1 Meglio un povero che cammina nella sua integrità, di chi è perverso di labbra e anche stolto.
2 Lo zelo, senza conoscenza, non è cosa buona: chi cammina in fretta sbaglia strada.
3 La stoltezza dell’uomo ne perverte la via, ma il suo cuore si irrita contro l’Eterno.
4 Le ricchezze procurano numerosi amici, ma il povero è abbandonato anche dal suo compagno.
5 Il falso testimone non rimarrà impunito, e chi spaccia menzogne non avrà scampo.
6 Molti corteggiano l’uomo generoso, e tutti sono amici dell’uomo che fa doni.
7 Tutti i fratelli del povero lo odiano; quanto più i suoi amici si allontaneranno da lui! Egli li supplica con parole, ma già sono scomparsi.
8 Chi acquista senno ama la sua anima; e chi serba con cura la prudenza troverà del bene.
9 Il falso testimone non rimarrà impunito, e chi spaccia menzogne perirà.
10 Vivere in delizie non si addice allo stolto; quanto meno si addice allo schiavo dominare sui prìncipi!
11 Il senno rende l’uomo lento all’ira, ed egli stima sua gloria passare sopra le offese.
12 L’ira del re è come il ruggito di un leone, ma il suo favore è come rugiada sull’erba.
13 Un figlio stolto è una grande sciagura per suo padre, e le risse di una moglie sono il gocciolare continuo di un tetto.
14 Casa e ricchezze sono un’eredità dei padri, ma una moglie giudiziosa è un dono dell’Eterno.
15 La pigrizia fa cadere nel torpore, e l’anima indolente patirà la fame.
16 Chi osserva il comandamento ha cura della sua anima, ma chi trascura la propria condotta morirà.
17 Chi ha pietà del povero presta all’Eterno, che gli ricambierà l’opera buona.
18 Castiga tuo figlio, mentre c’è ancora speranza, ma non ti lasciare andare fino a farlo morire.
19 L’uomo dalla collera violenta deve essere punito; perché, se lo risparmi, dovrai tornare daccapo.
20 Ascolta il consiglio e ricevi l’istruzione, affinché tu diventi saggio per il resto della vita.
21 Ci sono molti disegni nel cuore dell’uomo, ma il piano dell’Eterno è quello che sussiste.
22 Ciò che rende caro l’uomo è la bontà, e un povero vale più di un bugiardo.
23 Il timore dell’Eterno conduce alla vita; chi lo possiede si sazia, e passa la notte senza essere visitato da alcun male.
24 Il pigro tuffa la mano nel piatto e non fa neppure tanto da portarla alla bocca.
25 Percuoti il beffardo, e il semplice si farà accorto; riprendi l’intelligente e imparerà la scienza.
26 Il figlio che fa vergogna e disonore rovina suo padre e scaccia sua madre.
27 Cessa, figlio mio, di ascoltare l’istruzione, se ti vuoi allontanare dalle parole della scienza.
28 Il testimone iniquo ride della giustizia, e la bocca degli empi ingoia l’iniquità.
29 I giudizi sono preparati per i beffardi e le percosse per il dorso degli stolti.
1 Mai mult prețuieșteCap. 28:6. săracul care umblă în neprihănirea lui
decât un bogat cu buze stricate și nebun.
2 Lipsa de știință este o pagubă pentru cineva
și cine aleargă neghiobește înainte o nimerește rău.
3 Nebunia omului îi sucește calea
și apoi cârtește împotriva Domnului cu inimaPs. 37:7. lui.
4 BogățiaCap. 14:20. aduce un mare număr de prieteni,
dar săracul este părăsit de prietenul lui.
5 MartorulVers. 9.Exod 23:1.Deut. 19:16,19. Cap. 6:19; 21:28. mincinos nu rămâne nepedepsit
și cel ce spune minciuni nu va scăpa.
