1 Dopo questi fatti egli lasciò Atene e andò a Corinto. 2 Qui vi trovò un certo Giudeo di nome Aquila, oriundo del Ponto, venuto di recente dall’Italia insieme con sua moglie Priscilla, perché Claudio aveva comandato che tutti i Giudei se ne andassero da Roma; egli si unì a loro. 3 E, siccome era del medesimo mestiere, abitava e lavorava con loro, poiché, di mestiere, erano fabbricanti di tende.

4 Ogni sabato discuteva nella sinagoga e persuadeva Giudei e Greci. 5 Quando poi Sila e Timoteo giunsero dalla Macedonia, Paolo si dedicò interamente alla predicazione, testimoniando ai Giudei che Gesù era il Cristo. 6 Poiché essi lo contrastavano e lo insultavano, egli scosse le sue vesti e disse loro: "Il vostro sangue ricada sul vostro capo; io ne sono netto; d’ora in poi andrò dai Gentili". 7 E, uscito di là, entrò in casa di un tale, chiamato Tizio Giusto, il quale temeva Dio e aveva la casa attigua alla sinagoga. 8 E Crispo, il capo della sinagoga, credette nel Signore con tutta la sua casa; anche molti dei Corinzi, udendo Paolo, credevano ed erano battezzati.

9 Il Signore disse di notte, in visione a Paolo: "Non temere, ma parla e non tacere, 10 perché io sono con te e nessuno ti metterà le mani addosso per farti del male poiché io ho un grande popolo in questa città".

11 Ed egli rimase là un anno e sei mesi, insegnando fra loro la parola di Dio.

12 Poi, quando Gallione fu proconsole d’Acaia, i Giudei, tutti d’accordo, insorsero contro Paolo e lo condussero davanti al tribunale, dicendo: 13 "Costui va persuadendo gli uomini ad adorare Dio in modo contrario alla legge". 14 E come Paolo stava per aprire la bocca, Gallione disse ai Giudei: "Se si trattasse di qualche ingiustizia o di qualche cattiva azione, o Giudei, io vi ascolterei pazientemente, come ragione vuole. 15 Ma se si tratta di questioni intorno a parole, a nomi e alla vostra legge, vedetevela voi; io non voglio essere giudice di queste cose". 16 E li mandò via dal tribunale. 17 Allora tutti, afferrato Sostene, il capo della sinagoga, lo picchiavano davanti al tribunale. E Gallione non si curava affatto di queste cose.

18 Quanto a Paolo, egli rimase ancora molti giorni a Corinto; poi, preso commiato dai fratelli, navigò verso la Siria, con Priscilla e Aquila, dopo essersi fatto radere il capo a Cencrea, perché aveva fatto un voto.

19 Quando giunsero a Efeso, Paolo li lasciò là; egli, intanto, entrato nella sinagoga, si mise a dialogare con i Giudei. 20 E, pregandolo essi di trattenersi da loro più a lungo, non acconsentì, 21 ma, dopo aver preso commiato e aver detto che, Dio volendo, sarebbe tornato da loro un’altra volta, salpò da Efeso.

22 Sbarcato a Cesarea, salì a Gerusalemme e, salutata la chiesa, scese ad Antiochia.

23 Essendosi fermato qui qualche tempo, partì, percorrendo di luogo in luogo il paese della Galazia e la Frigia, fortificando tutti i discepoli.

24 Ora un Ebreo di nome Apollo, oriundo d’Alessandria, uomo eloquente e potente nelle Scritture, arrivò a Efeso. 25 Egli era stato istruito nella via del Signore; ed essendo fervente di spirito, parlava e insegnava accuratamente le cose relative a Gesù, benché avesse conoscenza soltanto del battesimo di Giovanni. 26 Egli cominciò pure a parlare francamente nella sinagoga. Ma Priscilla e Aquila, uditolo, lo presero con loro e gli esposero più accuratamente la via di Dio. 27 Poi, volendo egli passare in Acaia, i fratelli lo incoraggiarono e scrissero ai discepoli che l’accogliessero. Giunto là, egli fu di grande aiuto a quelli che avevano creduto mediante la grazia di Dio, 28 perché con gran vigore confutava pubblicamente i Giudei, dimostrando con le Scritture che Gesù è il Cristo.

