1 Nella chiesa di Antiochia c’erano dei profeti e dei dottori: Barnaba, Simeone chiamato Niger, Lucio di Cirene, Manaem, fratello di latte di Erode il tetrarca, e Saulo. 2 Mentre celebravano il culto del Signore e digiunavano, lo Spirito Santo disse: "Mettetemi da parte Barnaba e Saulo per l’opera alla quale li ho chiamati". 3 Allora, dopo aver digiunato e pregato, imposero loro le mani e li lasciarono partire.

4 Essi dunque, mandati dallo Spirito Santo, scesero a Seleucia e di là navigarono verso Cipro. 5 Giunti a Salamina, annunciarono la parola di Dio nelle sinagoghe dei Giudei; avevano con loro Giovanni come aiuto.

6 Poi, attraversata tutta l’isola fino a Pafo, trovarono un certo mago, un falso profeta giudeo, di nome Bar-Gesù, 7 il quale era con il proconsole Sergio Paolo, uomo intelligente. Questi, chiamati a sé Barnaba e Saulo, chiese di udire la parola di Dio. 8 Ma Elima, il mago (perché così s’interpreta il suo nome), resisteva loro, cercando di distogliere il proconsole dalla fede. 9 Allora Saulo, chiamato anche Paolo, pieno di Spirito Santo, guardandolo fisso, gli disse: 10 "O pieno di ogni frode e di ogni malizia, figlio del diavolo, nemico di ogni giustizia, non cesserai tu di pervertire le diritte vie del Signore? 11 E ora, ecco, la mano del Signore è sopra di te e sarai cieco, senza vedere il sole, per un certo tempo". In quell’istante oscurità e tenebre piombarono su di lui e, andando qua e là, cercava chi lo conducesse per la mano. 12 Allora il proconsole, visto quello che era accaduto, credette, colpito dalla dottrina del Signore.

13 Paolo e i suoi compagni, imbarcatisi a Pafo, arrivarono a Perga di Panfilia, ma Giovanni, separatosi da loro, ritornò a Gerusalemme.

14 Essi, passando oltre Perga, giunsero ad Antiochia di Pisidia e, recatisi il sabato nella sinagoga, si misero a sedere. 15 Dopo la lettura della legge e dei profeti, i capi della sinagoga mandarono a dire loro: "Fratelli, se avete qualche parola di esortazione da rivolgere al popolo, ditela".

16 Allora Paolo, alzatosi, e fatto cenno con la mano, disse: "Uomini Israeliti e voi che temete Dio, udite. 17 Il Dio di questo popolo d’Israele scelse i nostri padri, fece grande il popolo durante la sua dimora nel paese di Egitto e, con braccio potente, lo trasse fuori. 18 E per circa quarant’anni sopportò la loro condotta nel deserto. 19 Poi, dopo aver distrutto sette nazioni nel paese di Canaan, distribuì loro come eredità il paese di quelle. 20 Dopo queste cose, per circa quattrocentocinquant’anni, diede loro dei giudici fino al profeta Samuele. 21 Dopo chiesero un re e Dio diede loro Saul, figlio di Chis, della tribù di Beniamino, per lo spazio di quarant’anni. 22 Poi, rimossolo, suscitò loro Davide per re, al quale rese anche questa testimonianza:

‘Io ho trovato Davide, figlio di Isai, un uomo secondo il mio cuore, che eseguirà ogni mio volere’.

23 Dalla sua discendenza, secondo la sua promessa, Dio ha suscitato a Israele un Salvatore nella persona di Gesù, 24 avendo Giovanni, prima della sua venuta, predicato il battesimo del ravvedimento a tutto il popolo d’Israele. 25 E mentre Giovanni stava completanto il suo corso, diceva: ‘Che cosa pensate voi che io sia? Io non sono il Messia ma, ecco, dietro di me viene uno al quale io non sono degno di slacciare i calzari’.

