Jeremjáš 18

1 Slovo, kteréž se stalo k Jeremiášovi od Hospodina, řkoucí: 2 Vstaň a sejdi do domu hrnčířova, a tam způsobím to, abys slyšel slova má. 3 I sešel jsem do domu hrnčířova, a aj, on dělal dílo na kruzích. 4 Když se pak zkazila nádoba v ruce hrnčířově, kterouž on dělal z hliny, tehdy zase udělal z ní nádobu jinou, jakouž se dobře líbilo hrnčíři udělati. 5 I stalo se slovo Hospodinovo ke mně, řkoucí: 6 Zdaliž jako hrnčíř tento nemohl bych nakládati s vámi, ó dome Izraelský? dí Hospodin. Aj, jakož hlina v ruce hrnčíře, tak jste vy v ruce mé, ó dome Izraelský. 7 Mluvil-li bych proti národu a proti království, že je v okamžení vypléním a zkazím, i vyhubím, 8 Však odvrátil-li by se národ ten od nešlechetnosti své, proti němuž bych mluvil: i já litoval bych toho zlého, kteréž jsem myslil učiniti jemu. 9 Zase mluvil-li bych o národu a o království, že je v okamžení vzdělám a vštípím, 10 Však činil-li by, což zlého jest před očima mýma, neposlouchaje hlasu mého: i já litoval bych dobrodiní toho, kteréž bych řekl učiniti jemu. 11 Protož nyní rci mužům Judským i obyvatelům Jeruzalémským, řka: Takto praví Hospodin: Aj, já strojím na vás zlou věc, a obrátím na vás pohromu; navraťtež se již jeden každý od cesty své zlé, a polepšte cest svých i předsevzetí svých. 12 Kteřížto řekli: To nic, nebo za myšlénkami svými půjdeme, a jeden každý zdání srdce svého nešlechetného vykonávati budeme. 13 Protož takto praví Hospodin: Vyptejte se nyní mezi pohany, slýchal-li kdo takové věci? Mrzkosti veliké dopustila se panna Izraelská. 14 Zdaliž kdo pohrdá čerstvou vodou Libánskou z skály? Zdaž pohrdají vodami studenými odjinud běžícími? 15 Lid pak můj zapomenuvše se na mne, kadí marnosti. Nebo k úrazu je přivodí na cestách jejich, na stezkách starobylých, chodíce stezkami cesty neprotřené, 16 Tak abych musil obrátiti zemi jejich v poušť na odivu věčnou; každý, kdož by šel skrze ni, aby se užasl, a pokynul hlavou svou. 17 Větrem východním rozptýlím je před nepřítelem; hřbetem a ne tváří pohledím na ně v čas bídy jejich. 18 I řekli: Poďte a vymyslme proti Jeremiášovi nějakou chytrost; neboť nezhyne zákon od kněze, ani rada od moudrého, ani slovo od proroka. Poďte a zarazme jej jazykem, a nemějme pozoru na žádná slova jeho. 19 Pozoruj mne, Hospodine, a slyš hlas těch, kteříž se vadí se mnou. 20 Zdaliž má odplacováno býti za dobré zlým, že mi jámu kopají? Rozpomeň se, že jsem se postavoval před oblíčejem tvým, abych se přimlouval k jejich dobrému, a odvrátil prchlivost tvou od nich. 21 Protož dopusť na syny jejich hlad, a způsob to, ať jsou násilně zmordování mečem, a nechť jsou ženy jejich osiřelé a ovdovělé, a muži jejich ať jsou ukrutně zmordováni, a mládenci jejich zbiti mečem v boji. 22 Nechť jest slýchati křik z domů jejich, když přivedeš na ně vojsko náhle. Nebo vykopali jámu, aby popadli mne, a osídla polékli nohám mým; 23 Ješto ty, Hospodine, povědom jsi vší rady jejich o mém usmrcení. Nebuď milostiv nepravosti jejich, a hříchu jejich před tváří svou neshlazuj, ale nechť jsou k úrazu dostrčeni před oblíčejem tvým, a v čas prchlivosti své s nimi zacházej.

