1 And the king sent, and they gathered unto him all the elders of Judah and of Jerusalem. 2 And the king went up to the house of Jehovah, and all the men of Judah and all the inhabitants of Jerusalem with him, and the priests, and the prophets, and all the people, both small and great: and he read in their ears all the words of the book of the covenant which was found in the house of Jehovah. 3 And the king stood by the pillar, and made a covenant before Jehovah, to walk after Jehovah, and to keep his commandments, and his testimonies, and his statutes, with all his heart, and all his soul, to confirm the words of this covenant that were written in this book: and all the people stood to the covenant.

4 And the king commanded Hilkiah the high priest, and the priests of the second order, and the keepers of the threshold, to bring forth out of the temple of Jehovah all the vessels that were made for Baal, and for the Asherah, and for all the host of heaven, and he burned them without Jerusalem in the fields of the Kidron, and carried the ashes of them unto Beth-el. 5 And he put down the idolatrous priests, whom the kings of Judah had ordained to burn incense in the high places in the cities of Judah, and in the places round about Jerusalem; them also that burned incense unto Baal, to the sun, and to the moon, and to the planets, and to all the host of heaven. 6 And he brought out the Asherah from the house of Jehovah, without Jerusalem, unto the brook Kidron, and burned it at the brook Kidron, and beat it to dust, and cast the dust thereof upon the graves of the common people. 7 And he brake down the houses of the sodomites, that were in the house of Jehovah, where the women wove hangings for the Asherah. 8 And he brought all the priests out of the cities of Judah, and defiled the high places where the priests had burned incense, from Geba to Beer-sheba; and he brake down the high places of the gates that were at the entrance of the gate of Joshua the governor of the city, which were on a man’s left hand at the gate of the city. 9 Nevertheless the priests of the high places came not up to the altar of Jehovah in Jerusalem, but they did eat unleavened bread among their brethren. 10 And he defiled Topheth, which is in the valley of the children of Hinnom, that no man might make his son or his daughter to pass through the fire to Molech. 11 And he took away the horses that the kings of Judah had given to the sun, at the entrance of the house of Jehovah, by the chamber of Nathan-melech the chamberlain, which was in the precincts; and he burned the chariots of the sun with fire. 12 And the altars that were on the roof of the upper chamber of Ahaz, which the kings of Judah had made, and the altars which Manasseh had made in the two courts of the house of Jehovah, did the king break down, and beat them down from thence, and cast the dust of them into the brook Kidron. 13 And the high places that were before Jerusalem, which were on the right hand of the mount of corruption, which Solomon the king of Israel had builded for Ashtoreth the abomination of the Sidonians, and for Chemosh the abomination of Moab, and for Milcom the abomination of the children of Ammon, did the king defile. 14 And he brake in pieces the pillars, and cut down the Asherim, and filled their places with the bones of men.

15 Moreover the altar that was at Beth-el, and the high place which Jeroboam the son of Nebat, who made Israel to sin, had made, even that altar and the high place he brake down; and he burned the high place and beat it to dust, and burned the Asherah. 16 And as Josiah turned himself, he spied the sepulchres that were there in the mount; and he sent, and took the bones out of the sepulchres, and burned them upon the altar, and defiled it, according to the word of Jehovah which the man of God proclaimed, who proclaimed these things. 17 Then he said, What monument is that which I see? And the men of the city told him, It is the sepulchre of the man of God, who came from Judah, and proclaimed these things that thou hast done against the altar of Beth-el. 18 And he said, Let him be; let no man move his bones. So they let his bones alone, with the bones of the prophet that came out of Samaria. 19 And all the houses also of the high places that were in the cities of Samaria, which the kings of Israel had made to provoke Jehovah to anger, Josiah took away, and did to them according to all the acts that he had done in Beth-el. 20 And he slew all the priests of the high places that were there, upon the altars, and burned men’s bones upon them; and he returned to Jerusalem.

21 And the king commanded all the people, saying, Keep the passover unto Jehovah your God, as it is written in this book of the covenant. 22 Surely there was not kept such a passover from the days of the judges that judged Israel, nor in all the days of the kings of Israel, nor of the kings of Judah; 23 but in the eighteenth year of king Josiah was this passover kept to Jehovah in Jerusalem.

