Jeremjáš 51

1 Takto praví Hospodin: Aj, já vzbudím proti Babylonu a proti těm, kteříž bydlejí u prostřed povstávajících proti mně, vítr hubící. 2 A pošli na Babylon ty, jenž vějí, kteřížto převívati budou jej, a vyprázdní zemi jeho, když budou proti němu vůkol v den bídy. 3 Natahujícímu, kterýž silně natahuje lučiště své, a kráčí v pancíři svém, dím: Neslitovávejtež se nad mládenci jeho, zahlaďte jako proklaté všecko vojsko jeho. 4 Ať padnou zbití v zemi Kaldejské, a probodnutí na ulicích jeho. 5 Nebo není opuštěn Izrael a Juda od Boha svého, od Hospodina zástupů, ačkoli země jejich plná jest provinění proti Svatému Izraelskému. 6 Utecte z prostředku Babylona, a zachovejte jeden každý život svůj, abyste nebyli vypléněni v nepravosti jeho. Nebo čas bude pomsty Hospodinovy, sám odplatu dá jemu. 7 Byltě koflíkem zlatým Babylon v ruce Hospodinově, opojujícím všecku zemi; víno jeho pili národové, protož se zbláznili národové. 8 Ale v náhle padne Babylon, a potřín bude. Kvělte nad ním, nabeřte masti pro bolesti jeho, snad bude moci zhojen býti. 9 Hojili jsme Babylon, ale není zhojen, opusťme jej, a poďme jeden každý do země své; nebo až k nebi dosahá soud jeho, a vznesen jest až k nejvyšším oblakům. 10 Vyvedl Hospodin při naši; poďte, a vypravujme na Sionu dílo Hospodina Boha našeho. 11 Vytřete střely, shledejte, což nejvíc můžete, pavéz, Hospodin vzbudil ducha králů Médských, proto že proti Babylonu usouzení jeho jest, aby jej zkazil; pomsta zajisté jest Hospodinova, pomštění chrámu jeho. 12 Na zdech Babylonských zdvihněte korouhev, osaďte stráž, postavte strážné, připravte zálohy; nebo i myslil Hospodin, i učiní, což řekl proti obyvatelům Babylonským. 13 Ó ty, kterýž bydlíš při vodách velikých, ó kterýž máš množství pokladů, přišloť skončení tvé, cíl lakomství tvého. 14 Přisáhlť jest Hospodin zástupů skrze samého sebe: Jistotně naplním tě lidmi jako brouky, kteříž by prokřikovali nad tebou radostně: 15 Ten, kterýž učinil zemi mocí svou, kterýž utvrdil okršlek světa moudrostí svou, a opatrností svou roztáhl nebesa, 16 Kterýžto, když vydává hlas, ječí vody na nebi, a kterýž působí to, aby vystupovaly páry od kraje země, blýskání s deštěm přivodí, a vyvodí vítr z pokladů svých. 17 Tak zhlupěl každý člověk, že nezná toho, že zahanben bývá každý zlatník od rytiny; nebo faleš jest slitina jeho, a není ducha v nich. 18 Marnost jsou a dílo podvodů; v čas, v němž navštíveni budou, zahynou. 19 Neníť jim podobný díl Jákobův; nebo on jest stvořitelem všeho, a částka dědictví jeho, Hospodin zástupů jest jméno jeho. 20 Ty jsi mým kladivem rozrážejícím, nástroji válečnými, abych rozrážel skrze tebe národy, a kazil skrze tebe království, 21 Abych rozrážel skrze tebe koně s jezdcem jeho, abych rozrážel skrze tebe vůz s tím, kdož jezdí na něm. 22 Abych rozrážel skrze tebe muže i ženu, abych rozrážel skrze tebe starého i dítě, abych rozrážel skrze tebe mládence i pannu, 23 Abych rozrážel skrze tebe pastýře s stádem jeho, abych rozrážel skrze tebe oráče s spřežením jeho, abych rozrážel skrze tebe vývody a knížata. 24 Ale jižť odplatím Babylonu i všechněm obyvatelům Kaldejským za všecko bezpráví jejich, kteréž činili Sionu před očima vašima, dí Hospodin. 