1 Nul n’est assez hardi pour l’exciter;
Qui donc me résisterait en face?
2 Ro 11:35.De qui suis-je le débiteur? Je le paierai.
Ex 19:5.De 10:14.Ps 24:1;50:12.1 Co 10:26,28.Sous le ciel tout m’appartient.
3 Je veux encore parler de ses membres,
Et de sa force, et de la beauté de sa structure.
4 Qui soulèvera son vêtement?
Qui pénétrera entre ses mâchoires?
5 Qui ouvrira les portes de sa gueule?
Autour de ses dents habite la terreur.
6 Ses magnifiques et puissants boucliers
Sont unis ensemble comme par un sceau;
7 Ils se serrent l’un contre l’autre,
Et l’air ne passerait pas entre eux;
8 Ce sont des frères qui s’embrassent,
Se saisissent, demeurent inséparables.
9 Ses éternuements font briller la lumière;
Ses yeux sont comme les paupières de l’aurore.
10 Des flammes jaillissent de sa bouche,
Des étincelles de feu s’en échappent.
11 Une fumée sort de ses narines,
Comme d’un vase qui bout, d’une chaudière ardente.
12 Son souffle allume les charbons,
Sa gueule lance la flamme.
13 La force a son cou pour demeure,
Et l’effroi bondit au-devant de lui.
14 Ses parties charnues tiennent ensemble,
Fondues sur lui, inébranlables.
15 Son cœur est dur comme la pierre,
Dur comme la meule inférieure.
16 Quand il se lève, les plus vaillants ont peur,
Et l’épouvante les fait fuir.
17 C’est en vain qu’on l’attaque avec l’épée;
La lance, le javelot, la cuirasse, ne servent à rien.
18 Il regarde le fer comme de la paille,
L’airain comme du bois pourri.
19 La flèche ne le met pas en fuite,
Les pierres de la fronde sont pour lui du chaume.
20 Il ne voit dans la massue qu’un brin de paille,
Il rit au sifflement des dards.
21 Sous son ventre sont des pointes aiguës:
On dirait une herse qu’il étend sur le limon.
22 Il fait bouillir le fond de la mer comme une chaudière,
Il l’agite comme un vase rempli de parfums.
23 Il laisse après lui un sentier lumineux;
L’abîme prend la chevelure d’un vieillard.
24 Sur la terre nul n’est son maître;
Il a été créé pour ne rien craindre.
25 Il regarde avec dédain tout ce qui est élevé,
Il est le roi des plus fiers animaux.
1 Poți tu să prinzi leviatanulPs. 104:26.Is. 27:1.41:1 Sau: crocodilul. cu undița
sau să-i legi limba cu o funie?
2 Îi vei putea petrece papura prin nări
sau să-i străpungi cu un cârlig falca?
3 Îți va face el multe rugăminți?
Îți va vorbi el cu un glas dulce?
4 Va face el un legământ cu tine,
ca să-ți fie rob pe vecie?
5 Te vei juca tu cu el ca și cu o pasăre?
Îl vei lega tu ca să-ți înveselești fetele?
6 Fac pescarii negoț cu el?
Îl împart ei între negustori?
7 Îi vei acoperi pielea cu țepușe
și capul cu chingi?
8 Ridică-ți numai mâna împotriva lui,
și nu-ți va mai veni gust să-l lovești.
9 Iată că ești înșelat în așteptarea ta de a-l prinde:
numai să-l vezi, și cazi la pământ!
10 Nimeni nu este atât de îndrăzneț ca să-l întărâte.
Cine Mi s-ar împotrivi în față?
11 Cui sunt datorIs. 37:29., ca să-i plătesc?
Sub cer totulRom. 11:35. este al Meu.
12 Vreau să mai vorbesc iarăși de mădularele lui și de tăria lui,
și de frumusețea întocmirii lui.
13 Cine-i va putea ridica veșmântul?
Cine va putea pătrunde între fălcile lui?
14 Cine va putea deschide porțile gurii lui?
Șirurile dinților lui
cât sunt de înspăimântătoare!
15 Scuturile41:15 Solzii. lui mărețe și puternice
sunt unite împreună ca printr-o pecete;
16 se țin unul de altul
și nici aerul n-ar putea trece printre ele.
17 Sunt ca niște frați care se îmbrățișează,
se apucă și rămân nedespărțiți.
18 Strănuturile lui fac să strălucească lumina;
ochii lui sunt ca geana zorilor.
19 Din gura lui țâșnesc flăcări, scapără scântei de foc din ea.
20 Din nările lui iese fum,
ca dintr-un vas care fierbe, ca dintr-o căldare fierbinte.
21 Suflarea lui aprinde cărbunii
și gura lui aruncă flăcări.
22 Tăria lui stă în grumaz
și înaintea lui sare groaza.
23 Părțile lui cele cărnoase se țin împreună,
ca turnate pe el, neclintite.
24 Inima lui este tare ca piatra,
tare ca piatra de moară care stă dedesubt.
25 Când se scoală el, tremură vitejii
și spaima îi pune pe fugă.
26 Degeaba este lovit cu sabia;
căci sulița, săgeata și pavăza nu folosesc la nimic.
27 Pentru el, fierul este ca paiul,
arama, ca lemnul putred.
28 Săgeata nu-l pune pe fugă,
pietrele din praștie sunt ca pleava pentru el.
29 Nu vede în ghioagă decât un fir de pai
și râde la șuieratul săgeților.
30 Sub pântecele lui sunt țepi ascuțiți:
ai zice că este o grapă întinsă peste noroi.
31 Face să clocotească fundul mării ca un cazan
și-l clatină ca pe un vas plin cu mir.
32 În urmă, el lasă o cărare luminoasă,
și adâncul pare ca pletele unui bătrân.
33 Pe pământ nimic nu-i este stăpân;
este făcut ca să nu se teamă de nimic.
34 Privește cu dispreț tot ce este înălțat,
este împăratulExod 19:6.Deut. 10:14.Ps. 24:1;50:12.1 Cor. 10:26,28. celor mai mândre dobitoace."