Vasul olarului și nepocăința poporului

1 Cuvântul vorbit lui Ieremia din partea Domnului și care sună astfel: 2 „Scoală-te și coboară-te în casa olarului; acolo te voi face să auzi cuvintele Mele!" 3 Când m-am coborât în casa olarului, iată că el lucra pe roată. 4 Vasul pe care-l făcea n-a izbutit – cum se întâmplă cu lutul în mâna olarului. Atunci, el a făcut un alt vas, cum i-a plăcut lui să-l facă. 5 Și Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel: 6 „Nu pot Eu să fac cu voi ca olarul acesta, casă*Is. 45:9.Rom. 9:20,21. a lui Israel?", zice Domnul. „Iată, cum*Is. 64:8. este lutul în mâna olarului, așa sunteți voi în mâna Mea, casă a lui Israel! 7 Deodată zic despre un neam, despre o împărăție, că-l voi smulge*Cap. 1:10., că-l voi surpa și că-l voi nimici, 8 dar, dacă neamul acesta*Ezec. 18:21;33:11. despre care am vorbit astfel se întoarce de la răutatea lui, atunci și Mie Îmi pare rău*Cap. 26:3.Iona 3:10. de răul pe care Îmi pusesem în gând să i-l fac. 9 Tot așa însă, deodată zic despre un neam sau despre o împărăție că-l voi zidi sau că-l voi sădi, 10 dar, dacă neamul acesta face ce este rău înaintea Mea și n-ascultă glasul Meu, atunci Îmi pare rău și de binele pe care aveam de gând să i-l fac. 11 De aceea, vorbește acum oamenilor lui Iuda și locuitorilor Ierusalimului și zi: ‘Așa vorbește Domnul: «Iată, pregătesc o nenorocire împotriva voastră și fac un plan împotriva voastră. De aceea, întoarceți-vă*2 Împ. 17:13. Cap. 7:3;25:5; 26:13; 35:15. fiecare de la calea voastră cea rea, îndreptați-vă umbletele și faptele!»’" 12 Dar ei zic: „Degeaba*Cap. 2:25.! Căci noi ne vom urma gândurile noastre și vom lucra fiecare după pornirile inimii noastre rele!" 13 De aceea, așa vorbește Domnul: „Întrebați*Cap. 2:10.1 Cor. 5:1. pe neamuri! Cine a auzit vreodată asemenea lucruri? Fecioara lui Israel a făcut grozave*Cap. 5:30. blestemății. 14 Părăsește zăpada Libanului stânca ogoarelor? Sau se văd secând apele care vin de departe proaspete și curgătoare? 15 Totuși poporul Meu M-a uitat*Cap. 2:13,32;3:21;13:25;17:13. și aduce tămâie idolilor*Cap. 10:15;16:19.; s-a abătut din căile lui, a părăsit vechile cărări*Cap. 6:16. și a apucat pe cărări și drumuri nebătute, 16 făcând astfel din țara lor o pustietate*Cap. 19:8;49:13;50:13., o veșnică batjocură*1 Împ. 9:8.Plâng. 2:15.Mica 6:16.; toți cei ce trec prin ea sunt uimiți și dau din cap. 17 Ca*Ps. 48:7. vântul de la răsărit îi voi risipi*Cap. 13:24. înaintea vrăjmașului, iar în ziua necazului lor, le voi întoarce*Cap. 2:27. spatele și nu Mă voi uita la ei!" 18 Atunci ei au zis: „Veniți*Cap. 11:19. să urzim rele împotriva lui Ieremia! Căci*Lev. 10:11.Mal. 2:7.Ioan 7:48,49. doar nu va pieri Legea din lipsă de preoți, nici sfatul din lipsă de înțelepți, nici cuvântul din lipsă de proroci. Haidem să-l ucidem cu vorba și să nu luăm seama la toate vorbirile lui!" 19 Ascultă-mă, Doamne, și auzi glasul potrivnicilor mei! 20 Cu rău*Ps. 109:4,5. se răsplătește binele? Căci au săpat*Ps. 35:7;57:6. Vers. 22. o groapă ca să-mi ia viața. Adu-Ți aminte că am stat înaintea Ta ca să vorbesc bine pentru ei și să abat mânia Ta de la ei. 21 De aceea, dă*Ps. 109:9,10. pe copiii lor pradă foametei și doboară-i cu sabia! Nevestele lor să fie lipsite de copii și să rămână văduve, și bărbații lor să fie luați de ciumă; tinerii lor să fie uciși de sabie în luptă! 22 Să se audă strigăte ieșind din casele lor când cetele aduse de Tine vor cădea deodată peste ei! Căci au săpat*Vers. 20. o groapă ca să mă prindă și mi-au întins lațuri sub picioare. 23 Dar Tu, Doamne, cunoști toate uneltirile lor făcute ca să mă omoare. Nu le ierta*Ps. 35:4;109:14. Cap. 11:20; 15:15. nelegiuirea și nu le șterge păcatul dinaintea Ta, ci să fie doborâți în Fața Ta! Lucrează împotriva lor la vremea mâniei Tale!