1 Filho meu, se aceitares as minhas palavras e esconderes contigo os meus mandamentos, 2 para fazeres atento à sabedoria o teu ouvido, e para inclinares o teu coração ao entendimento, 3 e, se clamares por entendimento, e por inteligência alçares a tua voz, 4 se como a prata a buscares e como a tesouros escondidos a procurares, 5 então, entenderás o temor do Senhor e acharás o conhecimento de Deus. 6 Porque o Senhor dá a sabedoria, e da sua boca vem o conhecimento e o entendimento. 7 Ele reserva a verdadeira sabedoria para os retos; escudo é para os que caminham na sinceridade, 8 para que guarde as veredas do juízo e conserve o caminho dos seus santos. 9 Então, entenderás justiça, e juízo, e equidade, e todas as boas veredas. 10 Porquanto a sabedoria entrará no teu coração, e o conhecimento será suave à tua alma. 11 O bom siso te guardará, e a inteligência te conservará; 12 para te livrar do mau caminho e do homem que diz coisas perversas; 13 dos que deixam as veredas da retidão, para andarem pelos caminhos das trevas; 14 que se alegram de mal fazer e folgam com as perversidades dos maus, 15 cujas veredas são tortuosas e desviadas nas suas carreiras; 16 para te livrar da mulher estranha e da estrangeira, que lisonjeia com suas palavras, 17 a qual deixa o guia da sua mocidade e se esquece do concerto do seu Deus; 18 porque a sua casa se inclina para a morte, e as suas veredas, para os mortos; 19 todos os que se dirigem a ela não voltarão e não atinarão com as veredas da vida.

20 Para que andes pelo caminho dos bons e guardes as veredas dos justos. 21 Porque os retos habitarão a terra, e os sinceros permanecerão nela. 22 Mas os ímpios serão arrancados da terra, e os aleivosos serão dela exterminados.

1 Fiule, dacă vei primi cuvintele mele, dacă vei păstra cu tine învăţăturile mele,2 dacă vei lua aminte la înţelepciune, şi dacă-ţi vei pleca inima la pricepere;3 dacă vei cere înţelepciune, şi dacă te vei ruga pentru pricepere,4 dacă o vei căuta ca argintul, şi vei umbla după ea ca după o comoară,5 atunci vei înţelege frica de Domnul, şi vei găsi cunoştinţa lui Dumnezeu.6 Căci Domnul dă înţelepciune; din gura Lui iese cunoştinţă şi pricepere.7 El dă izbîndă celor fără prihană, dă un scut celor ce umblă în nevinovăţie.8 Ocroteşte cărările neprihănirii, şi păzeşte calea credincioşilor Lui.9 Atunci vei înţelege dreptatea, judecata, nepărtinirea, toate căile cari duc la bine.10 Căci înţelepciunea va veni în inima ta, şi cunoştinţa va fi desfătarea sufletului tău;11 chibzuinţa va veghea asupra ta, priceperea te va păzi,12 ca să te scape de calea cea rea, de omul care ţine cuvîntări stricate;13 de ceice părăsesc cărările adevărate, ca să umble pe drumuri întunecoase;14 cari se bucură să facă răul, şi îşi pun plăcerea în răutate,15 cari umblă pe cărări strîmbe, şi apucă pe drumuri sucite;16 ca să te scape şi de nevasta altuia, de străina, care întrebuinţează vorbe ademenitoare,17 care părăseşte pe bărbatul tinereţei ei, şi uită legămîntul Dumnezeului ei.18 Căci casa ei pogoară la moarte, şi drumul ei duce la cei morţi:19 niciunul care se duce la ea nu se mai întoarce, şi nu mai găseşte cărările vieţii.20 De aceea, tu să umbli pe calea oamenilor de bine, şi să ţii cărările celor neprihăniţi!21 Căci oamenii fără prihană vor locui ţara, şi oamenii neîntinaţi vor rămînea în ea;22 dar cei răi vor fi nimiciţi din ţară, şi cei necredincioşi vor fi smulşi din ea.