25 Aj, já jsem proti tobě, ó horo, kteráž hubíš, dí Hospodin, kteráž hubíš všecku zemi; a vztáhna ruku svou na tebe, svalím tě z těch skal, a obrátím tě v horu spálenou. 26 A nevezmou z tebe kamene k úhlu, ani kamene k základům; nebo pustinou věčnou budeš, praví Hospodin. 27 Vyzdvihněte korouhev v zemi, trubte trubou mezi národy, připravte proti němu národy, svolejte proti němu království Ararat, Minni, Ascenez, ustanovte hejtmana proti němu, přiveďte koní jako brouků počet nesčíslný. 28 Připravte proti Babylonu národy, krále země Médské, vývody její a všecka knížata její, i všecku zemi panování jejich. 29 I bude se třásti země a bolestiti, když vykonáváno bude usouzení Hospodinovo proti Babylonu, aby obrátil zemi Babylonskou v pustinu, v níž by se žádný neosazoval. 30 Přestanou silní Babylonští bojovati, seděti budou v ohradách, zhyne síla jejich, budou jako ženy, zapálí příbytky jejich, polámány budou závory jejich. 31 Pošta jedna druhou potká, a posel posla, aby oznámeno bylo králi Babylonskému, že vzato jest město jeho na kraji, 32 A že brodové vzati, i jezera vypálena ohněm, a muži bojovní předěšeni. 33 Nebo takto praví Hospodin zástupů, Bůh Izraelský: Dcera Babylonská jest jako humno, jehož nabíjení čas; ještě maličko, a přijde čas žně její. 34 Vyjídá mne, potírá mne Nabuchodonozor král Babylonský, vystavuje mne nádobu prázdnou, požírá mne jako drak, naplňuje břich svůj rozkošemi mými, vyhání mne. 35 Násilé, kteréž se mně a mému tělu děje, přijdiž na Babylon, praví obyvatelkyně Sionská, a krev má na obyvatele země Kaldejské, praví Jeruzalém. 36 Protož takto praví Hospodin: Aj, já vyvedu při tvou, a pomstím tě; nebo vysuším moře jeho, vysuším i vrchoviště jeho. 37 I bude Babylon v hromady, v příbytek draků, v užasnutí a ckání, tak že nebude v něm žádného obyvatele. 38 Jako lvové spolu řváti budou, skučeti budou jako lvíčata. 39 Když se rozpálí, učiním jim hody, a tak je opojím, že zkřiknouti a snem věčným zesnouti musejí, tak aby neprocítili, dí Hospodin. 40 Povedu je jako berany k zabití, jako skopce s kozly. 41 Jakž by dobyt býti mohl Sesák? Jakž by vzata býti mohla chvála vší země? Jakž by přijíti mohl na spuštění Babylon mezi národy? 42 Vystoupí proti Babylonu moře, množstvím vlnobití jeho přikryt bude. 43 Města jeho budou pustinou, zemí vyprahlou a pustou, zemí, v jejíchž městech neosadí se žádný, aniž projde skrze ně syn člověka. 44 Navštívím také Béle v Babyloně, a vytrhnu, což sehltil, z úst jeho, i nepohrnou se k němu více národové; také i zdi Babylonské padnou. 45 Vyjděte z prostředku jeho, lide můj, a vysvoboďte jeden každý duši svou od prchlivosti hněvu Hospodinova. 46 A nebuďtež choulostivého srdce, aniž se bojte pověsti, kteráž slyšána bude v té zemi, když přijde tohoto roku pověst, a potom druhého roku pověst, i ukrutenství v zemi, a pán na pána. 47 Protož aj, dnové přijdou, že navštívím rytiny Babylonské, a všecka země jeho zahanbena bude, i všickni zbití jeho padnou u prostřed něho. 48 I budou prozpěvovati nad Babylonem nebesa i země, a cožkoli v nich jest, když na něj od půlnoci přitáhnou ti zhoubcové, dí Hospodin. 49 Ano i Babylon padnouti musí, ó zbití Izraelovi, i s Babylonem padnou zbití vší země jeho. 50 Ó kdož jste znikli meče, jděte, nezastavujte se; zpomínejte, daleko jsouce, na Hospodina, a Jeruzalém nechť vstupuje na srdce vaše. 51 Rcete: Stydímeť se, že slýcháme útržku, hanbí se tváře naše, že cizozemci chodí do svatyní domu Hospodinova. 