26 Fratelli miei, figli della discendenza di Abraamo, e voi tutti che temete Dio, a noi è stata mandata la parola di questa salvezza. 27 Infatti gli abitanti di Gerusalemme e i loro capi, avendo disconosciuto questo Gesù e le dichiarazioni dei profeti che si leggono ogni sabato, le adempirono, condannandolo. 28 E, benché non trovassero in lui nulla che fosse degno di morte, chiesero a Pilato che fosse fatto morire. 29 Dopo aver compiuto tutte le cose che erano scritte di lui, lo trassero giù dal legno e lo deposero in un sepolcro. 30 Ma Dio lo risuscitò dai morti 31 e per molti giorni egli si fece vedere da quelli che erano saliti con lui dalla Galilea a Gerusalemme, i quali sono ora suoi testimoni davanti al popolo.

32 E noi vi annunciamo la buona notizia che, la promessa fatta ai padri, 33 Dio l’ha adempiuta per noi, loro figli, risuscitando Gesù, come anche è scritto nel salmo secondo:

‘Tu sei mio Figlio, oggi io t’ho generato’.

34 Siccome lo ha risuscitato dai morti, per non tornare più nella corruzione, egli ha detto così:

‘Io vi manterrò le sacre e fedeli promesse fatte a Davide’.

35 Difatti egli dice altrove:

‘Tu non permetterai che il tuo Santo veda la corruzione’.

36 Poiché Davide, dopo aver servito al consiglio di Dio nella sua generazione, si è addormentato ed è stato riunito con i suoi padri e ha visto la corruzione; 37 ma colui che Dio ha risuscitato non ha subito la corruzione.

38 Vi sia dunque noto, fratelli, che per mezzo di lui vi è annunciato il perdono dei peccati 39 e, per mezzo di lui, chiunque crede è giustificato di tutte le cose, delle quali voi non avete potuto essere giustificati per la legge di Mosè. 40 Guardate dunque che non venga su voi quello che è detto nei profeti:

41 ‘Guardate, o disprezzatori, stupite e nascondetevi, perché io compio un’opera ai giorni vostri, un’opera che voi non credereste, se qualcuno ve la narrasse’".

42 Mentre uscivano, furono pregati di parlare di quelle medesime cose al popolo il sabato seguente. 43 Dopo che la riunione fu sciolta, molti dei Giudei e dei proseliti pii seguirono Paolo e Barnaba, i quali, parlando loro, li persuasero a perseverare nella grazia di Dio.

44 Il sabato seguente, quasi tutta la città si radunò per udire la parola del Signore. 45 Ma i Giudei, vedendo la folla, furono ripieni d’invidia e, bestemmiando, contraddicevano le cose dette da Paolo. 46 Allora Paolo e Barnaba dissero loro francamente: "Era necessario che a voi per primi si annunciasse la parola di Dio, ma poiché la respingete e non vi giudicate degni della vita eterna, ecco, noi ci volgiamo ai Gentili. 47 Perché così ci ha ordinato il Signore, dicendo:

‘Io ti ho posto per essere luce dei Gentili, affinché tu sia strumento di salvezza fino alle estremità della terra’".

48 I Gentili, udendo queste cose, si rallegravano e glorificavano la parola del Signore e tutti quelli che erano ordinati a vita eterna credettero.

49 E la parola del Signore si spandeva per tutto il paese. 50 Ma i Giudei istigarono le donne pie e ragguardevoli e i principali uomini della città, scatenarono una persecuzione contro Paolo e Barnaba e li scacciarono dai loro confini. 51 Ma essi, scossa la polvere dei piedi contro di loro, se ne andarono a Iconio 52 e i discepoli erano pieni di gioia e di Spirito Santo.

