1 Leppeä vastaus taltuttaa kiukun, mutta loukkaava sana nostaa vihan.2 Viisasten kieli puhuu tietoa taitavasti, mutta tyhmäin suu purkaa hulluutta.3 Herran silmät ovat joka paikassa; ne vartioitsevat hyviä ja pahoja.4 Sävyisä kieli on elämän puu, mutta vilpillinen kieli haavoittaa mielen.5 Hullu pitää halpana isänsä kurituksen, mutta joka nuhdetta noudattaa, tulee mieleväksi.6 Vanhurskaan huoneessa on suuret aarteet, mutta jumalattoman saalis on turmion oma.7 Viisasten huulet kylvävät tietoa, mutta tyhmäin sydän ei ole vakaa.8 Jumalattomien uhri on Herralle kauhistus, mutta oikeamielisten rukous on hänelle otollinen.9 Jumalattoman tie on Herralle kauhistus, mutta joka vanhurskauteen pyrkii, sitä hän rakastaa.10 Kova tulee kuritus sille, joka tien hylkää; joka nuhdetta vihaa, saa kuoleman.11 Tuonelan ja manalan Herra näkee, saati sitten ihmislasten sydämet.12 Pilkkaaja ei pidä siitä, että häntä nuhdellaan; viisasten luo hän ei mene.13 Iloinen sydän kaunistaa kasvot, mutta sydämen tuskassa on mieli murtunut.14 Ymmärtäväisen sydän etsii tietoa, mutta tyhmien suu hulluutta suosii.15 Kurjalle ovat pahoja kaikki päivät, mutta hyvä mieli on kuin alituiset pidot.16 Parempi vähä Herran pelossa kuin paljot varat levottomuudessa.17 Parempi vihannesruoka rakkaudessa kuin syöttöhärkä vihassa.18 Kiukkuinen mies nostaa riidan, mutta pitkämielinen asettaa toran.19 Laiskan tie on kuin orjantappurapehko, mutta oikeamielisten polku on raivattu.20 Viisas poika on isällensä iloksi, mutta tyhmä ihminen halveksii äitiänsä.21 Hulluus on ilo sille, joka on mieltä vailla, mutta ymmärtäväinen mies kulkee suoraan.22 Hankkeet sortuvat, missä neuvonpito puuttuu; mutta ne toteutuvat, missä on runsaasti neuvonantajia.23 Miehellä on ilo suunsa vastauksesta; ja kuinka hyvä onkaan sana aikanansa!24 Taitava käy elämän tietä ylöspäin, välttääkseen tuonelan, joka alhaalla on.25 Ylpeitten huoneen Herra hajottaa, mutta lesken rajan hän vahvistaa.26 Häijyt juonet ovat Herralle kauhistus, mutta lempeät sanat ovat puhtaat.27 Väärän voiton pyytäjä hävittää huoneensa, mutta joka lahjuksia vihaa, saa elää.28 Vanhurskaan sydän miettii, mitä vastata, mutta jumalattomien suu purkaa pahuutta.29 Jumalattomista on Herra kaukana, mutta vanhurskasten rukouksen hän kuulee.30 Valoisa silmänluonti ilahuttaa sydämen; hyvä sanoma tuo ydintä luihin.31 Korva, joka kuuntelee elämän nuhdetta, saa majailla viisaitten keskellä.32 Joka kuritusta vieroo, pitää sielunsa halpana; mutta joka nuhdetta kuuntelee, se saa mieltä.33 Herran pelko on kuri viisauteen, ja kunnian edellä käy nöyryys.

1 Un răspuns blînd potoleşte mînia, dar o vorbă aspră aţîţă mînia.2 Limba înţelepţilor dă ştiinţă plăcută, dar gura nesocotiţilor împroaşcă nebunie. -3 Ochii Domnului sînt în orice loc, ei văd pe cei răi şi pe cei buni. -4 Limba dulce este un pom de viaţă, dar limba stricată zdrobeşte sufletul. -5 Nesocotitul dispreţuieşte învăţătura tatălui său, dar cine ia seama la mustrare ajunge înţelept. -6 În casa celui neprihănit este mare belşug, dar în cîştigurile celui rău este turburare. -7 Buzele înţelepţilor samănă ştiinţa, dar inima celor nesocotiţi este stricată. -8 Jertfa celor răi este o scîrbă înaintea Domnului, dar rugăciunea celor fără prihană Îi este plăcută. -9 Calea celui rău este urîtă Domnului, dar El iubeşte pe cel ce umblă după neprihănire. -10 Cine părăseşte cărarea este aspru pedepsit, şi cine urăşte mustrarea va muri. -11 Locuinţa morţilor şi Adîncul sînt cunoscute Domnului, cu cît mai mult inimile oamenilor! -12 Batjocoritorului nu -i place să fie mustrat, de aceea nu se duce la cei înţelepţi. -13 O inimă veselă înseninează faţa; dar cînd inima este tristă, duhul este mîhnit. -14 Inima celor pricepuţi caută ştiinţa, dar gura nesocotiţilor găseşte plăcere în nebunie. -15 Toate zilele celui nenorocit sînt rele, dar cel cu inima mulţămită are un ospăţ necurmat. -16 Mai bine puţin, cu frică de Domnul, de cît o mare bogăţie, cu turburare! -17 Mai bine un prînz de verdeţuri, şi dragoste, de cît un bou îngrăşat, şi ură. -18 Un om iute la mînie stîrneşte certuri, dar cine este încet la mînie potoleşte neînţelegerile. -19 Drumul leneşului este ca un hăţiş de spini, dar cărarea celor fără prihană este netezită. -20 Un fiu înţelept este bucuria tatălui său, dar un om nesocotit dispreţuieşte pe mamă-sa. -21 Nebunia este o bucurie pentru cel fără minte, dar un om priceput merge pe drumul cel drept. -22 Planurile nu izbutesc, cînd lipseşte o adunare care să chibzuiască, dar izbutesc cînd sînt mulţi sfetnici. -23 Omul are bucurie să dea un răspuns cu gura lui, şi ce bună este o vorbă spusă la vreme potrivită! -24 Pentru cel înţelept cărarea vieţii duce în sus, ca să -l abată de la locuinţa morţilor, care este jos. -25 Domnul surpă casa celor mîndri, dar întăreşte hotarele văduvei. -26 Gîndurile rele sînt urîte Domnului, dar cuvintele prietenoase sînt curate înaintea Lui. -27 Cel lacom de cîştig îşi turbură casa, dar cel ce urăşte mita va trăi. -28 Inima celui neprihănit se gîndeşte ce să răspundă, dar gura celor răi împroaşcă răutăţi. -29 Domnul Se depărtează de cei răi, dar ascultă rugăciunea celor neprihăniţi. -30 O privire prietenoasă înveseleşte inima, o veste bună întăreşte oasele. -31 Urechea care ia aminte la învăţăturile cari duc la viaţă, locuieşte în mijlocul înţelepţilor. -32 Cel ce leapădă certarea îşi dispreţuieşte sufletul, dar cel ce ascultă mustrarea capătă pricepere. -33 Frica de Domnul este şcoala înţelepciunii, şi smerenia merge înaintea slavei. -