1 După aceea, Pavel a plecat din Atena și s-a dus la Corint. 2 Acolo, a găsit pe un iudeu numit Aquila*Rom. 16:3.1 Cor. 16:19.2 Tim. 4:19., de neam din Pont, venit de curând din Italia, cu nevastă-sa Priscila, deoarece Claudiu poruncise ca toți iudeii să plece din Roma. A venit la ei. 3 Și, fiindcă avea același meșteșug, a rămas la ei și*Cap. 20:34.1 Cor. 4:12.1 Tes. 2:9.2 Tes. 3:8. lucrau – meseria lor era facerea corturilor. 4 Pavel*Cap. 17:2. vorbea în sinagogă în fiecare zi de Sabat și îndupleca pe iudei și pe greci. 5 Dar când au venit*Cap. 17:14,15. Sila și Timotei din Macedonia, Pavel s-a*Iov 32:18. Cap. 17:3. Vers. 28. dedat în totul propovăduirii și dovedea iudeilor că Isus este Hristosul. 6 Fiindcă iudeii i se împotriveau*Cap. 13:45.1 Pet. 4:4. și-l batjocoreau, Pavel și-a scuturat*Neem. 5:13.Mat. 10:14. Cap. 13:51. hainele și le-a zis: „Sângele*Lev. 20:9,11,12.2 Sam. 1:16.Ezec. 18:13;33:4. vostru să cadă asupra capului vostru; eu*Ezec. 3:18,19;33:9. Cap. 20:26. sunt curat. De acum*Cap. 13:46;28:28. încolo, mă voi duce la neamuri." 7 Și după ce a ieșit de acolo, a intrat în casa unui om temător de Dumnezeu, numit Iust, a cărui casă era vecină cu sinagoga. 8 Dar*1 Cor. 1:14. Crisp, fruntașul sinagogii, a crezut în Domnul împreună cu toată casa lui. Și mulți dintre corinteni, care auziseră pe Pavel, au crezut și ei și au fost botezați. 9 Noaptea, Domnul*Cap. 23:11. a zis lui Pavel într-o vedenie: „Nu te teme, ci vorbește și nu tăcea,10 căci*Ier. 1:18,19.Mat. 28:20.Eu sunt cu tine și nimeni nu va pune mâna pe tine ca să-ți facă rău; vorbește, fiindcă am mult norod în această cetate."11 Aici a rămas un an și șase luni și învăța printre corinteni Cuvântul lui Dumnezeu.

12 Pe când era Galion cârmuitor al Ahaiei, iudeii s-au ridicat cu un gând împotriva lui Pavel, l-au dus înaintea scaunului de judecată 13 și au zis: „Omul acesta ațâță pe oameni să se închine lui Dumnezeu într-un fel care este împotriva Legii." 14 Pavel voia să înceapă vorba, când Galion a zis iudeilor: „Dacă*Cap. 23:29;25:11,19. ar fi vorba de vreo faptă rea sau de vreo blestemăție, v-aș asculta după cuviință, iudeilor! 15 Dar, dacă este vorba de neînțelegeri asupra unui cuvânt, asupra unor nume și asupra Legii voastre, treaba voastră; eu nu vreau să fiu judecător peste aceste lucruri." 16 Și i-a alungat de la scaunul de judecată. 17 Atunci, au pus toți mâna pe Sosten*1 Cor. 1:1., fruntașul sinagogii, și-l băteau înaintea scaunului de judecată, fără ca lui Galion să-i pese.

18 Pavel a mai rămas destul de multă vreme în Corint. În urmă, și-a luat ziua bună de la frați și a plecat cu corabia spre Siria, împreună cu Priscila și Aquila, după ce și-a tuns*Num. 6:18. Cap. 21:24. capul în Chencrea*Rom. 16:1., căci făcuse o juruință. 19 Au ajuns în Efes; și Pavel a lăsat acolo pe însoțitorii lui. A intrat în sinagogă și a stat de vorbă cu iudeii, 20 care l-au rugat să rămână la ei mai multă vreme. El însă n-a voit, 21 ci și-a luat rămas-bun de la ei și a zis: „Trebuie*Cap. 19:21;20:16. numaidecât ca sărbătoarea care vine s-o fac în Ierusalim. Dacă*1 Cor. 4:19.Evr. 6:3.Iac. 4:15. va voi Dumnezeu, mă voi întoarce iarăși la voi." Și a plecat din Efes. 22 S-a dat jos din corabie în Cezareea, s-a suit la Ierusalim și, după ce a urat de bine Bisericii, s-a coborât în Antiohia.

23 După ce a petrecut câtăva vreme în Antiohia, Pavel a plecat și a străbătut din loc în loc ținutul Galatiei*Gal. 1:2;4:14. și Frigiei, întărind*Cap. 14:22;15:32,41. pe toți ucenicii. 24 La Efes, a venit un iudeu numit Apolo, de neam din Alexandria. Omul acesta avea darul vorbirii și era tare în Scripturi. 25 El era învățat în ce privește Calea Domnului, avea un duh înfocat*Rom. 12:11. și vorbea și învăța amănunțit pe oameni despre Isus, măcar că nu cunoștea*Cap. 19:3. decât botezul lui Ioan. 26 A început a vorbi cu îndrăzneală în sinagogă. Aquila și Priscila, când l-au auzit, l-au luat la ei și i-au arătat mai cu de-amănuntul Calea lui Dumnezeu. 27 Fiindcă el voia să treacă în Ahaia, frații l-au îmbărbătat să se ducă și au scris ucenicilor să-l primească bine. Când a ajuns, a*1 Cor. 3:6. ajutat mult, prin harul lui Dumnezeu, pe cei ce crezuseră, 28 căci înfrunta cu putere pe iudei înaintea norodului și le dovedea*Cap. 9:22;17:3. Vers. 5. din Scripturi că Isus este Hristosul.