1 În*Cap. 11:27;14:26;15:35. Biserica din Antiohia erau niște proroci și învățători: Barnaba*Cap. 11:22-26., Simon, numit Niger, Luciu*Rom. 16:21. din Cirene, Manaen, care fusese crescut împreună cu cârmuitorul Irod, și Saul. 2 Pe când slujeau Domnului și posteau, Duhul Sfânt a zis: „Puneți-Mi deoparte*Num. 8:14. Cap. 9:15;22:21.Rom. 1:1.Gal. 1:15;2:9. pe Barnaba și pe Saul pentru lucrarea la*Mat. 9:38. Cap. 14:26.Rom. 10:15.Efes. 3:7,8.1 Tim. 2:7.2 Tim. 1:11.Evr. 5:4. care i-am chemat." 3 Atunci, după ce au postit*Cap. 6:6. și s-au rugat, și-au pus mâinile peste ei și i-au lăsat să plece. 4 Barnaba și Saul, trimiși de Duhul Sfânt, s-au coborât la Seleucia și de acolo au plecat cu corabia la Cipru*Cap. 4:36.. 5 Ajunși la Salamina, au vestit*Vers. 46. Cuvântul lui Dumnezeu în sinagogile iudeilor. Aveau de slujitor pe Ioan*Cap. 12:25;15:37.. 6 După ce au străbătut toată insula până la Pafos, au întâlnit pe un*Cap. 8:9. vrăjitor, proroc mincinos, un iudeu, cu numele Bar-Isus, 7 care era cu dregătorul Sergius Paulus, un om înțelept. Acesta din urmă a chemat pe Barnaba și pe Saul și și-a arătat dorința să audă Cuvântul lui Dumnezeu. 8 Dar Elima*Exod 7:11.2 Tim. 3:8., vrăjitorul – căci așa se tâlcuiește numele lui –, le stătea împotrivă și căuta să abată pe dregător de la credință. 9 Atunci, Saul, care se mai numește și Pavel, fiind plin*Cap. 4:8. de Duhul Sfânt, s-a uitat țintă la el 10 și a zis: „Om plin de toată viclenia și de toată răutatea, fiul*Mat. 13:38.Ioan 8:44.1 Ioan 3:8. dracului, vrăjmaș al oricărei neprihăniri, nu mai încetezi tu să strâmbi căile drepte ale Domnului? 11 Acum, iată că mâna*Exod 9:3.1 Sam. 5:6. Domnului este împotriva ta: vei fi orb și nu vei vedea soarele până la o vreme." Îndată a căzut peste el ceață și întuneric și căuta bâjbâind niște oameni care să-l ducă de mână. 12 Atunci, dregătorul, când a văzut ce se întâmplase, a crezut și a rămas uimit de învățătura Domnului.

