Pular para o conteúdo
Publicidade

Lucas 23

LSG

Ka Mauria a Īhu i te Aroaro o Pirato

1 Kātahi ka whakatika rātou huihui katoa, ā, ārahina ana ia ki a Pirato. 2 , ka anga rātou, ka whakapā ki a ia, ka mea, "Kua mau i a mātou tēnei tangata e kukume ana i te iwi, e mea ana kia kaua e hoatu te takoha ki a Hīhā, e ana he kīngi ia, ko te Karaiti."

3 , ka ui a Pirato ki a ia, ka mea, "Ko koe rānei te kīngi o ngā Hūrai?"

Ka whakahoki ia ki a ia, ka mea, "Kua kōrerotia mai e koe."

4 , ko te meatanga a Pirato ki ngā tohunga nui, ki ngā mano, "Kāhore tētahi o tēnei tangata i mau i ahau."

5 Ā, nui atu rātou tohe ka mea, "E whakatūtehu ana ia i te iwi, e whakaako ana puta noa i Hūria, tīmata mai i Karirī, ā tae noa mai ki konei."

Ka Tonoa a Īhu i te Aroaro o Herora

6 I te rongonga ia o Pirato ki Karirī, ka ui, "Karirī rānei tēnei tangata?" 7 Ā, i tōna mōhiotanga te rangatiratanga ia o Herora, ka tonoa ia ki a Herora, i Hiruhārama hoki ia i aua . 8 , i te kitenga o Herora i a Īhu, nui rawa tōna hari, kua roa ia e hiahia ana kia kite i a ia, he maha hoki ngā mea i rangona e ia mōna. , ka tūmanako ia kia kite i tētahi merekara e meinga ana e ia. 9 , he maha ngā kupu i ui ai ia ki a ia; heoi, kāhore kau he kupu i whakahokia e ia. 10 , ana ngā tohunga nui me ngā karaipi, kaha rawa hoki rātou whakapā ki a ia. 11 , ka whākorekore a Herora rātou ko āna hōia ki a ia, ka taunu, ā, ka oti ia te whakakākahu ki te kahu whakapaipai, ka whakahokia atu ki a Pirato. 12 I taua rangi anō ka houhia te rongo a Pirato rāua ko Herora; i mua hoki e mauāhara ana ki a rāua.

Ka Whakataua a Īhu ki te Mate

13 , ka karangatia e Pirato ngā tohunga nui, ngā rangatira, me te iwi anō, 14 ka mea ia ki a rātou, "Kua kawea mai nei e koutou tēnei tangata ki ahau, me te anō kei te kukume ia i te iwi; ā, ka oti nei ia te uiui e ahau i koutou aroaro, , kīhai i mau i ahau tētahi o tēnei tangata i roto i ngā mea i whakapāngia nei e koutou ki a ia. 15 Ā, kīhai anō hoki a Herora, nāna ia i whakahoki mai ki a tātou, , kāhore āna mahi e tika ai kia mate ia. 16 , me whiu ia e ahau, ka tuku atu ai." 17 Kua takoto hoki te tikanga kia tukua atu tētahi ki a rātou i te hākari.

18 , ka pānui rātou ki te karanga, ka mea, "Whakamatea tēnei, ko Parapa te tuku mai ki a mātou." 19 (Ko tēnei hoki i makā ki te whare herehere te nananga i nanā ai ia i roto i te , te patu tangata.)

20 , ka mea atu anō a Pirato, he mea hoki nāna kia tukua a Īhu. 21 Heoi, hāmama ana rātou, mea ana, "Rīpekatia ia, rīpekatia!"

22 Ka mea anō ia ki a rātou, ko te toru o ngā meatanga, "He aha te kino i meinga e tēnei tangata? Kāhore anō i mau i ahau tētahi ōna e mate ai; māku ia e whiu, ka tuku atu ai."

