ţi pizmuiască inima pe cei păcătoşi, ci să aibă totdeauna frică de Domnul;18 căci este o răsplată, şi nu ţi se va tăia nădejdea.19 Ascultă, fiule, şi fii înţelept; îndreaptă-ţi inima pe calea cea dreaptă.20 Nu fi printre ceice beau vin, nici printre ceice se îmbuibează cu carne.21 Căci beţivul şi cel ce se dedă la îmbuibare sărăcesc, şi aţipirea te face să porţi zdrenţe.22 Asculă pe tatăl tău, care te -a născut, şi nu nesocoti pe mamă-ta, cînd a îmbătrînit.23 Cumpără adevărul, şi nu -l vinde, înţelepciunea, învăţătura şi priceperea.24 Tatăl celui neprihănit se veseleşte, şi cel ce dă naştere unui înţelept se bucură.25 Să se bucure tatăl tău şi mama ta, să se veselească cea care te -a născut.26 Fiule, dă-mi inima ta, şi să găsească plăcere ochii tăi în căile Mele.27 Căci curva este o groapă adîncă, şi străina o fîntînă strîmtă.28 Ea pîndeşte ca un hoţ, şi măreşte între oameni numărul celor stricaţi.29 Ale cui sînt vaietele? Ale cui sînt oftările? Ale cui sînt neînţelegerile? Ale cui sînt plîngerile? Ale cui sînt rănirile fără pricină? Ai cui sînt ochii roşi?30 Ale celor ce întîrzie la vin, şi se duc să golească paharul cu vin amestecat.31 Nu te uita la vin cînd curge roş şi face mărgăritare în pahar; el alunecă uşor,32 dar pe urmă ca un şarpe muşcă şi înţeapă ca un basilisc.33 Ochii ţi se vor uita după femeile altora, şi inima îţi va vorbi prostii.34 Vei fi ca un om culcat în mijlocul mării, ca un om culcat pe vîrful unui catarg.35 ,,M'a lovit... dar nu mă doare!... M'a bătut... dar nu simt nimic! Cînd... mă voi trezi? Mai vreau vin!``