1 Kun istut aterialle hallitsijan seurassa, niin pidä tarkoin mielessä, kuka edessäsi on,2 ja pane veitsi kurkullesi, jos olet kovin nälkäinen.3 Älä himoitse hänen herkkujansa, sillä ne ovat petollisia ruokia.4 Älä näe vaivaa rikastuaksesi, lakkaa käyttämästä ymmärrystäsi siihen.5 Kun silmäsi siihen lentävät, on rikkaus mennyttä; sillä se saa siivet kuin kotka, joka lentää taivaalle.6 Älä syö pahansuovan leipää äläkä himoitse hänen herkkujansa.8 Syömäsi palan sinä olet oksentava, ja suloiset sanasi sinä tuhlasit turhaan.9 Älä puhu tyhmän kuullen, sillä hän katsoo ymmärtäväiset sanasi ylen.10 Älä siirrä ikivanhaa rajaa äläkä mene orpojen pelloille.11 Sillä heidän sukulunastajansa on väkevä, ja hän ajaa heidän asiansa sinua vastaan.12 Tuo sydämesi kuritettavaksi ja korvasi taidon sanojen ääreen.13 Älä kiellä poikaselta kuritusta, sillä jos lyöt häntä vitsalla, säästyy hän kuolemasta.14 Vitsalla sinä häntä lyöt, tuonelasta hänen sielunsa pelastat.15 Poikani, jos sinun sydämesi viisastuu, niin minunkin sydämeni iloitsee;16 ja sisimpäni riemuitsee, jos sinun huulesi puhuvat sitä, mikä oikein on.17 Älköön sydämesi kadehtiko jumalattomia, mutta kiivaile aina Jumalan pelon puolesta,18 niin sinulla totisesti on tulevaisuus, ja toivosi ei mene turhaan.19 Kuule, poikani, ja viisastu, ja ohjaa sydämesi oikealle tielle.20 Älä oleskele viininjuomarien parissa äläkä lihansyömärien.21 Sillä juomari ja syömäri köyhtyy, ja unteluus puettaa ryysyihin.22 Kuule isääsi, joka on sinut siittänyt, äläkä äitiäsi halveksi, kun hän on vanhennut.23 Osta totuutta, älä myy, osta viisautta, kuria ja ymmärrystä.24 neen saa riemuita vanhurskaan isä; joka viisaan on siittänyt, sillä on ilo hänestä.25 Olkoon sinun isälläsi ja äidilläsi ilo, sinun synnyttäjäsi riemuitkoon.26 Anna sydämesi, poikani, minulle, ja olkoot minun tieni sinun silmissäsi mieluiset.27 Sillä portto on syvä kuoppa, ja vieras vaimo on ahdas kaivo.28 Vieläpä hän väijyy kuin rosvo, ja hän kartuttaa uskottomia ihmisten seassa.29 Kenellä on voivotus, kenellä vaikerrus? Kenellä torat, kenellä valitus? Kenellä haavat ilman syytä? Kenellä sameat silmät?30 Niillä, jotka viinin ääressä viipyvät, jotka tulevat makujuomaa maistelemaan.31 Älä katsele viiniä, kuinka se punoittaa, kuinka se maljassa hohtaa ja helposti valahtaa alas.32 Lopulta se puree kuin käärme ja pistää kuin myrkkylisko.33 Silmäsi outoja näkevät, ja sydämesi haastelee sekavia.34 Sinusta on kuin makaisit keskellä merta, on kuin maston huipussa makaisit.35 Löivät minua, mutta ei koskenut minuun; pieksivät minua, mutta en tiennyt mitään. Milloinkahan herännen? Tahdonpa taas hakea tätä samaa.

1 Dacă stai la masă la unul din cei mari, ia seama ce ai dinainte:2 pune-ţi un cuţit în gît, dacă eşti prea lacom.3 Nu pofti mîncările lui alese, căci sînt o hrană înşelătoare.4 Nu te chinui ca să te îmbogăţeşti, nu-ţi pune priceperea în aceasta.5 Abia ţi-ai aruncat ochii spre ea şi nu mai este; căci bogăţia îşi face aripi, şi, ca vulturul, îşi ia sborul spre ceruri.6 Nu mînca pînea celui pismaş, şi nu pofti mîncările lui alese,7 căci el este ca unul care îşi face socotelile în suflet. ,,Mănîncă şi bea``, îţi va zice el; dar inima lui nu este cu tine.8 Bucata pe care ai mîncat -o, o vei vărsa, şi cuvintele plăcute pe cari le vei spune, sînt perdute.9 Nu vorbi la urechea celui nebun, căci el nesocoteşte cuvintele tale înţelepte.10 Nu muta hotarul văduvei, şi nu intra în ogorul orfanilor,11 căci răzbunătorul lor este puternic: El le va apăra pricina împotriva ta.12 Deschide-ţi inima la învăţătură, şi urechile la cuvintele ştiinţei.13 Nu cruţa copilul de mustrare, căci dacă -l vei lovi cu nuiaua, nu va muri.14 Lovindu -l cu nuiaua, îi scoţi sufletul din locuinţa morţilor.15 Fiule, dacă-ţi va fi inima înţeleaptă, inima mea se va bucura;16 şi lăuntrul meu se va veseli, cînd buzele tale vor spune ce este bine.17 Să nu-ţi pizmuiască inima pe cei păcătoşi, ci să aibă totdeauna frică de Domnul;18 căci este o răsplată, şi nu ţi se va tăia nădejdea.19 Ascultă, fiule, şi fii înţelept; îndreaptă-ţi inima pe calea cea dreaptă.20 Nu fi printre ceice beau vin, nici printre ceice se îmbuibează cu carne.21 Căci beţivul şi cel ce se dedă la îmbuibare sărăcesc, şi aţipirea te face să porţi zdrenţe.22 Asculă pe tatăl tău, care te -a născut, şi nu nesocoti pe mamă-ta, cînd a îmbătrînit.23 Cumpără adevărul, şi nu -l vinde, înţelepciunea, învăţătura şi priceperea.24 Tatăl celui neprihănit se veseleşte, şi cel ce dă naştere unui înţelept se bucură.25 Să se bucure tatăl tău şi mama ta, să se veselească cea care te -a născut.26 Fiule, dă-mi inima ta, şi să găsească plăcere ochii tăi în căile Mele.27 Căci curva este o groapă adîncă, şi străina o fîntînă strîmtă.28 Ea pîndeşte ca un hoţ, şi măreşte între oameni numărul celor stricaţi.29 Ale cui sînt vaietele? Ale cui sînt oftările? Ale cui sînt neînţelegerile? Ale cui sînt plîngerile? Ale cui sînt rănirile fără pricină? Ai cui sînt ochii roşi?30 Ale celor ce întîrzie la vin, şi se duc să golească paharul cu vin amestecat.31 Nu te uita la vin cînd curge roş şi face mărgăritare în pahar; el alunecă uşor,32 dar pe urmă ca un şarpe muşcă şi înţeapă ca un basilisc.33 Ochii ţi se vor uita după femeile altora, şi inima îţi va vorbi prostii.34 Vei fi ca un om culcat în mijlocul mării, ca un om culcat pe vîrful unui catarg.35 ,,M'a lovit... dar nu mă doare!... M'a bătut... dar nu simt nimic! Cînd... mă voi trezi? Mai vreau vin!``