52 Protož aj, dnové přijdou, dí Hospodin, že navštívím rytiny jeho, a po vší zemi jeho stonati bude zraněný. 53 Byť pak vstoupil Babylon na nebe, a byť pak ohradil velmi vysokou pevnost svou, přitáhnou ode mne na něj zhoubcové, praví Hospodin. 54 Zvuk křiku z Babylona, a potření veliké z země Kaldejské. 55 Nebo Hospodin popléní Babylon, a vyhladí z něho hřmot veliký, byť pak zvučela vlnobití jejich jako vody mnohé, vydáván byl hluk hlasu jejich, 56 Když přitáhne na něj, na Babylon zhoubce. I budou jati silní jeho, potříno bude lučiště jejich; nebo Bůh silný odplatí, Hospodin vrchovatě odplatí. 57 Opojím knížata jeho i moudré jeho, vývody jeho i znamenitější jeho i silné jeho, aby zesnuli snem věčným, a neprocítili, dí král, jehož jméno jest Hospodin zástupů. 58 Takto praví Hospodin zástupů: Oboje zed Babylonská velmi široká do gruntu zbořena bude, a brány jeho vysoké ohněm spáleny budou, a tak nadarmo pracovati budou lidé a národové při ohni, až ustanou. 59 Slovo, kteréž přikázal Jeremiáš prorok Saraiášovi synu Neriášovu, synu Maaseiášovu, když se vypravil od Sedechiáše krále Judského do Babylona, léta čtvtého kralování jeho, (byl pak Saraiáš kníže Menuchské), 60 Když sepsal Jeremiáš všecko zlé, kteréž přijíti mělo na Babylon, do knihy jedné, všecka ta slova, kteráž jsou psána proti Babylonu. 61 I řekl Jeremiáš Saraiášovi: Když přijdeš do Babylona, a uzříš jej, tedy čti všecka ta slova. 62 A rci: Ó Hospodine, ty jsi mluvil o místě tomto, že je zkazíš, tak že nebude v něm obyvatele, od člověka až do hovada, ale že hrozně zpuštěno na věky bude. 63 Když pak do konce přečteš knihu tuto, přivaž k ní kámen, a hoď ji do prostřed Eufrates, 64 A rci: Tak potopen bude Babylon, a nepovstane z toho zlého, kteréž já uvedu na něj, ačkoli ustávati budou. Až potud slova Jeremiášova.

1 Așa vorbește Domnul: „Iată, ridic împotriva Babilonului și împotriva locuitorilor Haldeei un vânt*2 Împ. 19:7. Cap. 4:11. nimicitor. 2 Trimit împotriva Babilonului niște vânturători*Cap. 15:7. care-l vor vântura și-i vor goli țara. Vor veni din toate părțile asupra lui în ziua*Cap. 50:14. nenorocirii. 3 Să se întindă arcul împotriva celui ce*Cap. 50:14. își întinde arcul, împotriva celui ce se mândrește în platoșa lui! Nu cruțați pe tinerii lui! Nimiciți cu desăvârșire toată*Cap. 50:21. oștirea lui! 4 Să cadă uciși în țara haldeenilor, străpunși*Cap. 49:26;50:30,37. de lovituri pe ulițele Babilonului! 5 Căci Israelul și Iuda nu sunt părăsiți de Dumnezeul lor, de Domnul oștirilor, și țara haldeenilor este plină de nelegiuiri împotriva Sfântului lui Israel." 6 Fugiți*Cap. 50:8.Apoc. 18:4. din Babilon și fiecare să-și scape viața, ca nu cumva să pieriți în pieirea lui! Căci aceasta este o vreme*Cap. 50:15,28. de răzbunare pentru Domnul! El îi va*Cap. 25:14. răsplăti după faptele lui. 7 Babilonul*Apoc. 17:4. era în mâna Domnului un potir de aur, care îmbăta tot pământul; neamurile au băut*Apoc. 14:8. din vinul lui, de aceea au fost neamurile ca într-o*Cap. 25:16. nebunie. 