1 Nel mio primo libro, o Teofilo, ho parlato di tutto quello che Gesù iniziò a fare e a insegnare, 2 fino al giorno in cui fu assunto in cielo, dopo aver dato per lo Spirito Santo dei comandamenti agli apostoli che aveva scelto.

3 Ai quali anche, dopo che ebbe sofferto, si presentò vivente con molte prove, facendosi vedere da loro per quaranta giorni e ragionando delle cose riguardanti il regno di Dio.

4 Trovandosi con essi, ordinò loro di non allontanarsi da Gerusalemme, ma di aspettarvi il compimento della promessa del Padre, "la quale", egli disse, "avete udita da me. 5 Poiché Giovanni battezzò sì in acqua, ma voi sarete battezzati in Spirito Santo fra non molti giorni". 6 Quelli dunque che erano riuniti gli domandarono: "Signore, è in questo tempo che ristabilirai il regno a Israele?". 7 Egli rispose loro: "Non sta a voi sapere i tempi o i momenti che il Padre ha riservato alla propria autorità. 8 Ma voi riceverete potenza quando lo Spirito Santo verrà su voi e mi sarete testimoni in Gerusalemme, e in tutta la Giudea e Samaria, e fino all’estremità della terra".

9 Dette queste cose, mentre essi guardavano, fu elevato; e una nuvola, accogliendolo, lo sottrasse ai loro sguardi. 10 E come essi avevano gli occhi fissi in cielo, mentre egli se ne andava, ecco che due uomini in vesti bianche si presentarono a loro e dissero: 11 "Uomini galilei, perché state a guardare verso il cielo? Questo Gesù, che è stato tolto da voi e assunto in cielo, verrà nella medesima maniera in cui lo avete visto andare in cielo".

12 Allora essi tornarono a Gerusalemme dal monte chiamato dell’Uliveto, che è vicino a Gerusalemme, non distandone che un cammin di sabato. 13 E, come furono entrati, salirono nella sala di sopra dove erano soliti trattenersi Pietro e Giovanni, Giacomo e Andrea, Filippo e Tommaso, Bartolomeo e Matteo, Giacomo d’Alfeo e Simone lo Zelota, e Giuda di Giacomo. 14 Tutti costoro perseveravano di pari consentimento nella preghiera con le donne e con Maria, madre di Gesù, e con i fratelli di lui.

15 In quei giorni Pietro, alzatosi in mezzo ai fratelli (il numero delle persone riunite era di circa centoventi), disse: 16 "Fratelli, era necessario che si adempisse la profezia della Scrittura pronunciata dallo Spirito Santo per bocca di Davide riguardo a Giuda, che fu la guida di quelli che arrestarono Gesù. 17 Poiché egli era annoverato fra noi e aveva ricevuto la sua parte di questo ministerio. 18 Costui dunque acquistò un campo con il prezzo della sua iniquità; poi, essendosi precipitato, gli si squarciò il ventre e tutte le sue interiora si sparsero. 19 E ciò è divenuto così noto a tutti gli abitanti di Gerusalemme, che quel campo è stato chiamato nel loro proprio linguaggio ‘Acheldama’, cioè ‘Campo di sangue’. 20 Poiché è scritto nel libro dei Salmi:

‘Divenga la sua dimora deserta, e non vi sia chi abiti in essa’;

e:

‘L’ufficio suo lo prenda un altro’.

21 Bisogna dunque che fra gli uomini che sono stati in nostra compagnia tutto il tempo che il Signore Gesù è andato e venuto fra noi, 22 a cominciare dal battesimo di Giovanni fino al giorno in cui egli, tolto da noi, è stato assunto in cielo, uno sia fatto testimone con noi della sua risurrezione".

23 Essi ne presentarono due: Giuseppe, detto Barsabba, il quale era soprannominato Giusto, e Mattia. 24 E, pregando, dissero: "Tu, Signore, che conosci il cuore di tutti, mostra quale di questi due hai scelto 25 per prendere in questo ministerio e apostolato il posto che Giuda ha abbandonato per andarsene al suo luogo". 26 Li trassero a sorte e la sorte cadde su Mattia, che fu associato agli undici apostoli.

