1 Tu atsea dzuã, Isusul ishi di la casã shi shidzu ningã amari. 2 Multsãnji mãri s-adunarã anvãrliga di nãsu sh-elu s-alinã tu unã varcã shi shidzu, sh-tut populu stãtea mprostu mardzina di amari. 3 Sh-elu lã aspusi multi lucri a lor tu parabolã: "Ia, un siminãtor ishi tra s-seaminã. 4 Iarã ma simina, niscãnti di simintsãli cãdzurã ningã cali. Puljilji vinirã sh-li mãcarã. 5 Niscãnti alti cãdzurã tu un loc chitros, iu nu avea multã tsarã, sh-fitrusirã trãoarã cã nu avea tsarã multã. 6 Ma cãndu ishi soarili s-pãlirã shi s-uscarã cã nu avea arãdãtsinã. 7 Altili cãdzurã prit schinji, schinjilji criscurã sh-lji acãtsarã anasa. 8 Ma, atsea simintsã tsi cãdzu tu loc bunã deadi carpo, unã sutã di ori, alanta shaidzãtsi di ori sh-alanta treidzãtsi di ori. 9 Cai ari ureclji trã avdzãri, s-avdã!"

10 Atumtsea ucenitsilji s-apruchearã di Isus sh-lji dzãsirã: "Cãtse lã zburashti a lor cu parabolã?" 11 Sh-elu lã apãndisi a lor: "Cã a voauã vã si easti datã s-cunushtets mistiryili a amirãriljei a tserurilor, iarã a lor nu lã si easti datã. 12 Cã atsilui tsi ari, va lji si da sh-altã sh-va lji artirseascã. Iarã atsilui tsi nu ari, va lji si ljea sh-atsea tsi ari. 13 Trã atsea mini lã zburãscu a lor cu parabolã, cã mutrescu sh-nu ved, ascultã sh-nu avdu sh-nitsi cã aduchescu. 14 Ashã tu elji si mplineashti prufitsia al Isaia, tsi dzãtsi:

‘Voi dealihea va avdzãts, ma nu va aduchits,

dealihea va mutrits, ma nu va videts.

15 Cã inima a popului aishtui easti ni sãmtsãt,

elji suntu faptã grelji di ureclji

sh-au ncljisã ocljilji,

tra s-nu veadã cu oclji

s-nu avdã cu ureclji,

s-nu giudicã cu inima

shi s-nu s-toarnã,

sh-mini s-lji vindicã.’

16 Ma ca hara di ocljilji a voshtri cã ved sh-urecljili a voastri cã avdu. 17 Cã alihea vã dzãc cã multsã prufits sh-ndreptsã vrurã s-li veadã atseali tsi voi ma videts sh-nu li vidzurã, shi s-li avdu atseali tsi voi avdzãts shi nu li avdzãrã!

18 Trã atsea voi aduchits parabola a siminãtorlui. 19 Cãndu vãrã avdi zborlu a amirãriljei sh-nu lu aducheashti, yini slablu sh-lji arãcheashti atsea tsi eara siminatã tu inima a lui. Atsea easti simintsa siminat ningã cali. 20 Shi simintsa tu loclu chitros, easti atsel tsi avdi zborlu sh-lu aproachi trãoarã cu harauã. 21 Ma, nu ari arãdãtsinã pri nãsã sh-easti ti putsãn chiro. Cãndu yini munduirea icã avinarea trã itia a zborlui, s-apãrãtseashti trãoarã. 22 Shi simintsa cãdzut tu schinji easti atsel tsi ascultã zborlu, ma nvirinarea a lumiljei aishtei sh-arãdearili a ayishterilor, astup zborlu, sh-ea s-fatsi nifructoasã. 23 Ma atsea simintsã tsi cadi tu loc bun, easti atsel cai ascultã zborlu, lu aducheashti sh-da carpo. Sh-un fatsi unã sutã di ori, altu shaidzãtsi di ori shi altu treidzãtsi di ori."

24 Elu l-pripunã a lor un altã parabolã: "Amirãriljea a tserurilor lj-undzeashti a unui om tsi siminã simintsã bunã tu agrul a lui. 25 Ma, iarã oaminjlji ma durnjea, vini neamiclu a lui shi siminã ordzu prit grãn sh-fudzi. 26 Cãndu grãnlu criscu sh-featsi carpo s-vidzu sh-ordzul. 27 Sh-huzmichearlji a nicuchirlui a casiljei s-apruchearã la nãsu sh-lji dzãsirã: ‘Doamne, nu ai siminatã simintsã bunã tu agrul a tãu? Di iu ishi ordzul?’ 28 Sh-elu lã apãndisi a lor: ‘Aestã lu ari faptã neamiclu.’ Atumtsea huzmichearlji lji dzãsirã: ‘Vrei tini s-nidzem shi s-li scutem?’ 29 Ma elu dzãsi: ‘Nu, cã scutãnda ordzul, deadun cu nãsu va scutets sh-grãnlu. 30 Alãsats s-creascã deadun pãnã la sitsirari. La chirolu a sitsirariljei va lã dzãc a sitsirãtorilor: Adunats ma nãinti ordzul, ligats-lu tu mãnuclji tra si-u ardem, sh-grãnlu bãgats-lu tu hãmbarea a mea.’"

