1 Saulo, sempre spirante minaccia e strage contro i discepoli del Signore, si recò dal sommo sacerdote 2 e gli chiese delle lettere per le sinagoghe di Damasco, affinché, se avesse trovato quelli che seguivano la Via, uomini e donne, li potesse condurre legati a Gerusalemme.
3 E, mentre era in viaggio e si avvicinava a Damasco, avvenne che, d’improvviso, sfolgorò intorno a lui una luce dal cielo. 4 E, caduto in terra, udì una voce che gli diceva: "Saulo, Saulo, perché mi perseguiti?". 5 Ed egli disse: "Chi sei, Signore?". E il Signore: "Io sono Gesù che tu perseguiti. [Ti è duro ricalcitrare contro il pungolo". 6 Ed egli, tutto tremante e spaventato, disse: "Signore, che vuoi tu che io faccia?". E il Signore gli disse:] "Alzati, entra nella città e ti sarà detto ciò che devi fare". 7 Gli uomini che facevano il viaggio con lui rimasero attoniti, udendo la voce, ma non vedendo nessuno. 8 Saulo si alzò da terra, ma, quando aprì gli occhi, non vedeva nulla e quelli, conducendolo per mano, lo condussero a Damasco. 9 Per tre giorni rimase senza vedere e non mangiò né bevve.
10 Ora a Damasco c’era un discepolo di nome Anania; e il Signore gli disse in visione: "Anania!". Ed egli rispose: "Eccomi, Signore". 11 E il Signore a lui: "Alzati, vattene nella strada detta ‘Diritta’ e cerca in casa di Giuda un uomo chiamato Saulo, da Tarso, poiché, ecco, egli è in preghiera 12 e ha visto un uomo, chiamato Anania, entrare e imporgli le mani perché recuperi la vista". 13 Ma Anania rispose: "Signore, io ho sentito dire da molti di quest’uomo, quanti mali abbia fatto ai tuoi santi in Gerusalemme. 14 E qui ha ricevuto autorità dai capi sacerdoti d’incatenare tutti quelli che invocano il tuo nome". 15 Ma il Signore gli disse: "Va’, perché egli è uno strumento che ho scelto per portare il mio nome davanti ai Gentili, ai re e ai figli d’Israele, 16 poiché io gli mostrerò quante cose debba soffrire per il mio nome". 17 Allora Anania andò, entrò in quella casa e, avendogli imposte le mani, disse: "Fratello Saulo, il Signore, cioè Gesù, che ti è apparso sulla via per la quale tu venivi, mi ha mandato perché tu recuperi la vista e sii ripieno dello Spirito Santo". 18 In quell’istante gli caddero dagli occhi come delle scaglie e recuperò la vista; poi, alzatosi, fu battezzato. 19 E, avendo preso cibo, riacquistò le forze. Saulo rimase alcuni giorni con i discepoli che erano a Damasco 20 e subito si mise a predicare nelle sinagoghe che Gesù è il Figlio di Dio. 21 Tutti quelli che lo udivano si meravigliavano e dicevano: "Ma costui non è quel tale che a Gerusalemme infieriva contro quelli che invocano questo nome ed è venuto qui allo scopo di condurli incatenati ai capi sacerdoti?". 22 Ma Saulo si fortificava sempre di più e confondeva i Giudei che abitavano a Damasco, dimostrando che Gesù è il Cristo.
23 Passati molti giorni, i Giudei si misero d’accordo per ucciderlo; 24 ma Saulo venne a conoscenza del loro complotto. Essi facevano perfino la guardia alle porte, giorno e notte, per ucciderlo, 25 ma i discepoli, presolo di notte, lo calarono giù dalle mura in una cesta.
26 Quando fu giunto a Gerusalemme, tentava di unirsi ai discepoli, ma avevano tutti paura di lui, non credendo che egli fosse un discepolo. 27 Allora Barnaba, presolo con sé, lo condusse dagli apostoli e raccontò loro come, lungo la strada, aveva visto il Signore e il Signore gli aveva parlato, e come a Damasco aveva predicato con franchezza nel nome di Gesù. 28 Da allora Saulo andava e veniva con loro in Gerusalemme e predicava con franchezza nel nome del Signore; 29 discorreva pure e discuteva con gli Ellenisti, ma questi cercavano di ucciderlo. 30 I fratelli, avendolo saputo, lo condussero a Cesarea e di là lo mandarono a Tarso.
31 Così la Chiesa, per tutta la Giudea, la Galilea e la Samaria aveva pace, essendo edificata, e, camminando nel timore del Signore e nella consolazione dello Spirito Santo, moltiplicava.
32 Avvenne che, mentre Pietro andava a far visita a tutti, venne anche dai santi che abitavano a Lidda. 33 Là trovò un uomo chiamato Enea, che già da otto anni giaceva in un lettuccio, essendo paralitico. 34 E Pietro gli disse: "Enea, Gesù Cristo ti sana; alzati e rifatti il letto". Ed egli subito si alzò. 35 E tutti gli abitanti di Lidda e di Saron lo videro e si convertirono al Signore.
