1 E tu, ó filho do homem, profetiza aos montes de Israel, e dize: Montes de Israel, ouvi a palavra do Senhor. 2 Assim diz o Senhor Deus: Pois que disse o inimigo contra vós: Ah! Ah! Até as alturas eternas serão nossa herança; 3 Portanto, profetiza, e dize: Assim diz o Senhor Deus: Porquanto vos assolaram e devoraram de todos os lados, para que ficásseis feitos herança do restante dos gentios, e tendes andado em lábios tagarelas, e em infâmia do povo, 4 Portanto, ouvi, ó montes de Israel, a palavra do Senhor Deus: Assim diz o Senhor Deus aos montes e aos outeiros, aos rios e aos vales, aos lugares assolados e solitários, e às cidades desamparadas que se tornaram em rapina e em escárnio para o restante dos gentios que lhes estão em redor; 5 Portanto, assim diz o Senhor Deus: Certamente no fogo do meu zelo falei contra o restante dos gentios, e contra todo o Edom, que se apropriaram da minha terra, com toda a alegria de seu coração, e com menosprezo da alma, para a lançarem fora à rapina. 6 Portanto, profetiza sobre a terra de Israel, e dize aos montes, e aos outeiros, aos rios e aos vales: Assim diz o Senhor Deus: Eis que falei no meu zelo e no meu furor, porque levastes sobre vós o opróbrio dos gentios. 7 Portanto, assim diz o Senhor Deus: Eu levantei a minha mão, para que os gentios, que estão ao redor de vós, levem o seu opróbrio. 8 Mas vós, ó montes de Israel, produzireis os vossos ramos, e dareis o vosso fruto para o meu povo de Israel; porque estão prestes a vir. 9 Porque eis que eu estou convosco, e eu me voltarei para vós, e sereis lavrados e semeados. 10 E multiplicarei homens sobre vós, a toda a casa de Israel, a toda ela; e as cidades serão habitadas, e os lugares devastados serão edificados. 11 E multiplicarei homens e animais sobre vós, e eles se multiplicarão, e frutificarão. E farei com que sejais habitados como dantes e vos tratarei melhor que nos vossos princípios; e sabereis que eu sou o Senhor. 12 E farei andar sobre vós homens, o meu povo de Israel; eles te possuirão, e serás a sua herança, e nunca mais os desfilharás. 13 Assim diz o Senhor Deus: Porquanto vos dizem: Tu és uma terra que devora os homens, e és uma terra que desfilha as suas nações; 14 Por isso tu não devorarás mais os homens, nem desfilharás mais as tuas nações, diz o Senhor Deus. 15 E farei que nunca mais tu ouças a afronta dos gentios; nem levarás mais sobre ti o opróbrio das gentes, nem mais desfilharás a tua nação, diz o Senhor Deus.