31 Elu lã pripunã a lor un parabolã altã dzãcãnda: "Amirãriljea a tserurilor lj-undzeashti a unui gãrnuts di sinapi, tsi lu ia un om sh-lu seamni tu agrul a lui. 32 Elu easti ma njic di tuti simintsãli, ma dupã tsi creashti, easti ma mari dicãt tuti erghili, shi s-fatsi un pom, ahãntu cãt puljilji a tserlui yin sh-aflã streahã tu dedzãli a lui." 33 Elu lã dzãsi a lor unã parabolã altã: "Amirãriljea a tserurilor undzeashti cu mãeaua tsi u-ljea unã muljeari sh-acatsi aloatlu cu trei misuri di fãrinã pãnã cãndu aloatlu s-hibã etimu." 34 Isusul tuti aesti lucri lã-li dzãsi a multsãnjilor tu parabolã. Sh-nu lã zbura a lor tsiva fãrã parabolã, 35 tsi si mplinea tsi eara dzãsã di la prufitlu:

"Mini va discljid gura a mea prit parabolã

sh-va disvãlescu lucrili atseali ascumtili di tu adrarea a lumiljei."

36 Atumtsea Isusul, dupã tsi alãsã multsãnjili, s-turnã la casã sh-ucenitsilji a lui lji-s-apruchearã sh-lji dzãsirã: "Nã aspunã parabola a ordzului dit agru." 37 Sh-elu apãndisinda lã dzãsi a lor: "Atsel tsi seaminã simintsã bunã easti Hiljiu a Omlui. 38 Agrul easti lumea, simintsa atsea buna suntu hiljilji a amirãriljei sh-ordzul suntu hiljilji a arãului. 39 Neamiclu tsi u-ari siminatã easti draclu, iarã sitsirarea easti bitisita a lumiljei shi sitsirãtorilji suntu anghilji. 40 Ashã cum s-adunã ordzul shi s-ardi tu foc, ashã va hibã tu bitisita a lumiljei: 41 Hiljiu a Omlui va pitreacã anghilji a lui sh-elji va adunã dit amirãriljea a lui tuti scandalili sh-atselji tsi facã anapudii 42 sh-va lji arucã tu cireaplu di foc. Aclo va hibã plãngul sh-cãrtsãnirea a dintsãlor. 43 Atumtsea ndreptsãlji va strãlutseascã ca soarili tu amirãriljea a Tatãlui a lor. Cai ari ureclji trã avdzãri, s-avdã!"

44 "Atumtsea, amirãriljea a tserurilor undzeashti ca unã ayishteari ascumtã tu un agru, tsi un om u-aflã sh-u ascundi. Di haraua tsi ari, s-dutsi, vindi itsi-ari sh-acumpãrã agrul atsel.

45 Tutashã, amirãriljea a tserurilor undzeashti ca un prãmãteftu tsi s-dutsi caftã mãrgãritãri buni. 46 Cãndu aflã un mãrgãritar cu mari tinjii, s-dutsi sh-vindi itsi ari sh-lu acumpãrã.

47 Amirãriljea a tserurilor undzeashti tutashã cu plasa arcatã tu amari, tsi adunã multi soi di peshti. 48 Cãndu ea easti umplutã, piscarlji u-scoatã mardzina di amari sh-apãrnjeascã s-adun tu coshuri atselji bunjilji, sh-atselji tsi nu suntu buni lji arucã nclo. 49 Ashã va s-undzeascã tu bitisita a lumiljei. Va yinã anghilji sh-va li dispartã anapudzlji di ndreptsãlji 50 sh-va lji arucã tu cireaplu di foc. Aclo va-hibã plãngul sh-cãrtsãnirea a dintsãlor."

51 Isusul lã ntribã atselji: "Li-aduchit tuti aesti?" Elji lji apãndisirã: "Ie." 52 Sh-elu lã dzãsi a lor: "Trã aestã cathi scrib, tsi s-fatsi un ucenic tu amirãriljea a tserurilor lj-undzeashti a unui nicuchir di casã tsi scoati nafoarã dit ayishtearea a lui lucrili atseali nali sh-atseali vecljili."

53 Dupã tsi Isusul lji avea bitisitã aesti paraboli, fudzi di aclo. 54 Dupã tsi vini tu patria a lui, lji nvitsa oaminjlji tu sinagoga a lor, sh-elji s-ciudisea shi ntriba: "Di iu lj-vinirã aishtui aestã mintimenilji sh-aestã puteari ti thavmati? 55 Nu easti aestu hiljiu a lemnarlui? Nu s-acljeamã muma a lui Maria, sh-fratslji a lui Iacov, Iose, Simon sh-Iuda? 56 Sh-surãrili a lui nu suntu tuti la noi? Atumtsea di iu lji vinirã aishtui tuti aesti?" 57 Shi si cihtisea cu nãsu. Ma Isusul lã dzãsi a lor: "Un prufit nu easti nitinjisit, dicãt mash tu patria a lui sh-tu casa a lui." 58 Sh-trã itia a nipistipsiriljei a lor, elu nu featsi aclo multi thavmati mãri.