1 Nu pismui pe oamenii cei răi, şi nu dori să fii cu ei;
2 căci inima lor se gîndeşte la prăpăd, şi buzele lor vorbesc nelegiuiri. -
3 Prin înţelepciune se înalţă o casă, şi prin pricepere se întăreşte;
4 prin ştiinţă se umplu cămările ei de toate bunătăţile de preţ şi plăcute.
5 Un om înţelept este plin de putere, şi cel priceput îşi oţeleşte vlaga.
6 Căci prin măsuri chibzuite cîştigi bătălia, şi prin marele număr al sfetnicilor ai biruinţa. -
7 Înţelepciunea este prea înaltă pentru cel nebun: el nu va deschide gura la judecată. -
8 Cine se gîndeşte să facă rău, se cheamă un om plin de răutate. -
9 Gîndul celui nebun nu este decît păcat, şi batjocoritorul este o scîrbă pentru oameni. -
10 Dacă slăbeşti în ziua necazului, mică îţi este puterea. -
11 Izbăveşte pe cei tîrîţi la moarte, şi scapă pe ceice sînt aproape să fie junghiaţi. -
12 Dacă zici: ,,Ah! n'am ştiut!``... Crezi că nu vede Celce cîntăreşte inimile şi Celce veghează asupra sufletului tău? Şi nu va răsplăti El fiecăruia după faptele lui? -
13 Fiule, mănîncă miere, căci este bună, şi fagurul de miere este dulce pentru cerul gurii tale.
14 Tot aşa, şi înţelepciunea este bună pentru sufletul tău: dacă o vei găsi, ai un viitor, şi nu ţi se va tăia nădejdea. -
15 Nu întinde curse, nelegiuitule, la locuinţa celui neprihănit, şi nu -i turbura odihna.
16 Căci cel neprihănit de şapte ori cade, şi se ridică, dar cei răi se prăbuşesc în nenorocire.
17 Nu te bucura de căderea vrăjmaşului tău, şi să nu ţi se veselească inima cînd se poticneşte el,
18 ca nu cumva Domnul să vadă, să nu -I placă, şi să-Şi întoarcă mînia dela el. -
19 Nu te mînia din pricina celor ce fac rău, şi nu pizmui pe cei răi!
20 Căci cel ce face răul n'are niciun viitor, şi lumina celor răi se stinge. -
21 Fiule, teme-te de Domnul şi de împăratul; şi să nu te amesteci cu cei neastîmpăraţi!
22 Căci deodată le va veni pieirea, şi cine poate şti sfîrşitul amîndorora! -
23 Iată ce mai spun înţelepţii: ,,Nu este bine să ai în vedere faţa oamenilor în judecăţi.`` -
24 Pe cine zice celui rău: ,,Tu eşti bun!`` îl blastămă popoarele, şi -l urăsc neamurile.
25 Dar celor ce judecă drept le merge bine, şi o mare binecuvîntare vine peste ei. -
26 Un răspuns bun este ca un sărut pe buze.
27 Vezi-ţi întîi de treburi afară, îngrijeşte de lucrul cîmpului, şi apoi apucă-te să-ţi zideşti casa. -
28 Nu vorbi în chip uşuratic împotriva aproapelui tău; ori ai vrea să înşeli cu buzele tale? -
29 Nu zice: ,,Cum mi -a făcut el aşa am să -i fac şi eu, îi vor răsplăti după faptele lui!`` -
30 Am trecut pe lîngă ogorul unui leneş, şi pe lîngă via unui om fără minte.
31 Şi era numai spini, acoperit de mărăcini, şi zidul de piatră era prăbuşit.
32 M'am uitat bine şi cu luare aminte, şi am tras învăţătură din ce am văzut.
33 ,,Să mai dorm puţin, să mai aţipesc puţin, să mai încrucişez mînile puţin ca să mă odihnesc!``...
34 Şi sărăcia vine peste tine pe neaşteptate, ca un hoţ, şi lipsa, ca un om înarmat.
1 Be not envious of evil men, And desire not to be with them.
2 For destruction doth their heart meditate, And perverseness do their lips speak.
3 By wisdom is a house builded, And by understanding it establisheth itself.
4 And by knowledge the inner parts are filled, [With] all precious and pleasant wealth.
5 Mighty [is] the wise in strength, And a man of knowledge is strengthening power,
6 For by plans thou makest for thyself war, And deliverance [is] in a multitude of counsellors.
7 Wisdom [is] high for a fool, In the gate he openeth not his mouth.
8 Whoso is devising to do evil, Him they call a master of wicked thoughts.
9 The thought of folly [is] sin, And an abomination to man [is] a scorner.
10 Thou hast shewed thyself weak in a day of adversity, Straitened is thy power,
11 If [from] delivering those taken to death, And those slipping to the slaughter -- thou keepest back.
12 When thou sayest, `Lo, we knew not this.` Is not the Ponderer of hearts He who understandeth? And the Keeper of thy soul He who knoweth? And He hath rendered to man according to his work.
13 Eat my son, honey that [is] good, And the honeycomb -- sweet to thy palate.
14 So [is] the knowledge of wisdom to thy soul, If thou hast found that there is a posterity And thy hope is not cut off.
15 Lay not wait, O wicked one, At the habitation of the righteous. Do not spoil his resting-place.
16 For seven [times] doth the righteous fall and rise, And the wicked stumble in evil.
17 In the falling of thine enemy rejoice not, And in his stumbling let not thy heart be joyful,
18 Lest Jehovah see, and [it be] evil in His eyes, And He hath turned from off him His anger.
19 Fret not thyself at evil doers, Be not envious at the wicked,
20 For there is not a posterity to the evil, The lamp of the wicked is extinguished.
21 Fear Jehovah, my son, and the king, With changers mix not up thyself,
22 For suddenly doth their calamity rise, And the ruin of them both -- who knoweth!
23 These also are for the wise: -- To discern faces in judgment is not good.
24 Whoso is saying to the wicked, `Thou [art] righteous,` Peoples execrate him -- nations abhor him.
25 And to those reproving it is pleasant, And on them cometh a good blessing.
26 Lips he kisseth who is returning straightforward words.
27 Prepare in an out-place thy work, And make it ready in the field -- go afterwards, Then thou hast built thy house.
28 Be not a witness for nought against thy neighbour, Or thou hast enticed with thy lips.
29 Say not, `As he did to me, so I do to him, I render to each according to his work.`
30 Near the field of a slothful man I passed by, And near the vineyard of a man lacking heart.
31 And lo, it hath gone up -- all of it -- thorns! Covered its face have nettles, And its stone wall hath been broken down.
32 And I see -- I -- I do set my heart, I have seen -- I have received instruction,
33 A little sleep -- a little slumber -- A little folding of the hands to lie down.
34 And thy poverty hath come [as] a traveller, And thy want as an armed man!