Jeremjáš 10

1 Slyšte slovo toto, kteréž mluví k vám Hospodin, ó dome Izraelský. 2 Takto praví Hospodin: Cestě pohanů neučte se, aniž se znamení nebeských děste, neboť se jich děsí pohané. 3 Ustanovení zajisté těch národů jsou pouhá marnost. Nebo setna dřevo sekerou v lese, dílo rukou řemeslníka, 4 Stříbrem a zlatem ozdobí je, hřebíky a kladivy utvrzují je, aby se neviklalo. 5 Jsou jako palmový špalek tvrdý, ani nemluví; nošeni býti musejí, nebo choditi nemohou. Nebojtež se jich, nebo zle učiniti nemohou, aniž také dobře učiniti mohou. 6 Z nichž není žádného tobě podobného, ó Hospodine; veliký jsi, i jméno tvé veliké jest v moci. 7 Kdož by se nebál tebe, králi národů? Na tebeť zajisté to sluší, poněvadž mezi všemi mudrci národů, i ve všem království jejich nikdá nebylo podobného tobě. 8 A však ze spolka zhlupěli, a blázni jsou; z dřeva učiti se jest pouhá marnost. 9 Stříbro tažené z zámoří přivážíno bývá, a zlato z Ufaz, dílo řemeslníka a rukou zlatníka; z postavce modrého a šarlatový jest oděv jejich, všecko to jest dílo umělých. 10 Ale Hospodin jest Bůh pravý, jest Bůh živý a král věčný, před jehož prchlivostí země se třese, aniž mohou snésti národové rozhněvání jeho. 11 (Takto říkejte jim: Bohové ti, kteříž nebe ani země neučinili, nechť zahynou z země, a nechť jich není pod nebem.) 12 Kterýž učinil zemi mocí svou, kterýž utvrdil okršlek světa moudrostí svou, a opatrností svou roztáhl nebesa. 13 Kterýžto když vydává hlas, ječení vod bývá na nebi, a kterýž působí to, aby vystupovaly páry od kraje země, blýskání s deštěm přivodí, a vyvodí vítr z pokladů svých. 14 Tak zhlupěl každý člověk, že nezná toho, že zahanben bývá každý zlatník pro rytinu; nebo slitina jeho jest faleš, a není ducha v nich. 15 Marnost jsou a dílo podvodů; v čas, v němž je navštívím, zahynou. 16 Neníť podobný těmto díl Jákobův, nebo on jest stvořitel všeho; Izrael tolikéž jest pokolení dědictví toho, jehož jméno jest Hospodin zástupů. 17 Sbeř z země koupi svou, ty kteráž bydlíš v pevnosti této. 18 Nebo takto praví Hospodin: Aj, já vyhodím z praku obyvatele země této pojednou, a ssoužím je, aby shledali toto: 19 Běda mně pro setření mé, přebolestná jest rána má, ješto jsem já byl řekl: Jistě tuto nemoc budu moci snésti. 20 Stan můj popléněn jest, a všickni provazové moji potrháni jsou. Synové moji odebrali se ode mne, a není žádného; není žádného, kdo by více rozbíjel stan můj, a roztáhl kortýny mé. 21 Nebo zhlupěli pastýři, a Hospodina se nedotazovali; protož nevede se jim šťastně, a všecko stádo pastvy jejich rozptýleno jest. 22 Aj, pověst jistá přichází, a pohnutí veliké z země půlnoční, aby obrácena byla města Judská v pustinu a v příbytek draků. 23 Vím, Hospodine, že není v moci člověka cesta jeho, aniž jest v moci muže toho, kterýž chodí, aby spravoval krok svůj. 24 Kárej mne, Hospodine, však milostivě, ne v hněvě svém, abys nesetřel mne. 25 Vylí hněv svůj na ty národy, kteříž tebe neznají, a na rodiny, kteréž jména tvého nevzývají; nebo zžírají Jákoba, a tak zžírají jej, aby jej všeho sežrali, a obydlí jeho v poustku obrátili.