36 A Ioppe c’era una certa discepola chiamata Tabita, che, interpretato, vuol dire "Gazzella"; ella faceva molte opere buone ed elemosine. 37 Proprio in quei giorni si ammalò e morì. E, dopo averla lavata, la posero in una sala di sopra. 38 Poiché Lidda era vicina a Ioppe, i discepoli, udito che Pietro era là, gli mandarono due uomini per pregarlo che andasse da loro senza indugio. 39 Pietro allora si alzò e partì con loro. E, come fu giunto, lo condussero nella sala di sopra e tutte le vedove si presentarono a lui piangendo e mostrandogli tutte le tuniche e i vestiti che Gazzella faceva, mentre era con loro. 40 Ma Pietro, messi tutti fuori, si mise in ginocchio, pregò e, voltatosi verso il corpo, disse: "Tabita, alzati". Ed ella aprì gli occhi e, visto Pietro, si mise a sedere. 41 Egli le diede la mano e la sollevò; poi, chiamati i santi e le vedove, la presentò loro in vita. 42 Ciò fu risaputo in tutta Ioppe e molti credettero nel Signore. 43 Pietro rimase molti giorni a Ioppe, presso un certo Simone, conciatore di pelli.
1 Dar SaulCap. 8:3.Gal. 1:13.1 Tim. 1:13. sufla încă amenințarea și uciderea împotriva ucenicilor Domnului. S-a dus la marele preot 2 și i-a cerut scrisori către sinagogile din Damasc, ca, dacă va găsi pe unii umblând pe Calea credinței, atât bărbați, cât și femei, să-i aducă legați la Ierusalim. 3 Pe drum, cândCap. 22:6;26:12.1 Cor. 15:8. s-a apropiat de Damasc, deodată a strălucit o lumină din cer în jurul lui. 4 El a căzut la pământ și a auzit un glas, care-i zicea: „Saule, Saule, pentru ceMat. 25:40.Mă prigonești?"5 „Cine ești Tu, Doamne?", a răspuns el. Și Domnul a zis: „Eu sunt Isus, pe care-L prigonești. Ți-ar fi greuCap. 5:39.să arunci înapoi cu piciorul într-un țepuș."6 Tremurând și plin de frică, el a zis: „Doamne, ceLuca 3:10. Cap. 2:37;16:30. vrei să fac?" „Scoală-te", i-a zis Domnul, „intră în cetate și ți se va spune ce trebuie să faci."7 OameniiDan. 10:7. Cap. 22:9; 26:13. care-l însoțeau au rămas încremeniți; auzeau în adevăr glasul, dar nu vedeau pe nimeni. 8 Saul s-a sculat de la pământ și, măcar că ochii îi erau deschiși, nu vedea nimic. L-au luat de mâini și l-au dus în Damasc. 9 Trei zile n-a văzut și n-a mâncat, nici n-a băut nimic. 10 În Damasc era un ucenic numitCap. 22:12. Anania. Domnul i-a zis într-o vedenie: „Anania!" „Iată-mă, Doamne", a răspuns el. 11 Și Domnul i-a zis: „Scoală-te, du-te pe ulița care se cheamă Dreaptă și caută în casa lui Iuda pe unul zis Saul, un om din TarsCap. 21:39;22:3.. Căci iată, el se roagă.12 Și a văzut în vedenie pe un om, numit Anania, intrând la el și punându-și mâinile peste el, ca să-și capete iarăși vederea."13 „Doamne", a răspuns Anania, „am auzit de la mulți despre toateVers. 1. relele pe care le-a făcut omul acesta sfinților Tăi în Ierusalim, 14 ba și aici are puteri din partea preoților celor mai de seamă ca să lege pe toți careVers. 21. Cap. 7:59;22:16.1 Cor. 1:2.2 Tim. 2:22. cheamă Numele Tău." 15 Dar Domnul i-a zis: „Du-te, căci elCap. 13:2;22:21;26:17.Rom. 1:1.1 Cor. 15:10.Gal. 1:15.Efes. 3:7,8.1 Tim. 2:7.2 Tim. 1:11.este un vas pe care l-am ales ca să ducă Numele Meu înaintea neamurilorRom. 1:5;11:13.Gal. 2:7,8., înaintea împărațilorCap. 25:22,23;26:1.și înaintea fiilor lui Israel;16 și îiCap. 20:23;21:11.2 Cor. 11:23.voi arăta tot ce trebuie să sufere pentru Numele Meu."17 AnaniaCap. 22:12,13. a plecat; și, după ce a intrat în casă, a pusCap. 8:17. mâinile peste Saul și a zis: „Frate Saule, Domnul Isus, care ți S-a arătat pe drumul pe care veneai, m-a trimis ca să capeți vederea și săCap. 2:4;4:31;8:17;13:52. te umpli de Duhul Sfânt." 18 Chiar în clipa aceea, au căzut de pe ochii lui un fel de solzi, și el și-a căpătat iarăși vederea. Apoi s-a sculat și a fost botezat. 19 După ce a mâncat, a prins iarăși putere. SaulCap. 26:20. a rămas câteva zile cu ucenicii care erau în Damasc. 20 Și îndată a început să propovăduiască în sinagogi căCap. 8:37. Isus este Fiul lui Dumnezeu. 21 Toți cei ce-l ascultau rămâneau uimiți și ziceau: „Nu este elCap. 8:3. Vers. 1.Gal. 1:13,23. acela care făcea prăpăd în Ierusalim, printre cei ce chemau Numele acesta? Și n-a venit el aici ca să-i ducă legați înaintea preoților celor mai de seamă?" 22 Totuși Saul se întărea din ce în ce mai mult și făcea de rușineCap. 18:28. pe iudeii care locuiau în Damasc, dovedind că Isus este Hristosul.
