1 Alcuni, venuti dalla Giudea, insegnavano ai fratelli: "Se voi non siete circoncisi secondo il rito di Mosè, non potete essere salvati". 2 Ed essendo nata una non piccola disputa e controversia fra Paolo e Barnaba e costoro, fu deciso che Paolo, Barnaba e alcuni altri fratelli salissero a Gerusalemme agli apostoli e anziani per trattare la questione. 3 Essi dunque, accompagnati per un tratto dalla chiesa, traversarono la Fenicia e la Samaria, raccontando la conversione dei Gentili e suscitando grande gioia in tutti i fratelli. 4 Poi, giunti a Gerusalemme, furono accolti dalla chiesa, dagli apostoli e dagli anziani e riferirono tutte le grandi cose che Dio aveva fatte per mezzo di loro. 5 Ma alcuni della setta dei farisei, che avevano creduto, si alzarono dicendo: "Bisogna circonciderli e comandare loro di osservare la legge di Mosè".

6 Allora gli apostoli e gli anziani si riunirono per esaminare la questione. 7 Ed essendone nata una grande discussione, Pietro si alzò in piedi e disse loro: "Fratelli, voi sapete che fin dai primi giorni Dio scelse fra voi me, affinché dalla bocca mia i Gentili udissero la parola del vangelo e credessero. 8 E Dio, che conosce i cuori, rese loro testimonianza, dando lo Spirito Santo a loro, come a noi 9 e non fece alcuna differenza fra noi e loro, purificando i loro cuori mediante la fede. 10 Ora, dunque, perché mettete alla prova Dio ponendo sul collo dei discepoli un giogo che né i nostri padri né noi siamo stati in grado di portare? 11 Anzi, noi crediamo che siamo salvati per la grazia del Signore Gesù, nello stesso modo di loro".

12 Tutta l’assemblea tacque e stava ad ascoltare Barnaba e Paolo che narravano quali segni e prodigi Dio aveva fatto per mezzo di loro fra i Gentili. 13 Quando ebbero finito di parlare, Giacomo prese la parola e disse:

14 "Fratelli, ascoltatemi. Simone ha narrato come Dio all’inizio ha voluto scegliersi, tra i Gentili, un popolo consacrato al suo nome. 15 E con ciò si accordano le parole dei profeti, come sta scritto:

16 ‘Dopo queste cose io tornerò ed edificherò di nuovo la tenda di Davide, che è caduta; e restaurerò le sue rovine, e la rimetterò in piedi,17 affinché il rimanente degli uomini e tutti i Gentili sui quali è invocato il mio nome,18 cerchino il Signore, dice il Signore che fa queste cose, le quali a lui sono note fin dall’eternità’.

19 Per la qual cosa io giudico che non si debbano turbare i Gentili che si convertono a Dio, 20 ma che si scriva loro di astenersi dalle cose contaminate nei sacrifici agli idoli, dalla fornicazione, dalle cose soffocate e dal sangue. 21 Poiché Mosè, fin dalle antiche generazioni, ha chi lo predica in ogni città, essendo letto nelle sinagoghe ogni sabato".

22 Allora parve bene agli apostoli e agli anziani con tutta la chiesa di mandare ad Antiochia con Paolo e Barnaba, certi uomini scelti fra loro: Giuda, soprannominato Barsabba, e Sila, uomini autorevoli tra i fratelli, 23 ai quali consegnarono questa lettera: "Gli apostoli, e i fratelli anziani, ai fratelli di Antiochia, di Siria e di Cilicia che provengono dai Gentili, salute. 24 Poiché abbiamo saputo che alcuni, fra noi, vi hanno turbato con i loro discorsi, sconvolgendo le anime vostre, benché non avessimo dato loro mandato di sorta, 25 è parso bene a noi, riuniti di comune accordo, di scegliere degli uomini e di mandarveli insieme ai nostri cari Barnaba e Paolo, 26 i quali hanno esposto la propria vita per il nome del Signore nostro Gesù Cristo. 27 Vi abbiamo dunque mandato Giuda e Sila; anch’essi vi diranno a voce le medesime cose. 28 Poiché è parso bene allo Spirito Santo e a noi di non imporvi altro peso tranne queste cose, che sono necessarie: 29 che vi asteniate dalle cose sacrificate agli idoli, dal sangue, dalle cose soffocate e dalla fornicazione, dalle quali cose farete bene a guardarvi. State sani".

30 Essi dunque, dopo essersi accomiatati, scesero ad Antiochia e, radunata la moltitudine, consegnarono la lettera. 31 E, quando i fratelli l’ebbero letta, si rallegrarono della consolazione che recava. 32 Giuda e Sila, anch’essi profeti, con molte parole li esortarono e li confermarono. 33 Dopo essersi trattenuti là diverso tempo, i fratelli li rimandarono in pace da coloro che li avevano inviati. 34 [Ma parve bene a Sila di rimanere qui.]