8 Deodată cade*Is. 21:9.Apoc. 14:8;18:2. Babilonul și este zdrobit! Văitați-l*Cap. 48:20.Apoc. 18:9,11,19., aduceți leac alinător*Cap. 46:11. pentru rana lui; poate că se va vindeca! – 9 Am voit să vindecăm Babilonul, dar nu s-a vindecat! Părăsiți-l*Cap. 50:16. și haidem fiecare în țara noastră, căci pedeapsa*Apoc. 18:5. lui a ajuns până la ceruri și se înalță până la nori. – 10 Domnul scoate*Ps. 37:6. la lumină dreptatea pricinii noastre: veniți să istorisim*Cap. 50:28. în Sion lucrarea Domnului Dumnezeului nostru. 11 Ascuțiți*Cap. 46:4. săgețile, prindeți scuturile! Domnul*Is. 13:17. Vers. 28. a ațâțat duhul împăraților Mediei, pentru că vrea*Cap. 50:45. să nimicească Babilonul, căci aceasta este răzbunarea*Cap. 50:28. Domnului, răzbunarea pentru Templul Său. 12 Înălțați*Naum 2:1;3:14. un steag împotriva zidurilor Babilonului! Întăriți-i străjile, puneți caraule, întindeți curse! Căci Domnul a luat o hotărâre și aduce la îndeplinire ce a rostit împotriva locuitorilor Babilonului. 13 Ție*Apoc. 17:1,15., care locuiești lângă ape mari și care ai vistierii nemărginite, ți-a venit sfârșitul, și lăcomia ta a ajuns la capăt! 14 Domnul*Cap. 49:13.Amos 6:8. oștirilor a jurat pe Sine Însuși: „Da, te voi umple de oameni ca*Naum 3:15. de niște lăcuste și vor scoate*Cap. 50:15. strigăte de război împotriva ta." 15 El a făcut*Gen. 1:1,6. Cap. 10:12. pământul cu puterea Lui, a întemeiat lumea cu înțelepciunea Lui, a întins*Iov 9:8.Ps. 104:2.Is. 40:22. cerurile cu priceperea Lui. 16 De glasul*Cap. 10:13. Lui, urlă apele în ceruri; El ridică*Ps. 135:7. norii de la marginile pământului, dă naștere la fulgere și ploaie și scoate vântul din cămările lui. 17 Atunci, orice om*Cap. 10:14. se vede cât este de prost cu știința lui, orice argintar rămâne rușinat de chipurile lui cioplite, căci idolii*Cap. 50:2. lui nu sunt decât minciună și n-au nicio suflare în ei! 18 Sunt o nimica*Cap. 10:15. toată și o lucrare de râs: când le vine pedeapsa, pier cu desăvârșire! 19 Dar Cel ce este*Cap. 10:16. partea lui Iacov nu este ca ei, căci El a întocmit totul, și Israel este seminția moștenirii Lui: Domnul oștirilor este Numele Lui. 20 „Tu*Is. 10:5,15. Cap. 50:23. Mi-ai fost un ciocan și o unealtă de război. Am zdrobit neamuri prin tine, am nimicit împărății prin tine. 21 Prin tine am sfărâmat pe cal și pe călărețul lui; 22 prin tine am sfărâmat carul și pe cel ce ședea în el. Prin tine am sfărâmat pe bărbat și pe femeie; prin tine am sfărâmat pe bătrân*2 Cron. 36:17. și pe copil; prin tine am sfărâmat pe tânăr și pe fată. 23 Prin tine am sfărâmat pe păstor și turma lui; prin tine am sfărâmat pe plugar și boii lui; prin tine am sfărâmat pe cârmuitori și pe căpeteniile lui. 24 Dar acum, voi răsplăti*Cap. 50:15,29. Babilonului și tuturor locuitorilor Haldeei tot răul pe care l-au făcut Sionului sub ochii voștri", zice Domnul. 25 „Iată, am necaz pe tine, munte*Is. 13:2.Zah. 4:7. nimicitor", zice Domnul, „pe tine, care nimiceai tot pământul! Îmi voi întinde mâna peste tine, te voi prăvăli de la înălțimea stâncilor și te voi preface*Apoc. 8:8. într-un munte aprins. 