16 E veio a mim a palavra do Senhor, dizendo: 17 Filho do homem, quando a casa de Israel habitava na sua terra, então a contaminaram com os seus caminhos e com as suas ações. Como a imundícia de uma mulher em sua separação, tal era o seu caminho perante o meu rosto. 18 Derramei, pois, o meu furor sobre eles, por causa do sangue que derramaram sobre a terra, e dos seus ídolos, com que a contaminaram. 19 E espalhei-os entre os gentios, e foram dispersos pelas terras; conforme os seus caminhos, e conforme os seus feitos, eu os julguei. 20 E, chegando aos gentios para onde foram, profanaram o meu santo nome, porquanto se dizia deles: Estes são o povo do Senhor, e saíram da sua terra. 21 Mas eu os poupei por amor do meu santo nome, que a casa de Israel profanou entre os gentios para onde foi. 22 Dize portanto à casa de Israel: Assim diz o Senhor Deus: Não é por respeito a vós que eu faço isto, ó casa de Israel, mas pelo meu santo nome, que profanastes entre as nações para onde fostes. 23 E eu santificarei o meu grande nome, que foi profanado entre os gentios, o qual profanastes no meio deles; e os gentios saberão que eu sou o Senhor, diz o Senhor Deus, quando eu for santificado aos seus olhos. 24 E vos tomarei dentre os gentios, e vos congregarei de todas as terras, e vos trarei para a vossa terra. 25 Então aspergirei água pura sobre vós, e ficareis purificados; de todas as vossas imundícias e de todos os vossos ídolos vos purificarei. 26 E dar-vos-ei um coração novo, e porei dentro de vós um espírito novo; e tirarei da vossa carne o coração de pedra, e vos darei um coração de carne. 27 E porei dentro de vós o meu Espírito, e farei que andeis nos meus estatutos, e guardeis os meus juízos, e os observeis. 28 E habitareis na terra que eu dei a vossos pais e vós sereis o meu povo, e eu serei o vosso Deus. 29 E livrar-vos-ei de todas as vossas imundícias; e chamarei o trigo, e o multiplicarei, e não trarei fome sobre vós. 30 E multiplicarei o fruto das árvores, e a novidade do campo, para que nunca mais recebais o opróbrio da fome entre os gentios. 31 Então vos lembrareis dos vossos maus caminhos, e dos vossos feitos, que não foram bons; e tereis nojo em vós mesmos das vossas iniquidades e das vossas abominações. 32 Não é por amor de vós que eu faço isto, diz o Senhor Deus; notório vos seja; envergonhai-vos, e confundi-vos por causa dos vossos caminhos, ó casa de Israel. 33 Assim diz o Senhor Deus: No dia em que eu vos purificar de todas as vossas iniquidades, então farei com que sejam habitadas as cidades e sejam edificados os lugares devastados. 34 E a terra assolada será lavrada, em lugar de estar assolada aos olhos de todos os que passavam. 35 E dirão: Esta terra assolada ficou como jardim do Éden: e as cidades solitárias, e assoladas, e destruídas, estão fortalecidas e habitadas. 36 Então saberão os gentios, que tiverem ficado ao redor de vós, que eu, o Senhor, tenho reedificado as cidades destruídas, e plantado o que estava devastado. Eu, o Senhor, o disse e o farei. 37 Assim diz o Senhor Deus: Ainda por isso serei solicitado pela casa de Israel, que lho faça; multiplicar-lhes-ei os homens, como a um rebanho. 38 Como o rebanho santificado, como o rebanho de Jerusalém nas suas solenidades, assim as cidades desertas se encherão de rebanhos de homens; e saberão que eu sou o Senhor.
Almeida Corrigida Fiel | acf ©️ 1994, 1995, 2007, 2011 Sociedade Bíblica Trinitariana do Brasil (SBTB). Todos os direitos reservados. Texto bíblico utilizado com autorização. Saiba mais sobre a SBTB. A Missão da SBTB é: Uma cópia da Bíblia Fiel ®️ para cada pessoa. Ajude-nos a cumprir nossa Missão!