35 Paolo e Barnaba rimasero invece ad Antiochia insegnando e annunciando, con molti altri ancora, la parola del Signore.

36 Dopo diversi giorni, Paolo disse a Barnaba: "Torniamo ora a visitare i fratelli in ogni città dove abbiamo annunciato la parola del Signore, per vedere come stanno". 37 Barnaba voleva prendere con loro anche Giovanni, detto Marco. 38 Ma Paolo giudicava che non dovessero prendere come compagno chi si era separato da loro fin dalla Panfilia e che non era andato con loro all’opera. 39 E ne nacque un’aspra contesa, tanto che si separarono: Barnaba, preso con sé Marco, navigò verso Cipro, 40 ma Paolo, sceltosi Sila, partì, raccomandato dai fratelli alla grazia del Signore. 41 E percorse la Siria e la Cilicia, rafforzando le chiese.

1 Câțiva*Gal. 2:12. oameni veniți din Iudeea învățau pe frați și ziceau: „Dacă*Ioan 7:22. Vers. 5.Gal. 5:2.Filip. 3:2.Col. 2:8,11,16. nu sunteți tăiați împrejur după*Gen. 17:10.Lev. 12:3. obiceiul lui Moise, nu puteți fi mântuiți." 2 Pavel și Barnaba au avut cu ei un viu schimb de vorbe și păreri deosebite, și frații au hotărât ca Pavel și Barnaba și câțiva dintre ei să*Gal. 2:1. se suie la Ierusalim, la apostoli și prezbiteri, ca să-i întrebe asupra acestei neînțelegeri. 3 După ce au fost petrecuți*Rom. 15:24.1 Cor. 16:6,11. de Biserică până afară din cetate, și-au urmat drumul prin Fenicia și Samaria, istorisind*Cap. 14:27. întoarcerea neamurilor la Dumnezeu, și au făcut o mare bucurie tuturor fraților. 4 Când au ajuns la Ierusalim, au fost primiți de Biserică, de apostoli și de prezbiteri și au*Vers. 12. Cap. 14:27;21:19. istorisit tot ce făcuse Dumnezeu prin ei. 5 Atunci, unii din partida fariseilor, care crezuseră, s-au ridicat și au zis că*Vers. 1. neamurile trebuie să fie tăiate împrejur și să li se ceară să păzească Legea lui Moise. 6 Apostolii și prezbiterii s-au adunat laolaltă, ca să vadă ce este de făcut. 7 După ce s-a făcut multă vorbă, s-a sculat Petru și le-a zis:

„Fraților*Cap. 10:20;11:12., știți că Dumnezeu, de o bună bucată de vreme, a făcut o alegere între voi, ca, prin gura mea, neamurile să audă cuvântul Evangheliei și să creadă. 8 Și Dumnezeu, care cunoaște*1 Cron. 28:9. Cap. 1:24. inimile, a mărturisit pentru ei și le-a dat*Cap. 10:44. Duhul Sfânt ca și nouă. 9 N-a făcut nicio*Rom. 10:11. deosebire între noi și ei, întrucât le-a curățit*Cap. 10:15,28,43.1 Cor. 1:2.1 Pet. 1:22. inimile prin credință. 10 Acum dar, de ce ispitiți pe Dumnezeu și*Mat. 23:4.Gal. 5:1. puneți pe grumazul ucenicilor un jug pe care nici părinții noștri, nici noi nu l-am putut purta? 11 Ci credem*Rom. 3:24.Efes. 2:8.Tit 2:11;3:4,5. că noi, ca și ei, suntem mântuiți prin harul Domnului Isus." 12 Toată adunarea a tăcut*Cap. 14:27. și a ascultat pe Barnaba și pe Pavel, care au istorisit toate semnele și minunile pe care le făcuse Dumnezeu prin ei în mijlocul neamurilor.