24 Moreover them that had familiar spirits, and the wizards, and the teraphim, and the idols, and all the abominations that were seen in the land of Judah and in Jerusalem, did Josiah put away, that he might confirm the words of the law which were written in the book that Hilkiah the priest found in the house of Jehovah. 25 And like unto him was there no king before him, that turned to Jehovah with all his heart, and with all his soul, and with all his might, according to all the law of Moses; neither after him arose there any like him.

26 Notwithstanding, Jehovah turned not from the fierceness of his great wrath, wherewith his anger was kindled against Judah, because of all the provocations wherewith Manasseh had provoked him. 27 And Jehovah said, I will remove Judah also out of my sight, as I have removed Israel, and I will cast off this city which I have chosen, even Jerusalem, and the house of which I said, My name shall be there.

28 Now the rest of the acts of Josiah, and all that he did, are they not written in the book of the chronicles of the kings of Judah? 29 In his days Pharaoh-necoh king of Egypt went up against the king of Assyria to the river Euphrates: and king Josiah went against him; and Pharaoh-necoh slew him at Megiddo, when he had seen him. 30 And his servants carried him in a chariot dead from Megiddo, and brought him to Jerusalem, and buried him in his own sepulchre. And the people of the land took Jehoahaz the son of Josiah, and anointed him, and made him king in his father’s stead.

31 Jehoahaz was twenty and three years old when he began to reign; and he reigned three months in Jerusalem: and his mother’s name was Hamutal the daughter of Jeremiah of Libnah. 32 And he did that which was evil in the sight of Jehovah, according to all that his fathers had done. 33 And Pharaoh-necoh put him in bonds at Riblah in the land of Hamath, that he might not reign in Jerusalem; and put the land to a tribute of a hundred talents of silver, and a talent of gold. 34 And Pharaoh-necoh made Eliakim the son of Josiah king in the room of Josiah his father, and changed his name to Jehoiakim: but he took Jehoahaz away; and he came to Egypt, and died there. 35 And Jehoiakim gave the silver and the gold to Pharaoh; but he taxed the land to give the money according to the commandment of Pharaoh: he exacted the silver and the gold of the people of the land, of every one according to his taxation, to give it unto Pharaoh-necoh.

36 Jehoiakim was twenty and five years old when he began to reign; and he reigned eleven years in Jerusalem: and his mother’s name was Zebidah the daughter of Pedaiah of Rumah. 37 And he did that which was evil in the sight of Jehovah, according to all that his fathers had done.

