1 E aconteceu, no sétimo ano, no quinto mês, aos dez do mês, que vieram alguns dos anciãos de Israel, para consultarem o Senhor; e assentaram-se diante de mim. 2 Então veio a mim a palavra do Senhor, dizendo: 3 Filho do homem, fala aos anciãos de Israel, e dize-lhes: Assim diz o Senhor Deus: Viestes consultar-me? Vivo eu, que não me deixarei ser consultado por vós, diz o Senhor Deus. 4 Porventura tu os julgarias, julgarias tu, ó filho do homem? Notifica-lhes as abominações de seus pais; 5 E dize-lhes: Assim diz o Senhor Deus: No dia em que escolhi a Israel, levantei a minha mão para a descendência da casa de Jacó, e me dei a conhecer a eles na terra do Egito, e levantei a minha mão para eles, dizendo: Eu sou o Senhor vosso Deus; 6 Naquele dia levantei a minha mão para eles, para os tirar da terra do Egito, para uma terra que já tinha previsto para eles, a qual mana leite e mel, e é a glória de todas as terras. 7 Então lhes disse: Cada um lance de si as abominações dos seus olhos, e não vos contamineis com os ídolos do Egito; eu sou o Senhor vosso Deus. 8 Mas rebelaram-se contra mim, e não me quiseram ouvir; ninguém lançava de si as abominações dos seus olhos, nem deixava os ídolos do Egito; então eu disse que derramaria sobre eles o meu furor, para cumprir a minha ira contra eles no meio da terra do Egito. 9 O que fiz, porém, foi por amor do meu nome, para que não fosse profanado diante dos olhos dos gentios, no meio dos quais estavam, a cujos olhos eu me dei a conhecer a eles, para os tirar da terra do Egito. 10 E os tirei da terra do Egito, e os levei ao deserto. 11 E dei-lhes os meus estatutos e lhes mostrei os meus juízos, os quais, cumprindo-os o homem, viverá por eles. 12 E também lhes dei os meus sábados, para que servissem de sinal entre mim e eles; para que soubessem que eu sou o Senhor que os santifica. 13 Mas a casa de Israel se rebelou contra mim no deserto, não andando nos meus estatutos, e rejeitando os meus juízos, os quais, cumprindo-os, o homem viverá por eles; e profanaram grandemente os meus sábados; e eu disse que derramaria sobre eles o meu furor no deserto, para os consumir. 14 O que fiz, porém, foi por amor do meu nome, para que não fosse profanado diante dos olhos dos gentios perante a vista dos quais os fiz sair. 15 E, contudo, eu levantei a minha mão para eles no deserto, para não os deixar entrar na terra que lhes tinha dado, a qual mana leite e mel, e é a glória de todas as terras; 16 Porque rejeitaram os meus juízos, e não andaram nos meus estatutos, e profanaram os meus sábados; porque o seu coração andava após os seus ídolos. 17 Não obstante o meu olho lhes perdoou, e eu não os destruí nem os consumi no deserto. 18 Mas disse eu a seus filhos no deserto: Não andeis nos estatutos de vossos pais, nem guardeis os seus juízos, nem vos contamineis com os seus ídolos. 19 Eu sou o Senhor vosso Deus; andai nos meus estatutos, e guardai os meus juízos, e executai-os. 20 E santificai os meus sábados, e servirão de sinal entre mim e vós, para que saibais que eu sou o Senhor vosso Deus. 21 Mas também os filhos se rebelaram contra mim, e não andaram nos meus estatutos, nem guardaram os meus juízos para os fazer, os quais, cumprindo-os, o homem viverá por eles; eles profanaram os meus sábados; por isso eu disse que derramaria sobre eles o meu furor, para cumprir contra eles a minha ira no deserto. 22 Mas contive a minha mão, e o fiz por amor do meu nome, para que não fosse profanado perante os olhos dos gentios, à vista dos quais os fiz sair. 23 Também levantei a minha mão para eles no deserto, para os espalhar entre os gentios, e os derramar pelas terras, 24 Porque não executaram os meus juízos, e rejeitaram os meus estatutos, e profanaram os meus sábados, e os seus olhos iam após os ídolos de seus pais. 25 Por isso também lhes dei estatutos que não eram bons, juízos pelos quais não haviam de viver; 26 E os contaminei em seus próprios dons, nos quais faziam passar pelo fogo tudo o que abre a madre; para assolá-los para que soubessem que eu sou o Senhor. 