1 Dacă stai la masă la unul din cei mari, ia seama ce ai dinainte:
2 pune-ţi un cuţit în gît, dacă eşti prea lacom.
3 Nu pofti mîncările lui alese, căci sînt o hrană înşelătoare.
4 Nu te chinui ca să te îmbogăţeşti, nu-ţi pune priceperea în aceasta.
5 Abia ţi-ai aruncat ochii spre ea şi nu mai este; căci bogăţia îşi face aripi, şi, ca vulturul, îşi ia sborul spre ceruri.
6 Nu mînca pînea celui pismaş, şi nu pofti mîncările lui alese,
7 căci el este ca unul care îşi face socotelile în suflet. ,,Mănîncă şi bea``, îţi va zice el; dar inima lui nu este cu tine.
8 Bucata pe care ai mîncat -o, o vei vărsa, şi cuvintele plăcute pe cari le vei spune, sînt perdute.
9 Nu vorbi la urechea celui nebun, căci el nesocoteşte cuvintele tale înţelepte.
10 Nu muta hotarul văduvei, şi nu intra în ogorul orfanilor,
11 căci răzbunătorul lor este puternic: El le va apăra pricina împotriva ta.
12 Deschide-ţi inima la învăţătură, şi urechile la cuvintele ştiinţei.
13 Nu cruţa copilul de mustrare, căci dacă -l vei lovi cu nuiaua, nu va muri.
14 Lovindu -l cu nuiaua, îi scoţi sufletul din locuinţa morţilor.
15 Fiule, dacă-ţi va fi inima înţeleaptă, inima mea se va bucura;
16 şi lăuntrul meu se va veseli, cînd buzele tale vor spune ce este bine.
17 Să nu-ţi pizmuiască inima pe cei păcătoşi, ci să aibă totdeauna frică de Domnul;
18 căci este o răsplată, şi nu ţi se va tăia nădejdea.
19 Ascultă, fiule, şi fii înţelept; îndreaptă-ţi inima pe calea cea dreaptă.
20 Nu fi printre ceice beau vin, nici printre ceice se îmbuibează cu carne.
21 Căci beţivul şi cel ce se dedă la îmbuibare sărăcesc, şi aţipirea te face să porţi zdrenţe.
22 Asculă pe tatăl tău, care te -a născut, şi nu nesocoti pe mamă-ta, cînd a îmbătrînit.
23 Cumpără adevărul, şi nu -l vinde, înţelepciunea, învăţătura şi priceperea.
24 Tatăl celui neprihănit se veseleşte, şi cel ce dă naştere unui înţelept se bucură.
25 Să se bucure tatăl tău şi mama ta, să se veselească cea care te -a născut.
26 Fiule, dă-mi inima ta, şi să găsească plăcere ochii tăi în căile Mele.
27 Căci curva este o groapă adîncă, şi străina o fîntînă strîmtă.
28 Ea pîndeşte ca un hoţ, şi măreşte între oameni numărul celor stricaţi.
29 Ale cui sînt vaietele? Ale cui sînt oftările? Ale cui sînt neînţelegerile? Ale cui sînt plîngerile? Ale cui sînt rănirile fără pricină? Ai cui sînt ochii roşi?
30 Ale celor ce întîrzie la vin, şi se duc să golească paharul cu vin amestecat.
31 Nu te uita la vin cînd curge roş şi face mărgăritare în pahar; el alunecă uşor,
32 dar pe urmă ca un şarpe muşcă şi înţeapă ca un basilisc.
33 Ochii ţi se vor uita după femeile altora, şi inima îţi va vorbi prostii.
34 Vei fi ca un om culcat în mijlocul mării, ca un om culcat pe vîrful unui catarg.
35 ,,M'a lovit... dar nu mă doare!... M'a bătut... dar nu simt nimic! Cînd... mă voi trezi? Mai vreau vin!``
1 When thou sittest to eat with a ruler, Thou considerest diligently that which [is] before thee,
2 And thou hast put a knife to thy throat, If thou [art] a man of appetite.
3 Have no desire to his dainties, seeing it [is] lying food.
4 Labour not to make wealth, From thine own understanding cease, Dost thou cause thine eyes to fly upon it? Then it is not.
5 For wealth maketh to itself wings, As an eagle it flieth to the heavens.
6 Eat not the bread of an evil eye, And have no desire to his dainties,
7 For as he hath thought in his soul, so [is] he, `Eat and drink,` saith he to thee, And his heart [is] not with thee.
8 Thy morsel thou hast eaten thou dost vomit up, And hast marred thy words that [are] sweet.
9 In the ears of a fool speak not, For he treadeth on the wisdom of thy words.
10 Remove not a border of olden times, And into fields of the fatherless enter not,
11 For their Redeemer [is] strong, He doth plead their cause with thee.
12 Bring in to instruction thy heart, And thine ear to sayings of knowledge.
13 Withhold not from a youth chastisement, When thou smitest him with a rod he dieth not.
14 Thou with a rod smitest him, And his soul from Sheol thou deliverest.
15 My son, if thy heart hath been wise, My heart rejoiceth, even mine,
16 And my reins exult when thy lips speak uprightly.
17 Let not thy heart be envious at sinners, But -- in the fear of Jehovah all the day.
18 For, is there a posterity? Then thy hope is not cut off.
19 Hear thou, my son, and be wise, And make happy in the way thy heart,
20 Be not thou among quaffers of wine, Among gluttonous ones of flesh,
21 For the quaffer and glutton become poor, And drowsiness clotheth with rags.
22 Hearken to thy father, who begat thee, And despise not thy mother when she hath become old.
23 Truth buy, and sell not, Wisdom, and instruction, and understanding,
24 The father of the righteous rejoiceth greatly, The begetter of the wise rejoiceth in him.
25 Rejoice doth thy father and thy mother, Yea, she that bare thee is joyful.
26 Give, my son, thy heart to me, And let thine eyes watch my ways.
27 For a harlot [is] a deep ditch, And a strange woman [is] a strait pit.
28 She also, as catching prey, lieth in wait, And the treacherous among men she increaseth.
29 Who hath wo? who hath sorrow? Who hath contentions? who hath plaint? Who hath wounds without cause? Who hath redness of eyes?
30 Those tarrying by the wine, Those going in to search out mixed wine.
31 See not wine when it showeth itself red, When it giveth in the cup its colour, It goeth up and down through the upright.
32 Its latter end -- as a serpent it biteth, And as a basilisk it stingeth.
33 Thine eyes see strange women, And thy heart speaketh perverse things.
34 And thou hast been as one lying down in the heart of the sea, And as one lying down on the top of a mast.
35 `They smote me, I have not been sick, They beat me, I have not known. When I awake -- I seek it yet again!`