1 Teofile*Luca 1:3., în cea dintâi carte a mea, am vorbit despre tot ce a început Isus să facă și să învețe pe oameni, 2 de la început până*Marcu 16:19.Luca 9:51;24:51. Vers. 9.1 Tim. 3:16. în ziua în care S-a înălțat la cer, după ce, prin Duhul Sfânt, dăduse*Mat. 28:19.Marcu 16:15.Ioan 20:21. Cap. 10:41,42. poruncile Sale apostolilor pe care-i alesese. 3 După patima Lui, li S-a înfățișat viu*Marcu 16:14.Luca 24:36.Ioan 20:19,26;21:1,14.1 Cor. 15:5., prin multe dovezi, arătându-li-Se deseori timp de patruzeci de zile și vorbind cu ei despre lucrurile privitoare la Împărăția lui Dumnezeu. 4 Pe*Luca 24:43,49. când Se afla cu ei, le-a poruncit să nu se depărteze de Ierusalim, ci să aștepte acolo făgăduința Tatălui, „pe care*Luca 24:49.Ioan 14:16,26,27;15:26;16:7. Cap. 2:33.", le-a zis El, „ați auzit-o de la Mine. 5 Căci*Mat. 3:11. Cap. 11:16;19:4.Ioan a botezat cu apă, dar voi, nu după multe zile, veți*Ioel 3:18. Cap. 2:4; 11:15.fi botezați cu Duhul Sfânt."6 Deci apostolii, pe când erau strânși laolaltă, L-au întrebat: „Doamne*Mat. 24:3., în vremea aceasta ai de gând să așezi*Is. 1:26.Dan. 7:27.Amos 9:11. din nou Împărăția lui Israel?" 7 El le-a răspuns: „Nu*Mat. 24:36.Marcu 13:32.1 Tes. 5:1.este treaba voastră să știți vremurile sau soroacele; pe acestea Tatăl le-a păstrat sub stăpânirea Sa.8 Ci*Cap. 2:1,4.voi veți primi o putere, când Se va coborî*Luca 24:49.Duhul Sfânt peste voi, și-Mi veți*Luca 24:48.Ioan 15:27. Vers. 22. Cap. 2:32.fi martori în Ierusalim, în toată Iudeea, în Samaria și până la marginile pământului."9 După*Luca 24:51.Ioan 6:62. ce a spus aceste lucruri, pe când se uitau ei la El, S-a înălțat*Vers. 2. la cer, și un nor L-a ascuns din ochii lor. 10 Și cum stăteau ei cu ochii pironiți spre cer pe când Se suia El, iată că li s-au arătat doi bărbați îmbrăcați în*Mat. 28:3.Marcu 16:5.Luca 24:4.Ioan 20:12. Cap. 10:3,30. alb 11 și au zis: „Bărbați galileeni*Cap. 2:7;13:31., de ce stați și vă uitați spre cer? Acest Isus care S-a înălțat la cer din mijlocul vostru va*Dan. 7:13.Mat. 24:30.Marcu 13:26.Luca 21:27.Ioan 14:3.1 Tes. 1:10;4:16.2 Tes. 1:10.Apoc. 1:7. veni în același fel cum L-ați văzut mergând la cer."

12 Atunci*Luca 24:52., ei s-au întors în Ierusalim din muntele numit al Măslinilor, care este lângă Ierusalim, departe cât un drum în ziua Sabatului. 13 Când au ajuns acasă, s-au suit în*Cap. 9:37,39;20:8. odaia de sus, unde stăteau de obicei. Erau Petru*Mat. 10:2-4., Iacov, Ioan, Andrei, Filip, Toma, Bartolomeu, Matei, Iacov, fiul lui Alfeu, Simon*Luca 6:15. Zelotul și Iuda*Iuda 1., fiul lui Iacov. 14 Toți aceștia*Cap. 2:1,46. stăruiau cu un cuget în rugăciune și în cereri, împreună cu femeile*Luca 23:49,55;24:10. și cu Maria, mama lui Isus, și cu frații*Mat. 13:55. Lui.

15 În zilele acelea, Petru s-a sculat în mijlocul fraților – numărul*Apoc. 3:4. celor adunați laolaltă era de aproape o sută douăzeci – și a zis: 16 „Fraților, trebuia să se împlinească Scriptura*Ps. 41:9.Ioan 13:18. spusă de Duhul Sfânt mai înainte, prin gura lui David, despre Iuda, care*Luca 22:47.Ioan 18:3. a fost călăuza celor ce au prins pe Isus. 17 El*Mat. 10:4.Luca 6:16. era din numărul nostru și era părtaș al aceleiași slujbe*Vers. 25. Cap. 12:25;20:24;21:19.. 18 Omul*Mat. 27:5,7,8. acesta a dobândit un ogor cu plata*Mat. 26:15.2 Pet. 2:15. nelegiuirii lui, a căzut cu capul în jos, a plesnit în două prin mijloc și i s-au vărsat toate măruntaiele. 19 Lucrul acesta a ajuns așa de cunoscut de toți locuitorii din Ierusalim, încât ogorul acela a fost numit în limba lor: ‘Acheldama’, adică: ‘Ogorul sângelui’. 20 În adevăr, în cartea Psalmilor este scris: ‘Locuința lui să rămână*Ps. 69:25. pustie și nimeni să nu locuiască în ea!’ și ‘Slujba*Ps. 109:8. lui s-o ia altul!’ 21 Trebuie deci ca, dintre cei ce ne-au însoțit în toată vremea în care a trăit Domnul Isus între noi, 22 cu începere*Marcu 1:1. de la botezul lui Ioan până în ziua când S-a înălțat*Vers. 9. El de la noi, să fie rânduit unul care să ne însoțească drept*Ioan 15:27. Vers. 8. Cap. 4:33. martor al învierii Lui." 23 Ei au pus înainte pe doi: pe Iosif, numit Barsaba*Cap. 15:22., zis și Iust, și pe Matia. 24 Apoi au făcut următoarea rugăciune: „Doamne, Tu, care*1 Sam. 16:7.1 Cron. 28:9;29:17.Ier. 11:20;17:10. Cap. 15:8.Apoc. 2:23. cunoști inimile tuturor oamenilor, arată-ne pe care din acești doi l-ai ales, 25 ca*Vers. 17. să ia loc în slujba și apostolia aceasta, din care a căzut Iuda, ca să meargă la locul lui." 26 Au tras la sorți, și sorțul a căzut pe Matia, care a fost numărat împreună cu cei unsprezece apostoli.