Idolii și Domnul

1 Ascultați Cuvântul pe care vi-l vorbește Domnul, casa lui Israel! 2 Așa vorbește Domnul: „Nu*Lev. 18:3;20:23. vă luați după felul de viețuire al neamurilor și nu vă temeți de semnele cerului, pentru că neamurile se tem de ele. 3 Căci obiceiurile popoarelor sunt deșarte. Taie*Is. 40:19,20;44:9;45:20. un lemn din pădure; mâna meșterului îl lucrează cu securea; 4 îl împodobește cu argint și aur, și ei îl țintuiesc*Is. 41:7;46:7. cu cuie și ciocane, ca să nu se clatine. 5 Dumnezeii aceștia sunt ca o sperietoare de păsări într-un ogor de castraveți*10:5 Sau: ca un stâlp tras la strung. și nu*Ps. 115:5;135:16.Hab. 2:19.1 Cor. 12:2. vorbesc; sunt duși*Ps. 115:7.Is. 46:1,7. de alții, pentru că nu pot să meargă. Nu vă temeți de ei, căci nu pot să facă niciun*Is. 41:23. rău și nu sunt în stare să facă niciun bine." 6 Niciunul nu este ca Tine*Exod 15:11.Ps. 86:8,10., Doamne! Mare ești Tu și mare este Numele Tău prin puterea Ta. 7 Cine*Apoc. 15:4. să nu se teamă de Tine, Împărate al neamurilor? Ție Ți se cuvine teama, căci între*Ps. 89:6. toți înțelepții neamurilor și în toate împărățiile lor, niciunul nu este ca Tine. 8 Toți, laolaltă, sunt proști*Ps. 115:8.Is. 41:29.Hab. 2:18.Zah. 10:2.Rom. 1:21,22. și fără minte, știința idolilor nu este decât deșertăciune, e lemn! 9 Ei aduc din Tarsis foițe de argint și aur*Dan. 10:5. din Ufaz; meșterul și mâna argintarului le pun în lucru; hainele acestor dumnezei sunt de materii vopsite în albastru și în purpură, toate sunt lucrate*Ps. 115:4. de meșteri iscusiți. 10 Dar Domnul este Dumnezeu cu adevărat, este un Dumnezeu*1 Tim. 6:17. viu și un Împărat*Ps. 10:16. veșnic. Pământul tremură de mânia Lui și neamurile nu pot să sufere urgia lui. 11 Așa să le vorbiți: „Dumnezeii*Ps. 96:5. care n-au făcut nici cerurile, nici pământul vor pieri*Vers. 15.Is. 2:18.Zah. 13:2. de pe pământ și de sub ceruri." 12 Dar El a făcut*Gen. 1:1,6,9.Ps. 136:5,6. Cap. 51:15. pământul prin puterea Lui, a întemeiat*Ps. 93:1. lumea prin înțelepciunea Lui, a întins*Iov 9:8.Ps. 104:2.Is. 40:22. cerurile prin priceperea Lui. 13 La tunetul*Iov 38:34. Lui, urlă apele în ceruri; El ridică*Ps. 135:7. norii de la marginile pământului, dă naștere fulgerelor și ploii și scoate vântul din cămările Lui. 14 Atunci*Cap. 51:17,18. se arată omul cât este de prost*Prov. 30:2. cu știința lui și orice argintar*Is. 42:17;44:11;45:16. rămâne de rușine cu chipul lui cioplit, căci idolii*Hab. 2:18. lui nu sunt decât minciună și nu este nicio suflare în ei; 15 sunt un lucru de nimic, o lucrare înșelătoare, și vor pieri*Vers. 11. când va veni pedeapsa. 16 Dar Cel ce este partea*Ps. 16:5;73:26;119:57. Cap. 51:19.Plâng. 3:24. lui Iacov nu este ca ei, căci El a întocmit totul, și Israel*Deut. 32:9.Ps. 74:2. este seminția moștenirii Lui – Domnul oștirilor este Numele*Is. 47:4;51:15;54:5. Cap. 31:35;32:18; 50:34. Lui.

Apropierea pedepsei

17 Ia din țară legătura*Cap. 6:1.Ezec. 12:3. cu ce este al tău, tu, care ești în strâmtorare! 18 Căci așa vorbește Domnul: „Iată, de data aceasta voi arunca*1 Sam. 25:29. Cap. 16:13. departe pe locuitorii țării. Îi voi strânge de aproape, ca*Ezec. 6:10. să simtă." 19 „Vai de*Cap. 4:19;8:21;9:1. mine! Sunt zdrobită! Mă doare rana! Dar eu zic: ‘O nenorocire*Ps. 77:10. a dat peste mine*Mica 7:9. și o voi suferi!’ 20 Cortul*Cap. 4:20. îmi este dărâmat, toate funiile îmi sunt rupte, fiii mei m-au părăsit, nu mai sunt; n-am pe nimeni care să-mi întindă cortul din nou sau să-mi ridice pânzele!" 21 Păstorii s-au prostit, n-au căutat pe Domnul; pentru aceea n-au propășit și li se risipesc toate turmele. 22 Iată, se aude un vuiet! O mare zarvă vine de la miazănoapte*Cap. 1:15;4:6;5:15;6:22. să prefacă cetățile lui Iuda într-un pustiu, într-o vizuină*Cap. 9:11. de șacali. 23 Știu, Doamne, că soarta omului*Prov. 16:1;20:24. nu este în puterea lui; nici nu stă în puterea omului când umblă să-și îndrepte pașii spre țintă. 24 Pedepsește-mă, Doamne*Ps. 6:1;38:1. Cap. 30:11., dar cu măsură, și nu în mânia Ta, ca să nu mă nimicești! 25 Varsă-Ți*Ps. 79:6. urgia peste neamurile care*Iov 18:21.1 Tes. 4:5.2 Tes. 1:8. nu Te cunosc și peste popoarele care nu cheamă Numele Tău! Căci mănâncă*Cap. 8:16. pe Iacov, îl înghit, îl topesc și-i pustiesc locuința.