1 Salomon sananlaskut. Viisas poika on isällensä iloksi, mutta tyhmä poika on äidillensä murheeksi.2 Vääryyden aarteet eivät auta, mutta vanhurskaus vapahtaa kuolemasta.3 Herra ei salli vanhurskaan nälkää nähdä, mutta jumalattomien himon hän luotansa työntää.4 Köyhtyy, joka laiskasti kättä käyttää, mutta ahkerain käsi rikastuttaa.5 Taitava poika kokoaa kesällä, kunnoton poika elonaikana nukkuu.6 Siunaus on vanhurskaan pään päällä, mutta väkivaltaa kätkee jumalattomien suu.7 Vanhurskaan muistoa siunataan, mutta jumalattomien nimi lahoaa.8 Viisassydäminen ottaa käskyt varteen, mutta hulluhuulinen kukistuu.9 Joka nuhteettomasti vaeltaa, vaeltaa turvassa, jonka tiet ovat väärät, se joutuu ilmi.10 Joka silmää iskee, saa aikaan tuskaa, ja hulluhuulinen kukistuu.11 Vanhurskaan suu on elämän lähde, mutta jumalattomien suu kätkee väkivaltaa.12 Viha virittää riitoja, mutta rakkaus peittää rikkomukset kaikki.13 Ymmärtäväisen huulilta löytyy viisaus, mutta joka on mieltä vailla, sille vitsa selkään!14 Viisaat kätkevät, minkä tietävät, mutta hullun suu on läheinen turmio.15 Rikkaan tavara on hänen vahva kaupunkinsa, mutta vaivaisten köyhyys on heidän turmionsa.16 Vanhurskaan hankkima on elämäksi, jumalattoman saalis koituu synniksi.17 Kuritusta noudattava on elämän tiellä, mutta nuhteet hylkäävä eksyy.18 Joka salavihaa pitää, sen huulilla on valhe, ja joka parjausta levittää, on tyhmä.19 Missä on paljon sanoja, siinä ei syntiä puutu; mutta joka huulensa hillitsee, se on taitava.20 Vanhurskaan kieli on valituin hopea, jumalattomien äly on tyhjän veroinen.21 Vanhurskaan huulet kaitsevat monia, mutta hullut kuolevat mielettömyyteensä.22 Herran siunaus rikkaaksi tekee, ei oma vaiva siihen mitään lisää.23 Tyhmälle on iloksi ilkityön teko, mutta ymmärtäväiselle miehelle viisaus.24 Mitä jumalaton pelkää, se häntä kohtaa; mutta mitä vanhurskaat halajavat, se annetaan.25 Tuulispään käytyä ei jumalatonta enää ole, mutta vanhurskaan perustus pysyy iäti.26 Mitä hapan hampaille ja savu silmille, sitä laiska lähettäjillensä.27 Herran pelko elinpäiviä jatkaa, mutta jumalattomien vuodet lyhenevät.28 Vanhurskasten odotus koituu iloksi, mutta jumalattomien toivo hukkuu.29 Herran johdatus on nuhteettoman turva, mutta väärintekijäin turmio.30 Vanhurskas ei ikinä horju, mutta jumalattomat eivät saa asua maassa.31 Vanhurskaan suu kasvaa viisauden hedelmän, mutta kavala kieli hävitetään.32 Vanhurskaan huulet tietävät, mikä otollista on, mutta jumalattomien suu on sulaa kavaluutta.

1 Pildele lui Solomon. Un fiu înţelept este bucuria tatălui, dar un fiu nebun este mîhnirea mamei sale.2 Comorile cîştigate pe nedrept nu folosesc, dar neprihănirea izbăveşte dela moarte.3 Domnul nu lasă pe cel neprihănit să sufere de foame, dar îndepărtează pofta celor răi.4 Cine lucrează cu o mînă leneşă sărăceşte, dar mîna celor harnici îmbogăţeşte.5 Cine strînge vara, este un om chibzuit, cine doarme în timpul seceratului este un om care face ruşine.6 Pe capul celui neprihănit sînt binecuvîntări, dar gura celor răi ascunde sîlnicie.7 Pomenirea celui neprihănit este binecuvîntată, dar numele celor răi putrezeşte. -8 Cine are o inimă înţeleaptă primeşte învăţăturile, dar cine are o gură nesocotită se prăpădeşte singur. -9 Cine umblă fără prihană, umblă fără teamă, dar cine apucă pe căi strîmbe se dă singur de gol. -10 Cine clipeşte din ochi este o pricină de întristare, şi cine are o gură nesocotită se prăpădeşte singur. -11 Gura celui neprihănit este un izvor de viaţă, dar gura celor răi ascunde sîlnicie. -12 Ura stîrneşte certuri, dar dragostea acopere toate greşelile. -13 Pe buzele omului priceput se află înţelepciunea, dar nuiaua este pentru spatele celui fără minte. -14 Înţelepţii păstrează ştiinţa, dar gura nebunului este o pieire apropiată. -15 Averea este o cetate întărită pentru cel bogat; dar prăpădirea celor nenorociţi, este sărăcia lor. -16 Cel neprihănit îşi întrebuinţează cîştigul pentru viaţă, iar cel rău îşi întrebuinţează venitul pentru păcat. -17 Cine îşi aduce aminte de certare apucă pe calea vieţii; dar cel ce uită mustrarea apucă pe căi greşite. -18 Cine ascunde ura, are buze mincinoase, şi cine răspîndeşte bîrfelile este un nebun. -19 Cine vorbeşte mult nu se poate să nu păcătuiască, dar cel ce-şi ţine buzele, este un om chibzuit. -20 Limba celui neprihănit este argint ales; inima celor răi este puţin lucru. -21 Buzele celui neprihănit înviorează pe mulţi oameni, dar nebunii mor fiindcă n'au judecată. -22 Binecuvîntarea Domnului îmbogăţeşte, şi El nu lasă să fie urmată de niciun necaz. -23 Pentru cel nebun este o plăcere să facă răul, dar pentru cel înţelept este o plăcere să lucreze cu pricepere. -24 Celui rău de ce se teme aceea i se întîmplă, dar celor neprihăniţi li se împlineşte dorinţa. -25 Cum trece vîrtejul, aşa piere cel rău; dar cel neprihănit are temelii vecinice. -26 Cum este oţetul pentru dinţi şi fumul pentru ochi, aşa este leneşul pentru cel ce -l trimete. -27 Frica de Domnul lungeşte zilele, dar anii celui rău sînt scurtaţi. -28 Aşteptarea celor neprihăniţi nu va fi decît bucurie, dar nădejdea celor răi va pieri. -29 Calea Domnului este un zid de apărare pentru cel nevinovat, dar este o topenie pentru cei ce fac răul. -30 Cel neprihănit nu se va clătina niciodată, dar cei răi nu vor locui în ţară. -31 Gura celui neprihănit scoate înţelepciune, dar limba stricată va fi nimicită. -32 Buzele celui neprihănit ştiu să vorbească lucruri plăcute, dar gura celor răi spune răutăţi.