13 Pavel și tovarășii lui au pornit cu corabia din Pafos și s-au dus la Perga, în Pamfilia. Ioan*Cap. 15:38. s-a despărțit de ei și s-a întors la Ierusalim. 14 Din Perga, și-au urmat drumul înainte și au ajuns la Antiohia din Pisidia. În ziua Sabatului, au intrat*Cap. 16:13;17:2;18:4. în sinagogă și au șezut jos. 15 După citirea*Luca 4:16. Vers. 27. Legii și a Prorocilor, fruntașii sinagogii au trimis să le zică: „Fraților, dacă aveți un cuvânt*Evr. 13:22. de îndemn pentru norod, vorbiți." 16 Pavel s-a sculat, a făcut*Cap. 12:17. semn cu mâna și a zis: „Bărbați israeliți și voi care*Vers. 26,42,43. Cap. 10:35. vă temeți de Dumnezeu, ascultați! 17 Dumnezeul acestui popor Israel a*Deut. 7:6,7. ales pe părinții noștri. A ridicat la cinste pe norodul acesta*Exod 1:1.Ps. 105:23,24. Cap. 7:17., în timpul șederii lui în țara Egiptului, și*Exod 6:6;13:14,16. l-a scos din Egipt cu brațul Său cel puternic. 18 Timp*Exod 16:35.Num. 14:33,34.Ps. 95:9,10. Cap. 7:36. de aproape patruzeci de ani, le-a suferit purtarea în pustie. 19 Și, după ce a nimicit*Deut. 7:1. șapte popoare în Țara Canaanului, le-a*Ios. 14:1,2.Ps. 78:55. dat de moștenire pământul lor, pentru aproape patru sute cincizeci de ani. 20 După aceste lucruri le-a*Iuda 2,16. dat judecători, până*1 Sam. 3:20. la prorocul Samuel. 21 Ei au cerut atunci*1 Sam. 8:5;10:1. un împărat. Și, timp de aproape patruzeci de ani, Dumnezeu le-a dat pe Saul, fiul lui Chis, din seminția lui Beniamin, 22 apoi l-a înlăturat*1 Sam. 15:23,26,28;16:1.Osea 13:11. și le-a*1 Sam. 16:13.2 Sam. 2:4;5:3. ridicat împărat pe David, despre care a mărturisit astfel: ‘Am*Ps. 89:20. găsit pe David, fiul lui Iese, om*1 Sam. 13:14. Cap. 7:46. după inima Mea, care va împlini toate voile Mele.’ 23 Din*Is. 11:1.Luca 1:32,69. Cap. 2:30.Rom. 1:3. sămânța lui David, Dumnezeu, după făgăduința*2 Sam. 7:12.Ps. 132:11. Sa, a ridicat lui Israel un Mântuitor*Mat. 1:21.Rom. 11:26., care este Isus. 24 Înainte*Mat. 3:1.Luca 3:3. de venirea Lui, Ioan propovăduise botezul pocăinței la tot norodul lui Israel. 25 Și Ioan, când era la sfârșitul însărcinării lui, zicea: ‘Cine*Mat. 3:11.Marcu 1:7.Luca 3:16.Ioan 1:20,27. credeți că sunt eu? Nu sunt Acela, ci iată că după mine vine Unul căruia eu nu sunt vrednic să-i dezleg încălțămintea picioarelor.’ 26 Fraților, fii ai neamului lui Avraam, și cei ce vă temeți de Dumnezeu, vouă*Mat. 10:6.Luca 24:47. Cap. 3:26. Vers. 46. v-a fost trimis Cuvântul acestei mântuiri. 27 Căci locuitorii din Ierusalim și mai-marii lor n-au cunoscut*Luca 23:34. Cap. 3:17.1 Cor. 2:8. pe Isus și, prin faptul că L-au osândit, au împlinit*Vers. 14,15. Cap. 15:21. cuvintele prorocilor, care*Luca 24:20,44. Cap. 26:22; 28:23. se citesc în fiecare Sabat. 28 Măcar că*Mat. 27:22.Marcu 15:13,14.Luca 23:21,22.Ioan 19:6,15. n-au găsit în El nicio vină de moarte, totuși*Cap. 3:13,14. ei au cerut lui Pilat să-L omoare. 29 Și*Luca 18:31;24:44.Ioan 19:28,30,36,37., după ce au împlinit tot ce este scris despre El, L-au dat jos*Mat. 27:59.Marcu 15:46.Luca 23:53.Ioan 19:38. de pe lemn și L-au pus într-un mormânt. 30 Dar*Mat. 28:6. Cap. 2:24; 3:15,26;5:30. Dumnezeu L-a înviat din morți. 31 El*Mat. 28:16. Cap. 1:3.1 Cor. 15:5-7. S-a arătat, timp de mai multe zile, celor ce se suiseră cu El din*Cap. 1:11. Galileea la Ierusalim și care*Cap. 1:8;2:32;3:15;5:32., acum, sunt martorii Lui înaintea norodului. 32 Și noi vă aducem vestea aceasta bună că făgăduința*Gen. 3:15;12:3;22:18. Cap. 26:6.Rom. 4:13.Gal. 3:16. făcută părinților noștri, 33 Dumnezeu a împlinit-o pentru noi, copiii lor, înviind pe Isus, după cum este scris în psalmul al doilea: ‘Tu*Ps. 2:7.Evr. 1:5;5:5. ești Fiul Meu, astăzi Te-am născut.’ 34 Că L-a înviat din morți, așa că nu Se va mai întoarce în putrezire, a spus-o când a zis: ‘Vă voi*Is. 55:3. împlini cu toată credincioșia făgăduințele sfinte pe care le-am făcut lui David.’ 35 De aceea mai zice și în alt psalm: ‘Nu*Ps. 16:10. Cap. 2:31. vei îngădui ca Sfântul Tău să vadă putrezirea.’ 36 Și David, după ce a slujit celor din vremea lui, după planul lui Dumnezeu, a murit*1 Împ. 2:10. Cap. 2:29., a fost îngropat lângă părinții săi și a văzut putrezirea. 37 Dar Acela pe care L-a înviat Dumnezeu n-a văzut putrezirea. 38 Să știți dar, fraților, că în El*Ier. 31:34.Dan. 9:24.Luca 24:47.1 Ioan 2:12. vi se vestește iertarea păcatelor, 39 și oricine crede este iertat prin El*Is. 53:11.Rom. 3:28;8:3.Evr. 7:19. de toate lucrurile de care n-ați putut fi iertați prin Legea lui Moise. 40 Astfel, luați seama să nu vi se întâmple ce se spune în proroci*Is. 29:14.Hab. 1:5.: 41 ‘Uitați-vă, disprețuitorilor, mirați-vă și pieriți, căci în zilele voastre am să fac o lucrare pe care n-o veți crede nicidecum, dacă v-ar istorisi-o cineva.’"

