1 În anul morţii împăratului Ozia, am văzut pe Domnul şezînd pe un scaun de domnie foarte înalt, şi poalele mantiei Lui umpleau Templul.

2 Serafimii stăteau deasupra Lui, şi fiecare avea şase aripi: cu două îşi acopereau faţa, cu două îşi acopereau picioarele, şi cu două sburau.

3 Strigau unul la altul, şi ziceau: ,,Sfînt, sfînt, sfînt este Domnul oştirilor! Tot pămîntul este plin de mărirea Lui``!

4 Şi se zguduiau uşiorii uşii de glasul care răsuna, şi casa s'a umplut de fum.

5 Atunci am zis: ,,Vai de mine! Sînt pierdut, căci sînt un om cu buze necurate, locuiesc în mijlocul unui popor tot cu buze necurate, şi am văzut cu ochii mei pe Împăratul, Domnul oştirilor!``

6 Dar unul din serafimi a zburat spre mine cu un cărbune aprins în mînă, pe care -l luase cu cleştele de pe altar.

7 Mi -a atins gura cu el, şi a zis: ,,Iată, atingîndu-se cărbunele acesta de buzele tale, nelegiuirea ta este îndepărtată şi păcatul tău este ispăşit!``

8 Am auzit glasul Domnului, întrebînd: ,,Pe cine să trimet, şi cine va merge pentru Noi?`` Eu am răspuns: ,,Iată-mă, trimete-mă!``

9 El a zis atunci: ,,Du-te şi spune poporului acestuia: ,Într'una veţi auzi şi nu veţi înţelege; într'una veţi vedea, şi nu veţi pricepe!`

10 Împetreşte inima acestui popor, fă -l tare de urechi, şi astupă -i ochii ca să nu vadă cu ochii, să n'audă cu urechile, să nu înţeleagă cu inima, să nu se întoarcă la Mine, şi să nu fie tămăduit.``

11 Şi eu am întrebat: ,,Pînă cînd, Doamne?`` El a răspuns: ,,Pînă cînd vor rămînea cetăţile pustii şi lipsite de locuitori; pînă cînd nu va mai fi nimeni în case, şi ţara va fi pustiită de tot;

12 pînă va îndepărta Domnul pe oameni, şi ţara va ajunge o mare pustie.

13 Şi chiar a zecea parte de va mai rămînea din locuitori, vor fi nimiciţi şi ei la rîndul lor. Dar, după cum terebintul şi stejarul îşi păstrează butucul din rădăcină, cînd sînt tăiaţi, tot aşa, o sămînţă sfîntă se va naşte iarăş din poporul acesta.``

1 乌西雅王去世那年， 我看见主坐在高高的宝座上， 他的衣裳垂下， 充满圣殿。

2 在他上面有撒拉弗侍立， 各有六个翅膀； 用两个翅膀遮脸， 两个翅膀遮脚， 两个翅膀飞翔。

3 他们彼此高呼着说： "圣哉！ 圣哉！ 圣哉！ 万军之耶和华！ 他的荣光充满全地。"

4 因呼叫者的声音， 门槛的根基震撼， 殿也充满了烟云。

5 那时我说： "我有祸了， 我灭亡了！ 因为我是个嘴唇不洁的人， 又住在嘴唇不洁的人民中间， 又因为我亲眼看见了大君王万军之耶和华。"

6 有一个撒拉弗飞到我面前， 手里拿着烧红的炭， 是用火钳从祭坛上取来的。

7 他用炭沾我的口， 说： "看哪！ 这炭沾了你的嘴唇， 你的罪孽就除掉， 你的罪恶就赦免了。"

8 我又听见主的声音说： "我可以差遣谁呢？谁肯为我们去呢？"我说： "我在这里， 请差遣我。"

9 他说： "你去告诉这子民， 说： ‘你们听了又听， 却不明白； 看了又看， 却不晓得。’

10 你要使这子民的心思迟钝， 耳朵不灵， 眼睛昏暗， 免得他们眼睛看见， 耳朵听见， 心里明白， 回转过来， 得到医治。"

11 于是我说： "主啊， 这要到几时为止呢？"他回答说： "直到城镇荒凉， 无人居住； 房屋空置无人， 地土废弃荒凉。

12 耶和华要把人迁到远方， 在这境内必有很多被撇下的地土。

13 境内剩下的人， 虽然只有十分之一， 也必被消灭。但正如栗树和橡树， 虽然被砍下， 树的余干还存留在那里。这圣洁的苗裔， 就是这国的余干。"