1 Iubesc pe Domnul, căci El aude glasul meu, cererile mele.

2 Da, El Şi -a plecat urechea spre mine, de aceea -L voi chema toată viaţa mea.

3 Mă înfăşuraseră legăturile morţii, şi m'apucaseră sudorile mormîntului; eram pradă necazului şi durerii.

4 Dar am chemat Numele Domnului, şi am zis: ,,Doamne, mîntuieşte-mi sufletul.``

5 Domnul este milostiv şi drept, şi Dumnezeul nostru este plin de îndurare.

6 Domnul păzeşte pe cei fără răutate: eram nenorocit de tot, dar El m'a mîntuit.

7 Întoarce-te, suflete, la odihna ta, căci Domnul ţi -a făcut bine.

8 Da, Tu mi-ai izbăvit sufletul dela moarte, ochii din lacrămi, şi picioarele de cădere.

9 Voi umbla înaintea Domnului, pe pămîntul celor vii.

10 Aveam dreptate cînd ziceam: ,,Sînt foarte nenorocit!``

11 În neliniştea mea, ziceam: ,,Orice om este înşelător.``

12 Cum voi răsplăti Domnului toate binefacerile Lui faţă de mine?

13 Voi înălţa paharul izbăvirilor, şi voi chema Numele Domnului;

14 îmi voi împlini juruinţele făcute Domnului, în faţa întregului Său popor.

15 Scumpă este înaintea Domnului moartea celor iubiţi de El.

16 Ascultă-mă, Doamne, căci sînt robul Tău: robul Tău, fiul roabei Tale, şi Tu mi-ai desfăcut legăturile.

17 Îţi voi aduce o jertfă de mulţămire, şi voi chema Numele Domnului;

18 îmi voi împlini juruinţele făcute Domnului în faţa întregului Său popor,

19 în curţile Casei Domnului, în mijlocul tău, Ierusalime! Lăudaţi pe Domnul!

1 Jeg elsker Herren, for han hører min røst, mine inderlige bønner.

2 For han har bøiet sitt øre til mig, og alle mine dager vil jeg påkalle ham.

3 Dødens rep hadde omspent mig, og dødsrikets angster hadde funnet mig; nød og sorg fant jeg.

4 Men jeg påkalte Herrens navn: Akk Herre, frels min sjel!

5 Herren er nådig og rettferdig, og vår Gud er barmhjertig.

6 Herren verner de enfoldige; jeg var elendig, og han frelste mig.

7 Kom igjen, min sjel, til din ro! For Herren har gjort vel imot dig.

8 For du fridde min sjel fra døden, mitt øie fra gråt, min fot fra fall.

9 Jeg skal vandre for Herrens åsyn i de levendes land.

10 Jeg trodde, for jeg talte; jeg var såre plaget.

11 Jeg sa i min angst: Hvert menneske er en løgner.

12 Hvormed skal jeg gjengjelde Herren alle hans velgjerninger imot mig?

13 Jeg vil løfte frelsens beger og påkalle Herrens navn.

14 Jeg vil holde for Herren mine løfter, og det for hele hans folks øine.

15 Kostelig i Herrens øine er hans frommes død.

16 Akk Herre! Jeg er jo din tjener, jeg er din tjener, din tjenerinnes sønn; du har løst mine bånd.

17 Dig vil jeg ofre takkoffer, og Herrens navn vil jeg påkalle.

18 Jeg vil holde for Herren mine løfter, og det for hele hans folks øine,

19 i forgårdene til Herrens hus, midt i dig, Jerusalem. Halleluja!