1 Tu, fiul omului, prorocește asupra munțilorCap. 6:2,3. lui Israel și spune: ‘Munți ai lui Israel, ascultați cuvântul Domnului! 2 Așa vorbește Domnul Dumnezeu: «Pentru căCap. 25:3;26:2. vrăjmașul a zis despre voi: ‹Ha! Ha! Aceste înălțimiDeut. 32:13. veșnice au ajuns moștenireaCap. 35:10. noastră!›»’, 3 prorocește și zi: ‘Așa vorbește Domnul Dumnezeu: «Da, pentru că din toate părțile au voit să vă pustiască și să vă înghită, ca să ajungeți moștenirea altor neamuri, și pentru că ați fostDeut. 28:37.1 Împ. 9:7.Plâng. 2:15.Dan. 9:16. de batjocura și de ocara popoarelor, 4 de aceea, munți ai lui Israel, ascultați cuvântul Domnului Dumnezeu! Așa vorbește Domnul Dumnezeul munților și dealurilor, râurilor și văilor, dărâmăturilor pustii și cetăților părăsite, care au ajunsCap. 34:28. de prada și de râsulPs. 79:4. celorlalte neamuri dimprejur, 5 așa vorbește Domnul Dumnezeu: ‹Da, înDeut. 4:24. Cap. 38:19. focul geloziei Mele, vorbesc împotriva celorlalte neamuri și împotriva întregului Edom, care și-au însușitCap. 35:10,12. țara Mea și s-au bucurat din toată inima lor și cu tot disprețul sufletului lor, ca să-i jefuiască roadele.›»’ 6 De aceea, prorocește despre țara lui Israel și spune munților și dealurilor, râurilor și văilor: ‘Așa vorbește Domnul Dumnezeu: «Iată, vorbesc în gelozia și urgia Mea, pentru că suferiți ocarăPs. 123:3,4. Cap. 34:29. Vers. 15. din partea neamurilor!» 7 De aceea, așa vorbește Domnul Dumnezeu: «Îmi ridicCap. 20:5. mâna și jur că neamurile care vă înconjoară își vor purta ele însele ocara! 8 Iar voi, munți ai lui Israel, veți da crengi și vă veți purta roadele pentru poporul Meu Israel, căci lucrurile acestea sunt aproape să se întâmple. 9 Iată că voi fi binevoitor, Mă voi întoarce spre voi și veți fi lucrați și semănați. 10 Voi pune să locuiască pe voi oameni în mare număr, toată casa lui Israel, pe toți! Cetățile vor fi locuite și se vor zidi iarăși dărâmăturileIs. 58:12;61:4. Vers. 33.Amos 9:14.. 11 Voi înmulțiIer. 31:27;33:12. pe voi oamenii și vitele care vor crește și se vor înmulți; voi face să fiți locuiți ca și mai înainte și vă voi face mai mult bine decât odinioară și veți știCap. 35:9;37:6,13. că Eu sunt Domnul. 12 Voi face să umble pe voi oameni, și anume poporul Meu Israel; ei te vor stăpâniObad. 17. și tu vei fi moștenirea lor și nu-i vei maiIer. 15:7. nimici.» 13 Așa vorbește Domnul Dumnezeu: «Pentru că ți se zice: ‹TuNum. 13:32., țară, ai mâncat oameni, ți-ai nimicit chiar și neamul tău›, 14 din pricina aceasta de acum încolo nu vei mai mânca oameni și nu-ți vei mai nimici neamul», zice Domnul Dumnezeu. 15 «De acum, nu te voi mai faceCap. 34:29. să auzi batjocurile neamurilor și nu vei mai purta ocara popoarelor; nu-ți vei mai nimici neamul», zice Domnul Dumnezeu.’" 16 Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel: 17 „Fiul omului, cei din casa lui Israel, când locuiau în țara lor, au spurcat-oLev. 18:25,27,28.Ier. 2:7. prin purtarea lor și prin faptele lor; așa că purtarea lor a fost înaintea Mea ca spurcăciuneaLev. 15:19. unei femei în timpul necurăției ei. 18 Atunci Mi-am vărsat urgia peste ei din pricina sângeluiCap. 16:36,38;23:37. pe care-l vărsaseră în țară și din pricina idolilor cu care o spurcaseră. 19 I-am risipitCap. 22:15. printre neamuri și au fost împrăștiați în felurite țări; i-amCap. 