1 Parempi on köyhä, joka nuhteettomasti vaeltaa, kuin huuliltansa nurja, joka on vielä tyhmäkin.2 Ilman taitoa ei ole intokaan hyväksi, ja kiirehtivän jalka astuu harhaan.3 Ihmisen oma hulluus turmelee hänen tiensä, mutta Herralle hän sydämessään vihoittelee.4 Tavara tuo ystäviä paljon, mutta vaivainen joutuu ystävästänsä eroon.5 Väärä todistaja ei jää rankaisematta, ja joka valheita puhuu, se ei pelastu.6 Monet etsivät ylhäisen suosiota, ja kaikki ovat anteliaan ystäviä.7 Köyhä on kaikkien veljiensä vihattu, vielä vierotumpi ystävilleen. Tyhjiä sanoja hän saa tavoitella.8 Joka mieltä hankkii, se sieluansa rakastaa; joka ymmärryksen säilyttää, se onnen löytää.9 Väärä todistaja ei jää rankaisematta, ja joka valheita puhuu, se hukkuu.10 Ei sovi tyhmälle hyvät päivät, saati sitten palvelijalle hallita ruhtinaita.11 Ymmärrys tekee ihmisen pitkämieliseksi, ja hänen kunniansa on antaa rikos anteeksi.12 Kuninkaan viha on kuin nuoren leijonan kiljunta, mutta hänen suosionsa on kuin kaste ruoholle.13 Tyhmä poika on isänsä turmio, ja vaimon tora on kuin räystäästä tippuva vesi.14 Talo ja tavara peritään isiltä, mutta toimellinen vaimo tulee Herralta.15 Laiskuus vaivuttaa sikeään uneen, ja veltto joutuu näkemään nälkää.16 Joka käskyt pitää, saa henkensä pitää; joka ei teistänsä välitä, on kuoleman oma.17 Joka vaivaista armahtaa, se lainaa Herralle, ja hän maksaa jälleen hänen hyvän tekonsa.18 Kurita poikaasi, kun vielä toivoa on; ethän halunne hänen kuolemaansa.19 Rajuluontoinen joutuu sakkoihin: vain yllytät, jos yrität apuun.20 Kuule neuvoa, ota kuritus varteen, että olisit vasta viisaampi.21 Monet ovat miehen mielessä aivoitukset, mutta Herran neuvo on pysyväinen.22 Ihaninta ihmisessä on hänen laupeutensa, ja köyhä on parempi kuin valhettelija.23 Herran pelko on elämäksi: saa levätä yönsä ravittuna, eikä mikään paha kohtaa.24 Laiska pistää kätensä vatiin, mutta ei saa sitä viedyksi suuhunsa jälleen.25 Lyö pilkkaajaa, niin yksinkertainen saa mieltä, ja jos ymmärtäväistä nuhdellaan, niin hän käsittää tiedon.26 Joka isäänsä pahoin pitelee ja ajaa äitinsä pois, se on kunnoton ja rietas poika.27 Jos herkeät, poikani, kuulemasta kuritusta, niin eksyt pois tiedon sanoista.28 Kelvoton todistaja pitää oikeuden pilkkanaan, ja jumalattomien suu nielee vääryyttä.29 Tuomiot ovat valmiina pilkkaajille ja lyönnit tyhmien selkään.

1 Mai mult preţuieşte săracul, care umblă în neprihănirea lui, decît un bogat cu buze stricate şi nebun. -2 Lipsa de ştiinţă este o pagubă pentru cineva, şi cine aleargă neghiobeşte înainte, o nimereşte rău. -3 Nebunia omului îi suceşte calea, şi apoi cîrteşte împotriva Domnului cu inima lui. -4 Bogăţia aduce un mare număr de prieteni, dar săracul este părăsit de prietenul lui. -5 Martorul mincinos nu rămîne nepedepsit, şi cel ce spune minciuni nu va scăpa. -6 Omul darnic are mulţi linguşitori, şi toţi sînt prieteni cu cel ce dă daruri. -7 Toţi fraţii săracului îl urăsc; cu cît mai mult se depărtează prietenii lui de el! El se îndreaptă spre ei cu vorbe rugătoare, dar ei se fac nevăzuţi. -8 Cine capătă înţelepciune, îşi iubeşte sufletul; cine păstrează priceperea, găseşte fericirea. -9 Martorul mincinos nu rămîne nepedepsit, şi celce spune minciuni va pieri, -10 Unui nebun nu -i şade bine să trăiască în desfătări, cu atît mai puţin unui rob să stăpînească peste voivozi. -11 Înţelepciunea face pe om răbdător, şi este o cinste pentru el să uite greşelile. -12 Mînia împăratului este ca răcnetul unui leu, şi bunăvoinţa lui este ca roua pe iarbă. -13 Un fiu nebun este o nenorocire pentru tatăl său, şi o nevastă gîlcevitoare este ca o straşină de pe care picură într'una. -14 Casa şi averea le moştenim dela părinţi, dar o nevastă pricepută este un dar dela Domnul. -15 Lenea te cufundă într'un somn adînc, şi sufletul molatic sufere de foame. -16 Cine păzeşte porunca, îşi păzeşte sufletul; cine nu veghează asupra căii sale, va muri. -17 Cine are milă de sărac, împrumută pe Domnul, şi El îi va răsplăti binefacerea. -18 Pedepseşte-ţi fiul, căci tot mai este nădejde, dar nu dori să -l omori. -19 Cel pe care -l apucă mînia trebuie să-şi ia pedeapsa; căci dacă -l scoţi din ea, va trebui să mai faci odată lucrul acesta. -20 Ascultă sfaturile, şi primeşte învăţătura, ca să fii înţelept pe viitor! -21 Omul face multe planuri în inima lui, dar hotărîrea Domnului, aceea se împlineşte. -22 Ceeace face farmecul unui om este bunătatea lui; şi mai mult preţuieşte un sărac decît nu mincinos. -23 Frica de Domnul duce la viaţă, şi celce o are, petrece noaptea sătul, fără să fie cercetat de nenorocire. -24 Leneşul îşi vîră mîna în strachină, şi n'o duce înapoi la gură. -25 Loveşte pe batjocoritor, şi prostul se va face înţelept; mustră... pe omul priceput, şi va înţelege ştiinţa. -26 Cine jăfuieşte pe tatăl său şi izgoneşte pe mamă-sa, este un fiu care aduce ruşine şi ocară. -27 Încetează, fiule, să mai asculţi învăţătura, dacă ea te depărtează de învăţăturile înţelepte. -28 Un martor stricat îşi bate joc de dreptate, şi gura celor răi înghite nelegiuirea. -29 Pedepsele sînt pregătite pentru batjocoritori, şi loviturile pentru spinările nebunilor.