27 Portanto fala à casa de Israel, ó filho do homem, e dize-lhe: Assim diz o Senhor Deus: Ainda até nisto me blasfemaram vossos pais, e que procederam traiçoeiramente contra mim. 28 Porque, havendo-os eu introduzido na terra sobre a qual eu levantara a minha mão, para lha dar, então olharam para todo o outeiro alto, e para toda a árvore frondosa, e ofereceram ali os seus sacrifícios e apresentaram ali a provocação das suas ofertas; puseram ali os seus cheiros suaves, e ali derramaram as suas libações. 29 E eu lhes disse: Que alto é este, aonde vós ides? E seu nome tem sido Bamá até o dia de hoje. 30 Portanto dize à casa de Israel: Assim diz o Senhor Deus: Contaminai-vos a vós mesmos a maneira de vossos pais? E vos prostituístes com as suas abominações? 31 E, quando ofereceis os vossos dons, e fazeis passar os vossos filhos pelo fogo, não é certo que estais contaminados com todos os vossos ídolos, até este dia? E vós me consultaríeis, ó casa de Israel? Vivo eu, diz o Senhor Deus, que vós não me consultareis. 32 E o que veio à vossa mente de modo algum sucederá, quando dizeis: Seremos como os gentios, como as outras famílias da terra, servindo ao madeiro e à pedra.

33 Vivo eu, diz o Senhor Deus, que com mão forte, e com braço estendido, e com indignação derramada, hei de reinar sobre vós. 34 E vos tirarei dentre os povos, e vos congregarei das terras nas quais andais espalhados, com mão forte, e com braço estendido, e com indignação derramada. 35 E vos levarei ao deserto dos povos; e ali face a face entrarei em juízo convosco; 36 Como entrei em juízo com vossos pais, no deserto da terra do Egito, assim entrarei em juízo convosco, diz o Senhor Deus. 37 Também vos farei passar debaixo da vara, e vos farei entrar no vínculo da aliança. 38 E separarei dentre vós os rebeldes, e os que transgrediram contra mim; da terra das suas peregrinações os tirarei, mas à terra de Israel não voltarão; e sabereis que eu sou o Senhor. 39 Quanto a vós, ó casa de Israel, assim diz o Senhor Deus; Ide, sirva cada um os seus ídolos, pois que a mim não me quereis ouvir; mas não profaneis mais o meu santo nome com as vossas dádivas e com os vossos ídolos. 40 Porque no meu santo monte, no monte alto de Israel, diz o Senhor Deus, ali me servirá toda a casa de Israel, toda ela naquela terra; ali me deleitarei neles, e ali requererei as vossas ofertas alçadas, e as primícias das vossas oblações, com todas as vossas coisas santas; 41 Com cheiro suave me deleitarei em vós, quando eu vos tirar dentre os povos e vos congregar das terras em que andais espalhados; e serei santificado em vós perante os olhos dos gentios. 42 E sabereis que eu sou o Senhor, quando eu vos introduzir na terra de Israel, terra pela qual levantei a minha mão para dá-la a vossos pais. 43 E ali vos lembrareis de vossos caminhos, e de todos os vossos atos com que vos contaminastes, e tereis nojo de vós mesmos, por causa de todas as vossas maldades que tendes cometido. 44 E sabereis que eu sou o Senhor, quando eu proceder para convosco por amor do meu nome; não conforme os vossos maus caminhos, nem conforme os vossos atos corruptos, ó casa de Israel, disse o Senhor Deus.

45 E veio a mim a palavra do Senhor, dizendo: 46 Filho do homem, dirige o teu rosto para o caminho do sul, e derrama as tuas palavras contra o sul, e profetiza contra o bosque do campo do sul. 47 E dize ao bosque do sul: Ouve a palavra do Senhor: Assim diz o Senhor Deus: Eis que acenderei em ti um fogo que em ti consumirá toda a árvore verde e toda a árvore seca; não se apagará a chama flamejante, antes com ela se queimarão todos os rostos, desde o sul até ao norte. 48 E verá toda a carne que eu, o Senhor, o acendi; não se apagará. 49 Então disse eu: Ah! Senhor Deus! Eles dizem de mim: Não é este um proferidor de parábolas?