7:3;18:30;39:24. judecat după purtarea și faptele lor rele. 20 Când au venit printre neamuri, oriîncotro se duceau, pângăreauIs. 52:5.Rom. 2:24. Numele Meu cel sfânt, așa încât se zicea despre ei: ‘Acesta este poporul Domnului, ei au trebuit să iasă din țara lor.’ 21 Și am vrut să scap cinstea NumeluiCap. 20:9,14. Meu celui sfânt, pe care-l pângărea casa lui Israel printre neamurile la care se dusese. 22 De aceea, spune casei lui Israel: ‘Așa vorbește Domnul Dumnezeu: «Nu din pricina voastră fac aceste lucruri, casa lui Israel, ci din pricina Numelui MeuPs. 106:8. celui sfânt, pe care l-ați pângărit printre neamurile la care ați mers. 23 De aceea voi sfinți Numele Meu cel mare, care a fost pângărit printre neamuri, pe care l-ați pângărit în mijlocul lor. Și neamurile vor cunoaște că Eu sunt Domnul», zice Domnul Dumnezeu, «când voi fi sfințitCap. 20:41;28:22. în voi sub ochii lor. 24 Căci vă voi scoateCap. 34:13;37:21. dintre neamuri, vă voi strânge din toate țările și vă voi aduce iarăși în țara voastră. 25 Vă voi stropiIs. 52:15.Evr. 10:22. cu apă curată și veți fi curățiți; vă voi curățiIer. 33:8. de toate spurcăciunile voastre și de toți idolii voștri. 26 Vă voiIer. 32:39. Cap. 11:19. da o inimă nouă și voi pune în voi un duh nou; voi scoate din trupul vostru inima de piatră și vă voi da o inimă de carne. 27 Voi pune DuhulCap. 11:19;37:14. Meu în voi și vă voi face să urmați poruncile Mele și să păziți și să împliniți legile Mele. 28 Veți locuiCap. 28:25;37:25. în țara pe care am dat-o părinților voștri; voi veți fi poporul MeuIer. 30:22. Cap. 11:20; 37:27. și Eu voi fi Dumnezeul vostru. 29 Vă voiMat. 1:21.Rom. 11:26. izbăvi de toate necurățiile voastre. Voi chemaPs. 105:16. grâul și-l voi înmulți; nu voiCap. 34:29. mai trimite foametea peste voi. 30 Voi înmulțiCap. 34:27. rodul pomilor și venitul câmpului, ca să nu mai purtați ocara foametei printre neamuri. 31 Atunci vă vețiCap. 16:61,63.Lev. 26:39. Cap. 6:9; 20:43. aduce aminte de purtarea voastră cea rea și de faptele voastre care nu erau bune; vă va fi scârbă de voi înșivă din pricina nelegiuirilor și urâciunilor voastre. 32 Și toate aceste lucruri nuDeut. 9:5. Vers. 22. le fac din pricina voastră», zice Domnul Dumnezeu, «să știți! Rușinați-vă și roșiți de purtarea voastră, casa lui Israel!» 33 Așa vorbește Domnul Dumnezeu: «În ziua când vă voi curăți de toate nelegiuirile voastre, voi face ca cetățile voastre să fie locuite și dărâmăturileVers. 10. vor fi zidite din nou; 34 țara pustiită va fi lucrată iarăși, de unde până aici era pustie în ochii tuturor trecătorilor. 35 Și se va spune atunci: ‹Țara aceasta pustiită a ajuns ca o grădină a EdenuluiIs. 51:3. Cap. 28:13.Ioel 2:3. și cetățile acestea dărâmate, care erau pustii și surpate, sunt întărite și locuite!› 36 Și neamurile care vor mai rămâne în jurul vostru vor ști că Eu, Domnul, am zidit din nou ce era surpat și am sădit ce era pustiit. EuCap. 17:24;22:14;37:14., Domnul, am vorbit și voi și face.» 37 Așa vorbește Domnul Dumnezeu: «Iată în ce privință Mă voiCap. 14:3;20:3,31. lăsa înduplecat de casa lui Israel și iată ce voi face pentru ei: voi înmulțiVers. 10. pe oameni ca pe o turmă de oi. 38 Cetățile dărâmate se vor umple cu turme de oameni, ca turmele închinate Domnului, cu turme care sunt aduse la Ierusalim în timpul sărbătorilor celor mari. Și vor ști că Eu sunt Domnul.»’"