13 Când au încetat ei de vorbit, Iacov a*Cap. 12:17. luat cuvântul și a zis:

„Fraților, ascultați-mă! 14 Simon*Vers. 7. a spus cum mai întâi Dumnezeu Și-a aruncat privirile peste neamuri, ca să aleagă din mijlocul lor un popor care să-I poarte Numele. 15 Și cu faptul acesta se potrivesc cuvintele prorocilor, după cum este scris: 16 ‘«După*Amos 9:11,12. aceea, Mă voi întoarce și voi ridica din nou cortul lui David din prăbușirea lui, îi voi zidi dărâmăturile și-l voi înălța din nou, 17 pentru ca rămășița de oameni să caute pe Domnul, ca și toate neamurile peste care este chemat Numele Meu», 18 zice Domnul, care face aceste lucruri și căruia Îi sunt cunoscute din veșnicie.’ 19 De aceea, eu*Vers. 28. sunt de părere să nu se pună greutăți acelora dintre neamuri care se*1 Tes. 1:9. întorc la Dumnezeu, 20 ci să li se scrie doar să se ferească de*Gen. 35:2.Exod 20:3,23.Ezec. 20:30.1 Cor. 8:1;10:20,28.Apoc. 2:14,20. pângăririle idolilor, de*1 Cor. 6:9,18.Gal. 5:19.Efes. 5:3.Col. 3:5.1 Tes. 4:3.1 Pet. 4:3. curvie, de dobitoace sugrumate și*Gen. 9:4.Lev. 3:17.Deut. 12:16,23. de sânge. 21 Căci încă din vechime, Moise are în fiecare cetate oameni care-l propovăduiesc, fiindcă este citit*Cap. 13:15,27. în sinagogi în toate zilele de Sabat." 22 Atunci, apostolii și prezbiterii*15:22 Sau: bătrânii. și întreaga Biserică au găsit cu cale să aleagă vreo câțiva dintre ei și să-i trimită la Antiohia, împreună cu Pavel și Barnaba. Și au ales pe Iuda, zis și Barsaba*Cap. 1:23., și pe Sila, oameni cu vază între frați. 23 Și au scris astfel prin ei: „Apostolii, prezbiteriiși frații: către frații dintre neamuri, care sunt în Antiohia, în Siria și în Cilicia, plecăciune! 24 Fiindcă am auzit că unii*Vers. 1.Gal. 2:4;5:12.Tit 1:10,11., plecați dintre noi fără vreo însărcinare din partea noastră, v-au tulburat prin vorbirile lor și v-au zdruncinat sufletele, zicând să vă tăiați împrejur și să păziți Legea, 25 noi, după ce ne-am adunat cu toții laolaltă, cu un gând, am găsit cu cale să alegem niște oameni și să-i trimitem la voi, împreună cu preaiubiții noștri Barnaba și Pavel, 26 oamenii*Cap. 13:50;14:19.1 Cor. 15:30.2 Cor. 11:13,26. aceștia care și-au pus în joc viața pentru Numele Domnului nostru Isus Hristos. 27 Am trimis dar pe Iuda și pe Sila, care vă vor spune, prin viu grai, aceleași lucruri. 28 Căci s-a părut nimerit Duhului Sfânt și nouă să nu mai punem peste voi nicio altă greutate decât ceea ce trebuie, 29 adică să*Vers. 20. Cap. 21:25.Apoc. 2:14,20. vă feriți de lucrurile jertfite idolilor, de sânge*Lev. 17:14., de dobitoace sugrumate și de curvie, lucruri de care, dacă vă veți păzi, va fi bine de voi. Fiți sănătoși."

30 Ei deci și-au luat rămas-bun de la Biserică și s-au dus la Antiohia, unde au dat epistola mulțimii adunate. 31 După ce au citit-o, frații s-au bucurat de îmbărbătarea pe care le-o aducea. 32 Iuda și Sila, care și ei erau proroci, au*Cap. 14:22;18:23. îndemnat pe frați și i-au întărit cu multe cuvinte. 33 După câtăva vreme, frații i-au*1 Cor. 16:11.Evr. 11:31. lăsat să se întoarcă în pace la aceia de care fuseseră trimiși. 34 Totuși Sila a găsit cu cale să rămână acolo. 35 Pavel*Cap. 13:1. și Barnaba au rămas în Antiohia și învățau pe norod și propovăduiau, cu mulți alții, Cuvântul Domnului.

36 După câteva zile, Pavel a zis lui Barnaba: „Să ne întoarcem și să mergem pe la frații din*Cap. 13:4,13,14,51;14:1,6,24,25. toate cetățile în care am vestit Cuvântul Domnului, ca să vedem ce mai fac." 37 Barnaba voia să ia cu el și pe Ioan*Cap. 12:12,25;13:5.Col. 4:10.2 Tim. 4:11.Filim. 24., numit Marcu, 38 dar Pavel socotea că nu este bine să ia cu ei pe acela care îi*Cap. 13:13. părăsise din Pamfilia și nu-i însoțise în lucrarea lor. 39 Neînțelegerea aceasta a fost destul de mare, ca să-i facă să se despartă unul de altul. Barnaba a luat cu el pe Marcu și a plecat cu corabia la Cipru. 40 Pavel și-a ales pe Sila și a plecat după ce a fost încredințat*Cap. 14:26. de frați în grija harului Domnului. 41 El a străbătut Siria și Cilicia, întărind*Cap. 16:5. Bisericile.