6 Omul darnic are mulțiCap. 29:26. lingușitori
și toțiCap. 17:8;18:16;21:14. sunt prieteni cu cel ce dă daruri.
7 ToțiCap. 14:20. frații săracului îl urăsc;
cu cât mai mult sePs. 38:11. depărtează prietenii lui de el!
El se îndreaptă spre ei cu vorbe rugătoare, dar ei se fac nevăzuți.
8 Cine capătă înțelepciune își iubește sufletul;
cine păstrează priceperea găseșteCap. 16:20. fericirea.
9 MartorulVers. 5. mincinos nu rămâne nepedepsit
și cel ce spune minciuni va pieri.
10 Unui nebun nu-i șade bine să trăiască în desfătări,
cu atât mai puțin unui robCap. 30:22.Ecl. 10:6,7., să stăpânească peste voievozi.
11 ÎnțelepciuneaCap. 14:29.Iac. 1:19. face pe om răbdător
șiCap. 16:32. este o cinste pentru el să uite greșelile.
12 Mânia împăratului este caCap. 16:14,15;20:2;28:15.Osea 14:5. răcnetul unui leu
și bunăvoința lui este ca roua pe iarbă.
13 Un fiuCap. 10:1;15:20;17:21,25. nebun este o nenorocire pentru tatăl său,
șiCap. 21:9,19;27:15. o nevastă gâlcevitoare este ca o streașină de pe care picură întruna.
14 Casa2 Cor. 12:14. și averea le moștenim de la părinți,
dar oCap. 18:22. nevastă pricepută este un dar de la Domnul.
15 LeneaCap. 6:9. te cufundă într-un somn adânc
și sufletul molatic suferăCap. 10:4;20:13;23:21. de foame.
16 CineLuca 10:28;11:28. păzește porunca își păzește sufletul;
cine nu veghează asupra căii sale va muri.
17 CineCap. 28:27.Ecl. 11:1.Mat. 10:42;25:40.2 Cor. 9:6-8.Evr. 6:10. are milă de sărac împrumută pe Domnul,
și El îi va răsplăti binefacerea.
18 Pedepsește-țiCap. 13:24;23:13;29:17. fiul, căci tot mai este nădejde,
dar nu dori să-l omori!
19 Cel pe care-l apucă mânia trebuie să-și ia pedeapsa;
căci, dacă-l scoți din ea, va trebui să mai faci o dată lucrul acesta.
20 Ascultă sfaturile și primește învățătura,
ca săPs. 37:37. fii înțelept pe viitor!
21 Omul face multeIov 23:13.Ps. 33:10,11. Cap. 16:1,9.Is. 14:26,27;46:10.Fapte 5:39.Evr. 6:17. planuri în inima lui,
dar hotărârea Domnului, aceea se împlinește.
22 Ceea ce face farmecul unui om este bunătatea lui;
și mai mult prețuiește un sărac decât un mincinos.
23 Frica1 Tim. 4:8. de Domnul duce la viață,
și cel ce o are petrece noaptea sătul,
fără să fie cercetat de nenorocire.
24 LeneșulCap. 15:19;26:13,15. își vâră mâna în strachină
și n-o duce înapoi la gură.
25 LoveșteCap. 21:11. pe batjocoritor și prostul seDeut. 13:11. va face înțelept;
mustrăCap. 9:8. pe omul priceput și va înțelege știința!
26 Cine jefuiește pe tatăl său și izgonește pe mama sa
este un fiuCap. 17:2. care aduce rușine și ocară.
27 Încetează, fiule, să mai asculți învățătura,
dacă ea te depărtează de învățăturile înțelepte.
28 Un martor stricat își bate joc de dreptate
și guraIov 15:16;20:12,13;34:7. celor răi înghite nelegiuirea.
29 Pedepsele sunt pregătite pentru batjocoritori
și loviturileCap. 10:13;26:3., pentru spinările nebunilor.