1 Împăratul Iosia a strâns*2 Cron. 34:29. la el pe toți bătrânii lui Iuda și ai Ierusalimului. 2 Apoi s-a suit în Casa Domnului, cu toți bărbații lui Iuda și cu toți locuitorii Ierusalimului, preoții, prorocii și tot poporul, de la cel mai mic până la cel mai mare. A citit înaintea lor toate cuvintele din cartea legământului, pe care o găsiseră în Casa*Cap. 22:8. Domnului. 3 Împăratul stătea*Cap. 11:14,17. pe scaunul lui împărătesc și a făcut legământ înaintea Domnului, îndatorindu-se să urmeze pe Domnul și să păzească poruncile, învățăturile și legile Lui din toată inima și din tot sufletul lui, ca să împlinească astfel cuvintele legământului acestuia, scrise în cartea aceasta. Și tot poporul a intrat în legământ. 4 Împăratul a poruncit marelui preot Hilchia, preoților de al doilea rând și celor ce păzeau pragul să scoată din Templul Domnului toate sculele care fuseseră făcute pentru Baal, pentru Astarteea*Cap. 21:3,7. și pentru toată oștirea cerurilor și le-a ars afară din Ierusalim, în ogoarele Chedronului, și a pus să le ducă cenușa la Betel. 5 A izgonit pe preoții idolilor, puși de împărații lui Iuda să ardă tămâie pe înălțimi în cetățile lui Iuda și în împrejurimile Ierusalimului, și pe cei ce aduceau tămâie lui Baal, soarelui, lunii, zodiilor și întregii oștiri*Cap. 21:3. a cerurilor. 6 A scos din Casa Domnului idolul Astarteei*Cap. 21:7.2 Cron. 34:4. și l-a dus afară din Ierusalim, la pârâul Chedron; l-a ars la pârâul Chedron și l-a prefăcut în cenușă, iar cenușa i-a aruncat-o pe mormintele copiilor poporului. 7 A dărâmat casele sodomiților*1 Împ. 14:24;15:12.Ezec. 16:16. care erau în Casa Domnului și unde femeile împleteau corturi pentru Astarteea. 8 A adus pe toți preoții din cetățile lui Iuda; a pângărit înălțimile unde ardeau preoții tămâie, de la Gheba*1 Împ. 15:22. până la Beer-Șeba, și a dărâmat înălțimile de la porți, cea care era la intrarea porții lui Iosua, căpetenia cetății, și cea care era la stânga porții cetății. 9 Totuși preoții înălțimilor*Ezec. 44:10-14. nu se suiau la altarul Domnului în Ierusalim, ci mâncau*1 Sam. 2:36. azimi în mijlocul fraților lor. 10 Împăratul a pângărit Tofetul*Is. 30:33.Ier. 7:31;19:6,11-13., în valea*Ios. 15:8. fiilor lui Hinom, ca nimeni*Lev. 18:21.Deut. 18:10.Ezec. 23:37,39. să nu-și mai treacă fiul sau fiica prin foc în cinstea lui Moloh. 11 A îndepărtat de la intrarea Casei Domnului caii pe care împărații lui Iuda îi închinaseră soarelui, lângă odaia dregătorului Netan-Melec, care locuia în mahala, și a ars în foc carele soarelui. 12 Împăratul a dărâmat altarele de pe*Ier. 19:13.Ţef. 1:5. acoperișul odăii de sus a lui Ahaz, pe care le*Cap. 21:5. făcuseră împărații lui Iuda, și altarele pe care le făcuse Manase în cele două curți ale Casei Domnului; după ce le-a sfărâmat și le-a luat de acolo, le-a aruncat țărâna în pârâul Chedron. 13 Împăratul a pângărit înălțimile care*1 Împ. 11:7. erau în fața Ierusalimului, pe partea dreaptă a Muntelui Pierzării, și pe care le zidise Solomon, împăratul lui Israel, Astarteei, urâciunea sidonienilor, lui Chemoș, urâciunea Moabului, și lui Milcom, urâciunea fiilor lui Amon. 14 A sfărâmat*Exod 23:24.Deut. 7:5,25. stâlpii idolești și a dărâmat astarteele, și locul lor l-a umplut cu oase omenești. 15 A dărâmat și altarul de la Betel și înălțimea*1 Împ. 12:28,33. făcută de Ieroboam, fiul lui Nebat, care făcuse pe Israel să păcătuiască; a ars înălțimea și a prefăcut-o în țărână și a ars idolul Astarteei.

16 Iosia, întorcându-se și văzând mormintele care erau acolo în munte, a trimis să ia oasele din morminte și le-a ars pe altar și l-a pângărit, după cuvântul*1 Împ. 13:2. Domnului rostit prin omul lui Dumnezeu care vestise aceste lucruri. 17 El a zis: „Ce este mormântul acesta pe care-l văd?" Oamenii din cetate i-au răspuns: „Este mormântul*1 Împ. 13:1,30. omului lui Dumnezeu care a venit din Iuda și a strigat împotriva altarului din Betel lucrurile acestea pe care le împlinești tu." 18 Și el a zis: „Lăsați-l; nimeni să nu-i miște oasele!" Astfel, au păstrat oasele lui împreună cu ale prorocului*1 Împ. 13:31. care venise din Samaria. 19 Iosia a mai înlăturat toate templele idolești ale înălțimilor care se aflau în cetățile*2 Cron. 34:6,7. Samariei și pe care le făcuseră împărații lui Israel ca să mânie pe Domnul; a făcut cu ele întocmai cum făcuse în Betel. 20 A înjunghiat*1 Împ. 13:2. pe altare*Exod 22:20.1 Împ. 18:40. Cap. 11:18. pe toți preoții înălțimilor care erau acolo și a ars pe ele oase*2 Cron. 34:5. de oameni. Apoi s-a întors la Ierusalim.