26 Nu se vor mai scoate din tine nici pietre din capul unghiului clădirii, nici pietre pentru temelii, căci vei fi*Cap. 50:40. o dărâmătură veșnică", zice Domnul… 27 Înălțați*Is. 13:2. un steag pe pământ! Sunați din trâmbiță printre neamuri! Pregătiți*Cap. 25:14. neamurile împotriva lui, chemați împotriva lui împărățiile*Cap. 50:41. Araratului, Miniului și Așchenazului! Puneți căpetenii de oaste împotriva lui! Faceți să înainteze caii ca niște lăcuste zbârlite! 28 Pregătiți împotriva lui pe neamuri, pe împărații*Vers. 11. Mediei, pe cârmuitorii lui și pe toate căpeteniile lui și toată țara de sub stăpânirea lor! 29 Se clatină pământul, se cutremură, căci planul Domnului împotriva Babilonului se împlinește și El va face*Cap. 50:13,39,40. Vers. 43. din țara Babilonului un pustiu nelocuit. 30 Vitejii Babilonului nu mai luptă, ci stau în cetățui; puterea le este sleită și au ajuns*Is. 19:16. Cap. 48:41; 50:37. ca niște femei. Vrăjmașii pun foc locuințelor lor și le sfărâmă*Plâng. 2:9.Amos 1:5.Naum 3:13. zăvoarele! 31 Se întâlnesc alergătorii*Cap. 50:24., se încrucișează solii ca să vestească împăratului Babilonului că cetatea lui este luată din toate părțile, 32 că trecătorile*Cap. 50:38. sunt luate, bălțile cu trestie sunt uscate de foc și oamenii de război, îngroziți. 33 Căci așa vorbește Domnul oștirilor, Dumnezeul lui Israel: „Fiica Babilonului este ca*Is. 21:10.Amos 1:3.Mica 4:13. o arie pe vremea când este călcată cu picioarele*Is. 41:15.Hab. 3:12.: încă o clipă, și va*Is. 17:5.Osea 6:11.Ioel 3:13.Apoc. 14:15,18. veni pentru ea vremea secerișului." 34 „Nebucadnețar, împăratul Babilonului, m-a mâncat*Cap. 50:17., m-a nimicit; m-a făcut ca un vas gol; m-a înghițit ca un balaur, și-a umplut pântecele cu ce aveam mai scump și m-a izgonit. 35 Silnicia făcută față de mine și față de carnea mea sfâșiată să se întoarcă asupra Babilonului", zice locuitoarea Sionului. „Sângele meu să cadă asupra locuitorilor Haldeei", zice Ierusalimul. 36 De aceea, așa vorbește Domnul: „Iată, îți voi apăra pricina*Cap. 50:34. și te voi răzbuna! Voi seca*Cap. 50:38. marea Babilonului și-i voi usca izvorul. 37 Babilonul*Is. 13:22. Cap. 50:39.Apoc. 18:2. va ajunge un morman de dărâmături, o vizuină de șacali, un pustiu*Cap. 25:9,18. și o batjocură și nu va mai avea locuitori. 38 Vor răcni împreună ca niște lei, vor țipa ca niște pui de lei. 39 Când vor fi încălziți de vin, le voi da să bea și-i voi îmbăta*Vers. 57., ca să se veselească și apoi să adoarmă somnul cel de veci, ca să nu se mai scoale", zice Domnul. 40 „Îi voi coborî ca pe niște miei la tăiere, ca pe niște berbeci și niște țapi. 41 Cum s-a luat Șeșacul*Cap. 25:26.! Cum a fost cucerit acela a cărui slavă*Is. 13:19. Cap. 49:25.Dan. 4:30. umplea tot pământul! Cum a fost nimicit Babilonul din mijlocul neamurilor! 42 Marea s-a înălțat peste Babilon; Babilonul a fost acoperit de mulțimea*Is. 8:7,8. valurilor sale. 43 Cetățile*Cap. 50:39,40. Vers. 29. lui au ajuns un pustiu; un pământ fără apă și pustiu, o țară unde nimeni nu locuiește și pe unde niciun om nu trece. 44 Voi pedepsi*Is. 46:1. Cap. 50:2. pe Bel în Babilon, îi voi smulge din gură ce a înghițit, și neamurile nu se vor mai îngrămădi în el: chiar și zidul*Vers. 58. Babilonului va cădea! 45 Ieșiți*Vers. 6. Cap. 50:8.Apoc. 18:4. din mijlocul lui, poporul Meu, și fiecare să-și scape viața, scăpând de mânia aprinsă a Domnului! 