1 Kuninkaan sydän on Herran kädessä kuin vesiojat: hän taivuttaa sen, kunne tahtoo.2 Kaikki miehen tiet ovat hänen omissa silmissään oikeat, mutta Herra tutkii sydämet.3 Vanhurskauden ja oikeuden harjoittaminen on Herralle otollisempi kuin uhri.4 Ylpeät silmät ja pöyhkeä sydän-jumalattomien lamppu-ovat syntiä.5 Vain hyödyksi ovat ahkeran ajatukset, mutta kaikki touhuilijat saavat vain vahinkoa.6 Jotka hankkivat aarteita petollisin kielin, ovat haihtuva tuulahdus, hakevat kuolemaa.7 Jumalattomat tempaa pois heidän väkivaltansa, sillä eivät he tahdo oikeutta tehdä.8 Rikollisen tie on mutkainen, mutta puhtaan teot ovat oikeat.9 Parempi asua katon kulmalla kuin toraisan vaimon huonetoverina.10 Jumalattoman sielu himoitsee pahaa, lähimmäinen ei saa armoa hänen silmiensä edessä.11 Kun pilkkaajaa rangaistaan, viisastuu yksinkertainen; ja kun viisasta neuvotaan, ottaa hän sen opiksensa.12 Vanhurskas Jumala tarkkaa jumalattoman taloa, hän syöksee jumalattomat onnettomuuteen.13 Joka tukkii korvansa vaivaisen huudolta, se joutuu itse huutamaan, vastausta saamatta.14 Salainen lahja lepyttää vihan ja poveen kätketty lahjus kiivaan kiukun.15 Vanhurskaalle on ilo, kun oikeutta tehdään, mutta väärintekijöille kauhu.16 Ihminen, joka eksyy taidon tieltä, joutuu lepäämään haamujen seuraan.17 Puutteen mieheksi päätyy riemujen rakastaja, eikä rikastu se, joka viiniä ja öljyä rakastaa.18 Jumalaton joutuu lunastusmaksuksi vanhurskaan puolesta ja uskoton oikeamielisten sijaan.19 Parempi asua autiossa maassa kuin toraisan vaimon vaivattavana.20 Kalliita aarteita ja öljyä on viisaan majassa, mutta tyhmä ihminen syö suuhunsa sellaiset.21 Joka vanhurskauteen ja laupeuteen pyrkii, se löytää elämän, vanhurskauden ja kunnian.22 Viisas ryntää sankarien kaupunkiin ja kukistaa varustuksen, joka oli sen turva.23 Joka suunsa ja kielensä varoo, se henkensä ahdistuksilta varoo.24 Pilkkaajan nimen saa julkea röyhkeilijä, jonka meno on määrätöntä julkeutta.25 Oma halu laiskan tappaa, sillä hänen kätensä eivät tahdo työtä tehdä.26 Aina on hartaasti haluavia, mutta vanhurskas antaa säästelemättä.27 Jumalattomien uhri on kauhistus; saati sitten, jos se tuodaan ilkityön edestä!28 Valheellinen todistaja hukkuu, mutta kuunteleva mies saa aina puhua.29 Julkeiksi tekee jumalaton kasvonsa, vakaiksi tekee oikeamielinen tiensä.30 Ei auta viisaus, ei ymmärrys, ei mikään neuvo Herraa vastaan.31 Hevonen on varustettu taistelun päiväksi, mutta voitto on Herran hallussa.

1 Inima împăratului este ca un rîu de apă în mîna Domnului, pe care îl îndreaptă încotro vrea. -2 Omul socoteşte că toate căile lui sînt fără prihană, dar Cel ce cercetează inimile este Domnul. -3 A face dreptate şi judecată, este mai plăcut Domnului decît jertfele. -4 Privirile trufaşe şi inima îngîmfată, această candelă a celor răi, nu este decît păcat. -5 Planurile omului harnic nu duc de cît la belşug, dar celce lucrează cu grabă n'ajunge de cît la lipsă. -6 Comorile cîştigate cu o limbă mincinoasă sînt o deşertăciune care fuge, şi ele duc la moarte. -7 Silnicia celor răi îi mătură, pentrucă nu vor să facă ce este drept. -8 Cel vinovat merge pe căi sucite, dar cel nevinovat face ce este bine.9 Mai bine să locuieşti într'un colţ pe acoperiş, decît cu o nevastă gîlcevitoare într'o casă mare. -10 Sufletul celui rău doreşte răul, semenul lui n'are nici o trecere înaintea lui. -11 Cînd este pedepsit batjocoritorul, prostul se face înţelept: şi cînd se dă învăţătură celui înţelept, el capătă ştiinţa. -12 Cel neprihănit se uită la casa celui rău, şi vede ce repede sînt aruncaţi cei răi în nenorocire. -13 Cine îşi astupă urechea la strigătul săracului, nici el nu va căpăta răspuns, cînd va striga. -14 Un dar făcut în taină potoleşte mînia, şi o mită dată pe ascuns potoleşte cea mai puternică mînie. -15 Este o bucurie pentru cel neprihănit să facă ce este bine, dar pentru ceice fac răul este o groază. -16 Omul care se abate dela calea înţelepciunii, se va odihni în adunarea celor morţi. -17 Cine iubeşte petrecerile va duce lipsă, şi cine iubeşte vinul şi untdelemnul dresurilor nu se îmbogăţeşte. -18 Cel rău slujeşte ca preţ de răscumpărare pentru cel neprihănit, şi cel stricat, pentru oamenii fără prihană. -19 Mai bine să locuieşti într'un pămînt pustiu, de cît cu o nevastă gîlcevitoare şi supărăcioasă. -20 Comori de preţ şi untdedelemn sînt în locuinţa celui înţelept, dar omul fără minte le risipeşte. -21 Cine urmăreşte neprihănirea şi bunătatea, găseşte viaţă, neprihănire şi slavă. -22 Înţeleptul cucereşte cetatea vitejilor, şi doboară puterea în care se încredeau. -23 Cine îşi păzeşte gura şi limba, îşi scuteşte sufletul de multe necazuri. -24 Cel mîndru şi trufaş se cheamă batjocoritor: el lucrează cu aprinderea îngîmfării.25 Poftele leneşului îl omoară, pentrucă nu vrea să lucreze cu mînile. -26 Toată ziua o duce numai în pofte: dar cel neprihănit dă fără zgîrcenie. -27 Jertfa celor răi este o scîrbă înaintea Domnului, cu cît mai mult cînd o aduc cu gînduri nelegiuite. -28 Martorul mincinos va pieri, dar omul care ascultă bine va vorbi totdeauna cu izbîndă. -29 Cel rău ia o înfăţişare neruşinată, dar omul fără prihană îşi îmbunătăţeşte calea. -30 Nici înţelepciunea, nici priceperea, nici sfatul n'ajută împotriva Domnului. -31 Calul este pregătit pentru ziua bătăliei, dar biruinţa este a Domnului. -