1 Poikani, noudata minun sanojani ja kätke mieleesi minun käskyni.2 Noudata minun käskyjäni, niin saat elää, säilytä opetukseni kuin silmäteräsi.3 Sido ne kiinni sormiisi, kirjoita ne sydämesi tauluun.5 että varjeltuisit irstaalta naiselta, vieraalta vaimolta, joka sanoillansa liehakoitsee.6 Sillä minä katselin taloni ikkunasta ristikon läpi,7 ja minä näin yksinkertaisten joukossa, havaitsin poikain seassa nuorukaisen, joka oli mieltä vailla.8 Hän kulki katua erään naisen kulmaukseen ja asteli hänen majaansa päin9 päivän illaksi hämärtyessä, yön aikana, pimeässä.10 Ja katso, nainen tulee häntä vastaan, porton puvussa, kavala sydämeltä.11 Hän on levoton ja hillitön, eivät pysy hänen jalkansa kotona;12 milloin hän on kadulla, milloin toreilla, ja väijyy joka kulmassa.13 Hän tarttui nuorukaiseen, suuteli häntä ja julkeasti katsoen sanoi hänelle:15 Sentähden läksin ulos sinua vastaan, etsiäkseni sinua, ja olen sinut löytänyt.16 Olen leposijalleni peitteitä levittänyt, kirjavaa Egyptin liinavaatetta.17 Vuoteeseeni olen pirskoitellut mirhaa, aloeta ja kanelia.18 Tule, nauttikaamme lemmestä aamuun asti, riemuitkaamme rakkaudesta.19 Sillä mieheni ei ole kotona, hän meni matkalle kauas.21 Hän taivutti hänet paljolla houkuttelullaan, vietteli liukkailla huulillansa:22 kkiä hän lähti hänen jälkeensä, niinkuin härkä menee teuraaksi, niinkuin hullu jalkaraudoissa kuritettavaksi,23 niinkuin lintu kiiruhtaa paulaan; eikä tiennyt, että oli henkeänsä kaupalla, kunnes nuoli lävisti hänen maksansa.24 Sentähden, poikani, kuulkaa minua, kuunnelkaa minun suuni sanoja.25 Älköön poiketko sydämesi tuon naisen teille, älä eksy hänen poluillensa.26 Sillä paljon on surmattuja, hänen kaatamiaan, lukuisasti niitä, jotka hän on kaikki tappanut.27 Hänen majastaan käyvät tuonelan tiet, jotka vievät alas tuonelan kammioihin.

1 Fiule, păstrează cuvintele mele, şi ţine la tine sfaturile mele.2 Ţine sfaturile mele, şi vei trăi; păzeşte învăţăturile mele ca lumina ochilor.3 Leagă-le la degete, scrie-le pe tăbliţa inimii tale.4 Zi înţelepciunii: ,,Tu eşti sora mea!`` Şi numeşte priceperea prietena ta, -5 ca să te ferească de nevasta altuia, de străina care întrebuinţează cuvinte ademenitoare.6 Stăteam la fereastra casei mele, şi mă uitam prin zăbrele.7 Am zărit printre cei neîncercaţi, am văzut printre tineri pe un băiat fără minte.8 Trecea pe uliţă, la colţul unde stătea una din aceste străine, şi a apucat pe calea care ducea spre locuinţa ei.9 Era în amurg, seara, în noaptea neagră şi întunecoasă.10 Şi, iată că, i -a alergat înainte o femeie îmbrăcată ca o curvă şi cu inima şireată.11 Era bună de gură şi fără astîmpăr; picioarele nu -i puteau sta acasă:12 cînd în uliţă, cînd în pieţe, pela toate colţurile stătea la pîndă.13 Ea l -a îmbrăţişat şi l -a sărutat, şi cu o faţă fără ruşine i -a zis:14 ,,Eram datoare cu o jertfă de mulţămire, azi mi-am împlinit juruinţele.15 De aceea ţi-am ieşit înainte, să te caut, şi te-am şi găsit.16 Mi-am împodobit patul cu învelitori, cu aşternut de pînzeturi din Egipt;17 mi-am stropit aşternutul cu smirnă, aloe şi scorţişoară.18 Vino, să ne îmbătăm de dragoste pînă dimineaţă, să ne desfătăm cu desmierdări!19 Căci bărbatul meu nu este acasă, a plecat într'o călătorie lungă,20 a luat cu el sacul cu bani, şi nu se va întoarce acasă decît la luna nouă.``21 Tot vorbindu -i, ea l -a ademenit, şi l -a atras cu buzele ei ademenitoare.22 De odată a început să meargă după ea, ca boul care se duce la măcelărie, ca un cerb care aleargă spre cursă,23 ca pasărea care dă buzna în laţ, fără să ştie că o va costa viaţa, pînă ce săgeata îi străpunge ficatul.24 Şi acum, fiilor, ascultaţi-mă, şi luaţi aminte la cuvintele gurii mele.25 Să nu ţi se abată inima spre calea unei asemenea femei, nu te rătăci pe cărările ei.26 Căci ea a făcut să cadă multe jertfe, şi mulţi sînt cei pe cari i -a ucis ea.27 Casa ei este drumul spre locuinţa morţilor, drumul care pogoară spre locaşurile morţii.