46 Să nu vi se tulbure inima și nu vă înspăimântați de zvonurile*2 Împ. 19:7. care se răspândesc în țară, căci anul acesta va veni un zvon, iar anul următor, un alt zvon; în țară va domni silnicia și un stăpânitor se va ridica împotriva altui stăpânitor. 47 De aceea, iată, vin zile când voi pedepsi*Cap. 50:2. Vers. 52. idolii Babilonului. Atunci toată țara lui va fi acoperită de rușine și toți morții lui vor cădea în mijlocul lui. 48 Cerurile și pământul*Is. 44:23;49:13.Apoc. 18:20., cu tot ce cuprind ele, vor striga de bucurie asupra Babilonului, căci pustiitorii*Cap. 50:3,41. se vor arunca de la miazănoapte asupra lui", zice Domnul. 49 Chiar și Babilonul va cădea, o, morți ai lui Israel, cum a făcut și el să cadă morții din toată țara. 50 Cei care ați scăpat*Cap. 44:28. de sabie, plecați, nu zăboviți! Cei din pământul depărtat, gândiți-vă la Domnul, și Ierusalimul să fie în inimile voastre! 51 Ne rușinam*Ps. 44:15,16;79:4. când auzeam ocara; ne ascundeam fețele de rușine când au venit niște străini în Sfântul Locaș al Casei Domnului. 52 „De aceea, iată, vin zile", zice Domnul, „când*Vers. 47. îi voi pedepsi idolii, și în toată țara lui vor geme răniții. 53 Chiar dacă Babilonul*Cap. 49:16.Amos 9:2.Obad. 4. s-ar înălța până la ceruri, chiar dacă ar face cu neputință de ajuns cetățuile lui cele înalte, tot voi trimite pe pustiitori împotriva lui", zice Domnul… 54 Răsună strigăte*Cap. 50:22. din Babilon și un mare prăpăd în țara haldeenilor. 55 Căci Domnul pustiește Babilonul și face să-i înceteze zarva cea mare. Valurile pustiitorilor urlă ca niște ape mari, al căror vuiet tulburat se aude. 56 Da, pustiitorul se aruncă asupra lui, asupra Babilonului; vitejii Babilonului sunt prinși și li se sfărâmă arcurile. Căci Domnul*Ps. 94:1. Cap. 50:29. Vers. 24. este un Dumnezeu care răsplătește! El va da negreșit fiecăruia plata cuvenită lui! 57 „Și anume, voi îmbăta*Vers. 39. pe voievozii și înțelepții lui, pe cârmuitorii, pe căpeteniile și vitejii lui; vor adormi somnul cel de veci și nu se vor mai trezi", zice Împăratul*Cap. 46:18;48:15., al cărui Nume este Domnul oștirilor. 58 Așa vorbește Domnul oștirilor: „Zidurile*Vers. 44. cele largi ale Babilonului vor fi surpate și porțile lui cele înalte vor fi arse cu foc. Astfel, popoarele muncesc degeaba*Hab. 2:13. și neamurile se trudesc pentru foc!" 59 Iată porunca dată de prorocul Ieremia lui Seraia, fiul lui Neriia, fiul lui Mahseia, când s-a dus la Babilon cu Zedechia, împăratul lui Iuda, în al patrulea an al domniei lui Zedechia. Seraia era cel mai mare cămăraș. 60 Ieremia a scris într-o carte toate nenorocirile care aveau să vină asupra Babilonului, toate cuvintele acestea scrise asupra Babilonului. 61 Ieremia a zis lui Seraia: „Când vei ajunge la Babilon, vezi să citești toate cuvintele acestea 62 și să zici: ‘Doamne, Tu ai spus că locul acesta are să fie nimicit și că n-are să mai*Cap. 50:3,39. Vers. 29. fie locuit nici de oameni, nici de dobitoace, ci are să ajungă un pustiu pentru totdeauna.’ 63 Și când vei isprăvi citirea cărții acesteia, să*Apoc. 18:21. legi de ea o piatră și s-o arunci în Eufrat 64 și să zici: ‘Așa va fi înecat Babilonul și nu se va mai ridica din nenorocirile pe care le voi aduce asupra lui; vor*Vers. 58. cădea sleiți de puteri!’"

Până aici sunt cuvintele lui Ieremia.