23 Otirā, nui atu ō rātou reo ki te tohe e tono ana kia rīpekatia ia. Ā, riro rawa i ō rātou reo. 24 , ka whakaōtia e Pirato kia waiho i rātou i tono ai. 25 , ka tukua anō ki a rātou te tangata i makā ki te whare herehere te nananga, te patu tangata, rātou hoki i tono ai; ko Īhu ia i tukua ki rātou i pai ai.

Ka Rīpekatia a Īhu

26 Ā, i a rātou e ārahi ana i a ia, ka mau rātou ki tētahi tangata o Hairini, ki a Haimona, e haere mai ana i ngā whenua, ā, utaina ana ki a ia te rīpeka, kia amohia i muri i a Īhu.

27 , he nui te huihuinga o te iwi i aru i a ia, me ngā wāhine hoki e tangi ana, e auē ana ki a ia. 28 , ka tahuri a Īhu ki a rātou, ka mea, "E ngā tamāhine o Hiruhārama, kaua e tangi ki ahau, engari me tangi ki a koutou anō, ki ā koutou tamariki. 29 Tērā hoki e puta ngā e mea ai rātou, Koa tonu ngā pākoko, me ngā kōpū kāhore i whānau, me ngā ū kāhore i ngotea.30 Ko reira tīmata ai rātou te mea ki ngā maunga,

Horo iho ki runga ki a mātou,

ki ngā pukepuke hoki, Hīpokina mātou.

31 Ki te meinga hoki ēnei mea e rātou i te rākau e kaimata ana, ko te aha e meatia i te rākau ka maroke?"

32 , tērā atu ētahi tokorua, he hunga mahi kino, e ārahina ngātahitia ana me ia kia whakamatea. 33 Ā, ka tae rātou ki te wāhi e kīia nei ko te Angaanga, ka rīpekatia ia ki reira, me aua kaimahi kino, kotahi ki matau, kotahi ki mauī. 34 , ka mea a Īhu, "E , houhia te rongo ki a rātou; kāhore hoki rātou e mōhio ki rātou e mea nei." Ā, wehewehea ana ōna kākahu e rātou he mea maka ki te rota.

35 Me te anō te iwi mātakitaki ai. Ko ngā rangatira hoki ka tāwai ki a ia, ka mea, "Ko ērā atu i whakaorangia e ia, māna anō ia e whakaora, ki te mea ia ko te Karaiti a te Atua, ko tāna i whiriwhiri ai!"

36 Ko ngā hōia ētahi i taunu ki a ia, ka haere mai me te kawe mai he winika ki a ia, 37 ka mea, "Ki te mea ko koe te Kīngi o ngā Hūrai, whakaora i a koe."

38 Ā, tērā te mea i tuhituhia ki runga ake i a ia, "Ko te Kīngi tēnei o ngā Hūrai."

39 , ko tētahi o ngā kaimahi kino i whakairia i kohukohu ki a ia, i mea, "Ki te mea ko te Karaiti koe, whakaorangia koe, māua hoki."

40 , ka whakahoki tētahi, ka riri ki a ia, ka mea, "E kore rānei koe e wehi ki te Atua, kei tēnei mate tahi nei hoki koe? 41 Ka tika rāia tāua; ka whiwhi hoki tāua ki ngā mea e tika ana ā tāua hanga; ko tēnei ia kāhore āna mahi ."

42 , ko tāna meatanga ki a Īhu, "E te Ariki, kia mahara koe ki ahau ina haere mai koe i runga i tōu rangatiratanga."

43 Anō ko Īhu ki a ia, "He pono tāku e mea nei ki a koe, ko āianei koe noho ai ki ahau ki Pararaiha."

Te Matenga o Īhu

44 , kua tata ki te ono o ngā hāora, ā, ka pōuri a runga o te whenua katoa, tae noa ki te iwa o ngā hāora. 45 I pōuri hoki te , ā, i wāhia te ārai o te whare tapu i waenganui . 46 Ā, nui atu te reo o Īhu ki te karanga; i mea ia, "E , tēnei tōku wairua ka tukua atu nei ki ōu ringa." Ka mutu ēnei kupu, ka hemo ia.