21 Împăratul a dat următoarea poruncă întregului popor: „Prăznuiți*2 Cron. 35:1. Paștele în cinstea Domnului Dumnezeului vostru, cum*Exod 12:3.Lev. 23:5.Num. 9:2.Deut. 16:2. este scris în această carte a legământului!" 22 Paște ca acestea nu*2 Cron. 35:18,19. se prăznuiseră din vremea când judecau judecătorii pe Israel și în tot timpul împăraților lui Israel și împăraților lui Iuda. 23 Ci abia în al optsprezecelea an al împăratului Iosia s-au prăznuit aceste Paște în cinstea Domnului, la Ierusalim. 24 Mai mult, Iosia a stârpit pe cei ce chemau*Cap. 21:6. duhurile, pe cei ce spuneau viitorul, terafimii, idolii și toate urâciunile care se vedeau în țara lui Iuda și la Ierusalim, ca să împlinească astfel cuvintele legii*Lev. 19:31;20:27.Deut. 18:11. scrise în cartea pe care o găsise preotul Hilchia în Casa Domnului. 25 Înainte de Iosia*Cap. 18:5., n-a fost niciun împărat care să se întoarcă la Domnul ca el, din toată inima, din tot sufletul și din toată puterea lui, întocmai după toată legea lui Moise, și, chiar după el, n-a fost niciunul ca el. 26 Totuși Domnul nu S-a întors din iuțimea mâniei Lui celei mari de care era aprins împotriva lui Iuda din pricina*Cap. 21:11,12;24:3,4.Ier. 15:4. tuturor celor ce făcuse Manase ca să-L mânie. 27 Și Domnul a zis: „Voi lepăda și pe Iuda dinaintea Mea, cum am lepădat*Cap. 17:18,20;18:11;21:13. pe Israel, și voi lepăda cetatea aceasta a Ierusalimului, pe care o alesesem, și casa despre care zisesem: ‘Acolo va fi Numele*1 Împ. 8:29;9:3. Cap. 21:4,7. Meu.’" 28 Celelalte fapte ale lui Iosia și tot ce a făcut el nu sunt scrise oare în Cartea Cronicilor împăraților lui Iuda? 29 Pe vremea*2 Cron. 35:20. sa, Faraon Neco, împăratul Egiptului, s-a suit împotriva împăratului Asiriei, la râul Eufratului. Împăratul Iosia i-a ieșit înainte, și Faraon l-a omorât la Meghido*Zah. 12:11. cum*Cap. 14:8. l-a văzut. 30 Slujitorii*2 Cron. 35:24. lui l-au luat mort într-un car, l-au adus din Meghido la Ierusalim și l-au îngropat în mormântul său. Și poporul*2 Cron. 36:1. țării a luat pe Ioahaz, fiul lui Iosia: ei l-au uns și l-au făcut împărat în locul tatălui său.

31 Ioahaz avea douăzeci și trei de ani când s-a făcut împărat și a domnit trei luni la Ierusalim. Mama sa se chema Hamutal*Cap. 24:18., fata lui Ieremia, din Libna. 32 El a făcut ce este rău înaintea Domnului, întocmai cum făcuseră părinții lui. 33 Faraon Neco l-a pus în lanțuri la Ribla*Cap. 25:6.Ier. 52:27., în țara Hamatului, ca să nu mai domnească la Ierusalim, și a pus asupra țării o gloabă de o sută de talanți de argint și de un talant de aur. 34 Și Faraon Neco*2 Cron. 36:4. a pus împărat pe Eliachim, fiul lui Iosia, în locul tatălui său Iosia și i-a schimbat*Cap. 24:17.Dan. 1:7. numele în Ioiachim*Mat. 1:11.. A luat pe Ioahaz, care a mers*Ier. 22:11,12.Ezec. 19:3,4. în Egipt și a murit acolo. 35 Ioiachim a dat lui Faraon argintul*Vers. 33. și aurul, dar a trebuit să pună bir asupra țării ca să scoată argintul acesta cerut de Faraon; a hotărât partea fiecăruia și a cerut de la poporul țării argintul și aurul pe care trebuia să-l dea lui Faraon Neco.

36 Ioiachim*2 Cron. 36:5. avea douăzeci și cinci de ani când a ajuns împărat și a domnit unsprezece ani la Ierusalim. Mama sa se chema Zebuda, fata lui Pedaia, din Ruma. 37 El a făcut ce este rău înaintea Domnului, întocmai cum făcuseră părinții săi.