1 În al șaptelea an, în ziua a zecea a lunii a cincea, unii din bătrânii*Cap. 8:1;14:1. lui Israel au venit la mine să întrebe pe Domnul și au șezut jos înaintea mea. 2 Și cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel: 3 „Fiul omului, vorbește bătrânilor lui Israel și spune-le: ‘Așa vorbește Domnul Dumnezeu: «Să Mă întrebați ați venit? Pe viața Mea că nu*Vers. 31. Cap. 14:3. Mă voi lăsa să fiu întrebat de voi», zice Domnul Dumnezeu.’ 4 Vrei să-i judeci*Cap. 22:2;23:36., fiul omului? Dacă vrei să-i judeci, pune-le*Cap. 16:2. înainte urâciunile părinților lor! 5 Spune-le: ‘Așa vorbește Domnul Dumnezeu: «În ziua când am*Exod 6:7.Deut. 7:6. ales pe Israel, Mi-am ridicat mâna spre sămânța casei lui Iacov și M-am arătat*Exod 3:8;4:31.Deut. 4:34. lor în țara Egiptului; Mi-am ridicat mâna spre ei și am zis: ‹Eu sunt*Exod 20:2. Domnul Dumnezeul vostru!› 6 În ziua aceea, Mi-am ridicat mâna spre ei ca să-i duc*Exod 3:8,17.Deut. 8:7-9.Ier. 32:22. din țara Egiptului într-o țară pe care o căutasem pentru ei, țară în care curge lapte și miere, cea mai frumoasă*Ps. 48:2. Vers. 15.Dan. 8:9;11:16,41.Zah. 7:14. dintre toate țările. 7 Atunci le-am zis: ‹Lepădați*Cap. 18:31., fiecare, urâciunile*2 Cron. 15:8. care vă atrag privirile și nu vă spurcați cu idolii*Lev. 17:7;18:3.Deut. 29:16-18.Ios. 24:14. Egiptului! Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru!› 8 Dar ei s-au răzvrătit împotriva Mea și n-au vrut să Mă asculte. Niciunul n-a lepădat urâciunile care îi atrăgeau privirile și n-au părăsit idolii Egiptului. Atunci Mi-am pus de gând să-Mi vărs mânia*Cap. 7:8. Vers. 13,21. peste ei, să-Mi sleiesc mânia împotriva lor, în mijlocul țării Egiptului. 9 Dar am avut în vedere*Exod 32:12.Num. 14:13.Deut. 9:28. Vers. 14,22. Cap. 36:21,22. Numele Meu, ca să nu fie pângărit în ochii neamurilor printre care se aflau și în fața cărora Mă arătasem lor, ca să-i scot din țara Egiptului. 10 Și i-am scos*Exod 13:18. astfel din țara Egiptului și i-am dus în pustie. 11 Le-am dat*Deut. 4:8.Neem. 9:13,14.Ps. 147:19,20. legile Mele și le-am făcut cunoscute poruncile Mele pe care*Lev. 18:5. Vers. 13,21.Rom. 10:5.Gal. 3:12. trebuie să le împlinească omul ca să trăiască prin ele. 12 Le-am dat și Sabatele Mele*Exod 20:8;31:13;35:2.Deut. 5:12.Neem. 9:14. să fie ca un semn între Mine și ei, pentru ca să știe că Eu sunt Domnul, care-i sfințesc. 13 Dar casa lui Israel s-a răzvrătit împotriva Mea*Num. 14:22.Ps. 78:40;95:8-10. în pustie. N-au urmat legile Mele, ci au lepădat poruncile*Prov. 1:25. Vers. 16,24. Mele pe care trebuie să le împlinească omul ca să trăiască prin ele și Mi-au pângărit*Exod 16:27. peste măsură de mult Sabatele Mele. Atunci am avut de gând să-Mi vărs mânia peste ei în pustie*Num. 14:29;26:65.Ps. 106:23., ca să-i nimicesc. 14 Dar am avut în vedere*Vers. 9,22. Numele Meu, ca să nu fie pângărit în ochii neamurilor în fața cărora îi scosesem din Egipt. 15 Chiar și în pustie Mi-am ridicat*Num. 14:28.Ps. 95:11;106:26. mâna spre ei și le-am jurat că nu-i voi duce în țara pe care le-o hotărâsem, țară în care curge lapte și miere, cea mai frumoasă*Vers. 6. din toate țările, 16 și aceasta pentru că*Vers. 13,24. au lepădat poruncile Mele și n-au urmat legile Mele și pentru că au pângărit Sabatele Mele, căci inima*Num. 15:39.Ps. 78:37.Amos 5:25,26.Fapte 7:42,43. nu li s-a depărtat de la idolii lor. 17 Dar M-am uitat cu milă*Ps. 78:38. la ei, nu i-am nimicit și nu i-am stârpit în pustie. 