1 Vaimojen viisaus talon rakentaa, mutta hulluus sen omin käsin purkaa.2 Joka vaeltaa oikein, se pelkää Herraa, mutta jonka tiet ovat väärät, se hänet katsoo ylen.3 Hullun suussa on ylpeydelle vitsa, mutta viisaita vartioivat heidän huulensa.4 Missä raavaita puuttuu, on seimi tyhjä, mutta runsas sato saadaan härkien voimasta.5 Uskollinen todistaja ei valhettele, mutta väärä todistaja puhuu valheita.6 Pilkkaaja etsii viisautta turhaan, mutta ymmärtäväisen on tietoa helppo saada.7 Menet pois tyhmän miehen luota: et tullut tuntemaan tiedon huulia.8 Mielevän viisaus on, että hän vaelluksestaan vaarin pitää; tyhmien hulluus on petos.9 Hulluja pilkkaa vikauhri, mutta oikeamielisten kesken on mielisuosio.10 Sydän tuntee oman surunsa, eikä sen iloon saa vieras sekaantua.11 Jumalattomain huone hävitetään, mutta oikeamielisten maja kukoistaa.12 Miehen mielestä on oikea monikin tie, joka lopulta on kuoleman tie.13 Nauraessakin voi sydän kärsiä, ja ilon lopuksi tulee murhe.14 Omista teistään saa kyllänsä se, jolla on luopunut sydän, mutta itsestään löytää tyydytyksen hyvä mies.15 Yksinkertainen uskoo joka sanan, mutta mielevä ottaa askeleistansa vaarin.16 Viisas pelkää ja karttaa pahaa, mutta tyhmä on huoleton ja suruton.17 Pikavihainen tekee hullun töitä, ja juonittelija joutuu vihatuksi.18 Yksinkertaiset saavat perinnökseen hulluuden, mutta mielevät tiedon kruunuksensa.19 Pahojen täytyy kumartua hyvien edessä ja jumalattomien seisoa vanhurskaan porteilla.20 Köyhää vihaa hänen ystävänsäkin, mutta rikasta rakastavat monet.21 Syntiä tekee, joka lähimmäistään halveksii, mutta autuas se, joka kurjia armahtaa!22 Eivätkö eksy ne, jotka hankitsevat pahaa? Mutta armo ja totuus niille, jotka hankitsevat hyvää!23 Kaikesta vaivannäöstä tulee hyötyä, mutta tyhjästä puheesta vain vahinkoa.24 Viisasten kruunu on heidän rikkautensa, mutta tyhmäin hulluus hulluudeksi jää.25 Uskollinen todistaja on hengen pelastaja, mutta joka valheita puhuu, on petosta täynnä.26 Herran pelossa on vahva varmuus ja turva vielä lapsillekin.27 Herran pelko on elämän lähde kuoleman paulain välttämiseksi.28 Kansan paljous on kuninkaan kunnia, väen vähyys ruhtinaan turmio.29 Pitkämielisellä on paljon taitoa, mutta pikavihaisen osa on hulluus.30 Sävyisä sydän on ruumiin elämä, mutta luulevaisuus on mätä luissa.31 Joka vaivaista sortaa, se herjaa hänen Luojaansa, mutta se häntä kunnioittaa, joka köyhää armahtaa.32 Jumalaton sortuu omaan pahuuteensa, mutta vanhurskas on turvattu kuollessaan.33 Ymmärtäväisen sydämeen ottaa majansa viisaus, ja tyhmien keskellä se itsensä tiettäväksi tekee.34 Vanhurskaus kansan korottaa, mutta synti on kansakuntien häpeä.35 Taitava palvelija saa kuninkaan suosion, mutta kunnoton hänen vihansa.

1 Femeia înţeleaptă îşi zideşte casa, iar femeia nebună o dărîmă cu înseşi mînile ei. -2 Cine umblă cu neprihănire, se teme de Domnul, dar cine apucă pe căi strîmbe, Îl nesocoteşte. -3 În gura nebunului este o nuia pentru mîndria lui, dar pe înţelepţi îi păzesc buzele lor. -4 Unde nu sînt boi, ieslea rămîne goală, dar puterea boilor aduce belşug de roduri. -5 Un martor credincios nu minte, dar un martor mincinos spune minciuni.6 Batjocoritorul caută înţelepciunea şi n'o găseşte, dar pentru omul priceput ştiinţa este lucru uşor. -7 Depărtează-te de nebun, căci nu pe buzele lui vei găsi ştiinţa. -8 Înţelepciunea omului chibzuit îl face să vadă pe ce cale să meargă, dar nebunia celor nesocotiţi îi înşală pe ei înşişi. -9 Cei nesocotiţi glumesc cu păcatul, dar între cei fără prihană este bunăvoinţă. -10 Inima îşi cunoaşte necazurile, şi nici un străin nu se poate amesteca în bucuria ei. -11 Casa celor răi va fi nimicită, dar cortul celor fără prihană va înflori. -12 Multe căi pot părea bune omului, dar la urmă se văd că duc la moarte. -13 De multe ori chiar în mijlocul rîsului inima poate fi mîhnită, şi bucuria poate sfîrşi prin necaz. -14 Cel cu inima rătăcită se satură de căile lui, şi omul de bine se satură şi el de ce este în el. -15 Omul lesne crezător crede orice vorbă, dar omul chibzuit ia seama bine cum merge. -16 Înţeleptul se teme şi se abate dela rău, dar nesocotitul este îngîmfat şi fără frică. -17 Cine este iute la mînie face prostii, şi omul plin de răutate se face urît. -18 Cei proşti au parte de nebunie, dar oamenii chibzuiţi sînt încununaţi cu ştiinţă. -19 Cei răi se pleacă înaintea celor buni, şi cei nelegiuiţi înaintea porţilor celui neprihănit. -20 Săracul este urît chiar şi de prietenul său, dar bogatul are foarte mulţi prieteni. -21 Cine dispreţuieşte pe aproapele său face un păcat, dar ferice de cine are milă de cei nenorociţi. -22 În adevăr ceice gîndesc răul se rătăcesc. dar ceice gîndesc binele lucrează cu bunătate şi credincioşie.23 Oriunde se munceşte este şi cîştig, dar oriunde numai se vorbeşte, este lipsă. -24 Bogăţia este o cunună pentru cei înţelepţi, dar cei nesocotiţi n'au altceva decît nebunie. -25 Martorul care spune adevărul scapă suflete, dar cel înşelător spune minciuni. -26 Cine se teme de Domnul are un sprijin tare în El, şi copiii lui au un loc de adăpost la El. -27 Frica de Domnul este un izvor de viaţă, ea ne fereşte de cursele morţii. -28 Mulţimea poporului este slava împăratului, lipsa poporului este pieirea voivodului. -29 Cine este încet la mînie are multă pricepere, dar cine se aprinde iute, face multe prostii. -30 O inimă liniştită este viaţa trupului, dar prizma este putrezirea oaselor. -31 Cine asupreşte pe sărac, batjocoreşte pe Ziditorul său, dar cine are milă de cel lipsit, cinsteşte pe Ziditorul său. -32 Cel rău este doborît de răutatea lui, dar cel neprihănit chiar şi la moarte trage nădejde. -33 Înţelepciunea se odihneşte într'o inimă pricepută, dar în mijlocul celor nesocotiţi ea se dă de gol. -34 Neprihănirea înalţă pe un popor, dar păcatul este ruşinea popoarelor. -35 Un împărat are plăcere de un slujitor chibzuit, dar pe cel de ocară, îl atinge mînia lui.