23 După câtva timp, iudeii s-auCap. 23:12;25:3.2 Cor. 11:26. sfătuit să-l omoare, 24 și uneltirea2 Cor. 11:32. lor a ajuns la cunoștința lui Saul. Porțile erau păzite zi și noapte, ca să-l omoare. 25 Dar, într-o noapte, ucenicii l-au luat și l-auIos. 2:15.1 Sam. 19:12. coborât prin zid, dându-l jos într-o coșniță. 26 Când a ajunsCap. 22:17.Gal. 1:17,18. în Ierusalim, Saul a căutat să se lipească de ucenici, dar toți se temeau de el, căci nu puteau să creadă că este ucenic. 27 AtunciCap. 4:36;13:2., Barnaba l-a luat cu el, l-a dus la apostoli și le-a istorisit cum, pe drum, Saul văzuse pe Domnul, care i-a vorbit, și cumVers. 20,22. în Damasc propovăduise cu îndrăzneală în Numele lui Isus. 28 De atunci se duceaGal. 1:18. și venea împreună cu ei în Ierusalim 29 și propovăduia cu îndrăzneală în Numele Domnului. Vorbea și se întreba și cu evreii care vorbeau greceșteCap. 6:1;11:20., darVers. 23.2 Cor. 11:26. ei căutau să-l omoare. 30 Când au aflat frații de lucrul acesta, l-au dus la Cezareea și l-au pornit la Tars.
31 BisericaCap. 8:1. se bucura de pace în toată Iudeea, Galileea și Samaria, se întărea sufletește și umbla în frică de Domnul și, cu ajutorul Duhului Sfânt, se înmulțea. 32 Pe când cerceta Petru peCap. 8:14. toți sfinții, s-a coborât și la cei ce locuiau în Lida. 33 Acolo a găsit un om, anume Enea, care zăcea de opt ani olog în pat. 34 „Enea", i-a zis Petru, „Isus Hristos teCap. 3:6,16;4:10. vindecă; scoală-te și fă-ți patul." Și Enea s-a sculat îndată. 35 Toți locuitorii din Lida și din Sarona1 Cron. 5:16. l-au văzut și s-auCap. 11:21. întors la Domnul.
36 În Iope, era o uceniță numită Tabita, nume care, în tălmăcire, se zice Dorca. Ea făcea o mulțime de1 Tim. 2:10.Tit 3:8. fapte bune și milostenii. 37 În vremea aceea, s-a îmbolnăvit și a murit. După ce au scăldat-o, au pus-o într-o odaie de susCap. 1:13.. 38 Fiindcă Lida este aproape de Iope, ucenicii, când au auzit că Petru este acolo, au trimis doi oameni la el să-l roage: „Nu pregeta să vii până la noi." 39 Petru s-a sculat și a plecat împreună cu ei. Când a sosit, l-au dus în odaia de sus. Toate văduvele l-au înconjurat plângând și i-au arătat hainele și cămășile pe care le făcea Dorca pe când era cu ele. 40 Petru a scosMat. 9:25. pe toată lumea afară, a îngenuncheatCap. 7:60. și s-a rugat; apoi, s-a întors spre trup și aMarcu 5:41,42.Ioan 11:43. zis: „Tabita, scoală-te!" Ea a deschis ochii și, când a văzut pe Petru, a stat în capul oaselor. 41 El i-a dat mâna și a ridicat-o în sus. A chemat îndată pe sfinți și pe văduve și le-a pus-o înainte vie. 42 Minunea aceasta a fost cunoscută în toată cetatea Iope șiIoan 11:45;12:11. mulți au crezut în Domnul. 43 Petru a rămas multe zile în Iope, la un tăbăcar numit SimonCap. 10:6..