18 Atunci am zis fiilor lor în pustie: ‹Nu vă luați după rânduielile părinților voștri, nu țineți obiceiurile lor și nu vă spurcați cu idolii lor! 19 Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru; umblați*Deut. 5:32,33;6;7;8;10;11;12. întocmai după rânduielile Mele, păziți poruncile Mele și împliniți-le! 20 Sfințiți*Ier. 17:22. Vers. 12. Sabatele Mele, căci ele sunt un semn între Mine și voi, ca să știți că Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru!› 21 Dar fiii s-au răzvrătit*Num. 25:1,2.Deut. 9:23,24;31:27. și ei împotriva Mea. N-au umblat după rânduielile Mele, n-au păzit și n-au împlinit poruncile Mele pe care*Vers. 11,13. trebuie să le împlinească omul ca să trăiască prin ele și au pângărit Sabatele Mele. Atunci am avut de gând să-Mi vărs*Vers. 8,13. urgia peste ei, să-Mi sting mânia împotriva lor în pustie. 22 Dar Mi-am tras mâna*Ps. 78:38. Vers. 17. înapoi și am avut în vedere*Vers. 9,14. Numele Meu, ca să nu fie pângărit înaintea neamurilor în fața cărora îi scosesem din Egipt. 23 În pustie, Mi-am ridicat iarăși mâna spre ei și le-am jurat că am să-i împrăștii*Lev. 26:33.Deut. 28:64.Ps. 106:27.Ier. 15:4. printre neamuri și să-i risipesc în felurite țări, 24 pentru că n-au împlinit*Vers. 13,16. poruncile Mele și au lepădat învățăturile Mele, au pângărit Sabatele mele și și-au întors ochii*Cap. 6:9. spre idolii părinților lor. 25 Ba încă le-am dat și legi*Ps. 81:12. Vers. 39.Rom. 1:24.2 Tes. 2:11. care nu erau bune și porunci prin care nu puteau să trăiască. 26 I-am spurcat prin darurile lor de mâncare, când treceau prin foc*2 Împ. 17:17;21:6.2 Cron. 28:3;33:6.Ier. 32:35. Cap. 16:20,21. pe toți întâii lor născuți; am vrut să-i pedepsesc astfel și să le arăt*Cap. 6:7. că Eu sunt Domnul.»’ 27 De aceea, fiul omului, vorbește casei lui Israel și spune-le: ‘Așa vorbește Domnul Dumnezeu: «Părinții voștri M-au batjocorit*Rom. 2:24. și mai mult, arătându-se necredincioși față de Mine. 28 Și anume, când i-am dus în țara pe care jurasem că le-o voi da, și ei și-au aruncat ochii*Is. 57:5. Cap. 6:13; 16:19. spre orice deal înalt și spre orice copac stufos, acolo și-au adus jertfele, acolo și-au adus darurile de mâncare care Mă mâniau, acolo și-au ars miresmele de un miros plăcut și acolo și-au turnat jertfele de băutură. 29 Eu i-am întrebat: ‹Ce sunt aceste înălțimi la care vă duceți?› De aceea li s-a dat numele de înălțimi până în ziua de azi!»’ 30 De aceea spune casei lui Israel: ‘Așa vorbește Domnul Dumnezeu: «Voiți voi să vă spurcați în felul părinților voștri și să curviți alergând după urâciunile lor? 31 Da, aducându-vă darurile*Vers. 26. de mâncare, trecându-vă copiii prin foc, vă spurcați și azi prin idolii voștri. Și Eu să Mă las*Vers. 3. să fiu întrebat de voi, casa lui Israel! Pe viața Mea», zice Domnul Dumnezeu, «că nu Mă voi lăsa întrebat de voi! 32 Nu veți vedea împlinindu-se ce vă*Cap. 11:5. închipuiți când ziceți: ‹Vrem să fim ca neamurile, ca familiile celorlalte țări, vrem să slujim lemnului și pietrei!