42 Când au ieșit afară, neamurile i-au rugat să le vorbească și în Sabatul viitor despre aceleași lucruri. 43 Și după ce s-a împrăștiat adunarea, mulți din iudei și din prozeliții evlavioși au mers după Pavel și Barnaba, care stăteau de vorbă cu ei și-i*Cap. 11:23;14:22. îndemnau să stăruiască în harul*Tit 2:11.Evr. 12:15.1 Pet. 5:12. lui Dumnezeu. 44 În Sabatul viitor, aproape toată cetatea s-a adunat ca să audă Cuvântul lui Dumnezeu. 45 Iudeii, când au văzut noroadele, s-au umplut de pizmă, vorbeau împotriva celor spuse*Cap. 18:6.1 Pet. 4:4.Iuda 10. de Pavel și-l batjocoreau. 46 Dar Pavel și Barnaba le-au zis cu îndrăzneală: „Cuvântul lui Dumnezeu trebuia*Mat. 10:6. Cap. 3:26. Vers. 26.Rom. 1:16. vestit mai întâi vouă, dar*Exod 32:10.Deut. 32:21.Is. 55:5.Mat. 21:43.Rom. 10:19., fiindcă voi nu-l primiți și singuri vă judecați nevrednici de viața veșnică, iată că ne întoarcem*Cap. 18:6;28:28. spre neamuri. 47 Căci așa ne-a poruncit Domnul: ‘Te-am*Is. 42:6;49:6.Luca 2:32. pus ca să fii Lumina neamurilor, ca să duci mântuirea până la marginile pământului.’" 48 Neamurile se bucurau când au auzit lucrul acesta și preamăreau Cuvântul Domnului. Și*Cap. 2:47. toți cei ce erau rânduiți să capete viața veșnică au crezut. 49 Cuvântul Domnului se răspândea în toată țara. 50 Dar iudeii au întărâtat pe femeile cucernice cu vază și pe fruntașii cetății, au stârnit*2 Tim. 3:11. o prigonire împotriva lui Pavel și Barnaba și i-au izgonit din hotarele lor. 51 Pavel*Mat. 10:14.Marcu 6:11.Luca 9:5. Cap. 18:8. și Barnaba au scuturat praful de pe picioare împotriva lor și s-au dus în Iconia, 52 în timp ce ucenicii erau plini*Mat. 5:12.Ioan 16:22. Cap. 2:46. de bucurie și de Duhul Sfânt.