› 33 Pe viața Mea», zice Domnul Dumnezeu, «că Eu Însumi voi fi Împărat peste voi, cu mână tare și cu braț întins*Ier. 21:5. și vărsându-Mi urgia. 34 Vă voi scoate din mijlocul popoarelor și vă voi strânge din țările în care v-am risipit cu mână tare și cu braț întins și vărsându-Mi urgia. 35 Vă voi aduce în pustia popoarelor și acolo*Ier. 2:9,35. Cap. 17:20. Mă voi judeca față în față cu voi. 36 Cum M-am judecat*Num. 14:21-23,28,29. cu părinții voștri în pustia țării Egiptului, așa Mă voi judeca și cu voi», zice Domnul Dumnezeu. 37 «Vă voi trece*Lev. 27:32.Ier. 33:13. pe sub toiag și vă voi pune sub mustrarea legământului. 38 Voi deosebi*Cap. 34:17,20.Mat. 25:32,33. dintre voi pe cei îndărătnici și pe cei ce nu-Mi sunt credincioși; îi voi scoate din țara în care sunt străini, dar nu vor merge*Ier. 44:14. iarăși în țara lui Israel. Și veți ști*Cap. 6:7;15:7;23:49. că Eu sunt Domnul.»’" 39 Acum, casa lui Israel, așa vorbește Domnul Dumnezeu: „Duceți-vă și slujiți*Jud. 10:14.Ps. 81:12.Amos 4:4. fiecare la idolii voștri! După aceea, Mă veți asculta negreșit și nu veți mai pângări*Is. 1:13. Cap. 23:38,39. Numele Meu cel sfânt cu darurile voastre de mâncare și cu idolii voștri! 40 Căci pe muntele Meu*Is. 2:2,3. Cap. 17:23.Mica 4:1. cel sfânt, pe muntele cel înalt al lui Israel", zice Domnul Dumnezeu, „acolo Îmi va sluji toată casa lui Israel, toți cei ce vor fi în țară; acolo îi*Is. 56:7;60:7.Zah. 8:20.Mal. 3:4.Rom. 12:1. voi primi cu bunăvoință, voi cere darurile voastre de mâncare, cele dintâi roade din darurile voastre și tot ce-Mi veți închina. 41 Vă voi primi ca pe niște miresme*Efes. 5:2.Filip. 4:18. cu miros plăcut, după ce vă voi scoate din mijlocul popoarelor și vă voi strânge din țările în care sunteți risipiți, și voi fi sfințit de voi înaintea neamurilor. 42 Și*Vers. 38,44. Cap. 36:23;38:23. veți ști că Eu sunt Domnul când*Cap. 11:17;34:13;36:24. vă voi aduce înapoi în țara lui Israel, în țara pe care jurasem că o voi da părinților voștri. 43 Acolo*Cap. 16:61. vă veți aduce aminte de purtarea voastră și de toate faptele voastre cu care v-ați spurcat și vă va fi scârbă*Lev. 26:39. Cap. 6:9.Osea 5:15. de voi înșivă din pricina tuturor fărădelegilor pe care le-ați făcut. 44 Și veți ști*Vers. 38. Cap. 24:24. că Eu sunt Domnul când Mă voi purta cu voi având în vedere*Cap. 36:22. Numele Meu, și nicidecum după purtarea voastră rea, nici după faptele voastre stricate, casa lui Israel", zice Domnul Dumnezeu.

45 Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel: 46 „Fiul omului*Cap. 6:2;21:2., întoarce-ți fața spre miazăzi și vorbește împotriva locurilor de miazăzi! Prorocește împotriva pădurii din câmpiile de miazăzi! 47 Spune pădurii de la miazăzi: ‘Ascultă cuvântul Domnului! Așa vorbește Domnul Dumnezeu: «Iată, voi aprinde*Ier. 21:14. un foc în tine care va mistui orice*Luca 23:31. copac verde și orice copac uscat: nimeni nu va putea stinge flacăra aprinsă și totul va fi ars de ea, de la miazăzi*Cap. 21:4. până la miazănoapte. 48 Și orice făptură va vedea că Eu, Domnul, l-am aprins, și nu se va stinge nicidecum!»’" 49 Eu am zis: „Ah, Doamne Dumnezeule! Ei zic despre mine: ‘Omul acesta face întruna la pilde!’"