47 Ā, i te kitenga o te keneturio i taua mea, ka whakakorōria ia i te Atua, ka mea, "He pono he tangata tika tēnei." 48 Me te hunga katoa hoki i huihui mai ki te mātakitaki, i rātou kitenga i aua mea i meatia , ka pātuki i ō rātou uma, ā, hoki ana. 49 Ā, ko te hunga katoa i mōhio ki a ia, rātou ko ngā wāhine i aru mai i a ia i Karirī, i mai i tawhiti, mātakitaki ai ki ēnei mea.

Te Tanumanga o Īhu

50 , tērā tētahi tangata, ko Hōhepa te ingoa, he tangata noho rūnanga; he tangata pai, he tangata tika. 51 Kīhai ia i whakaae ki rātou whakaaro, ki rātou mahi, Arimatia ia, tētahi o ngā Hūrai, ā, he tangata ia e tatari ana ki te rangatiratanga o te Atua. 52 I haere ia ki a Pirato, ā, tonoa ana e ia te tinana o Īhu. 53 , ka tangohia iho e ia taua tinana, ā, takaia ana ki te rīnena, ka waiho ki te rua i hāua ki roto ki te kōhatu, kāhore hoki i takoto noa tētahi tangata ki reira. 54 , ko te Takanga hākari ia, ā, meāke pūao te hāpati.

55 I aru anō ngā wāhine i haere tahi mai nei me ia i Karirī, ā, kite ana i te urupā, i te whakatakotoranga anō o tōna tinana. 56 , ka hoki rātou, ka mahi i ngā mea kakara, i ngā hinu. Ā, noho ana i te hāpati, he whakaaro hoki ki te ture.

Jésus devant Pilate, gouverneur romain

1 Mt 27:2.Mc 15:1.Jn 18:28.Ils se levèrent tous, et ils conduisirent Jésus devant Pilate. 2 Ils se mirent à l’accuser, disant: Nous avons trouvé cet homme excitant notre nation à la révolte, Mt 17:25;22:21.Mc 12:17.Lu 20:25.Ro 13:7.empêchant de payer le tribut à César, et Ac 17:7.se disant lui-même Christ, roi. 3 Mt 27:11.Mc 15:2.Jn 18:33.Pilate l’interrogea, en ces termes: Es-tu le roi des Juifs? Jésus lui répondit: Tu le dis.4 Pilate dit aux principaux sacrificateurs et à la foule: Je ne trouve rien de coupable en cet homme. 5 Mais ils insistèrent, et dirent: Il soulève le peuple, en enseignant par toute la Judée, depuis la Galilée, il a commencé, jusqu’ici.

Jésus devant Hérode. Jésus renvoyé par Hérode à Pilate

6 Quand Pilate entendit parler de la Galilée, il demanda si cet homme était Galiléen; 7 Lu 3:1.et, ayant appris qu’il était de la juridiction d’Hérode, il le renvoya à Hérode, qui se trouvait aussi à Jérusalem en ces jours-là. 8 Lu 9:7.Lorsque Hérode vit Jésus, il en eut une grande joie; car depuis longtemps, il désirait le voir, à cause de ce qu’il avait entendu dire de lui, et il espérait qu’il le verrait faire quelque miracle. 9 Il lui adressa beaucoup de questions; mais Jésus ne lui répondit rien. 10 Les principaux sacrificateurs et les scribes étaient , et l’accusaient avec violence. 11 Hérode, avec ses gardes, le traita avec mépris; et, après s’être moqué de lui et l’avoir revêtu d’un habit éclatant, il le renvoya à Pilate. 12 Ac 4:27.Ce jour même, Pilate et Hérode devinrent amis, d’ennemis qu’ils étaient auparavant.

Sentence de mort confirmée

13 Mt 27:23.Mc 15:14.Jn 18:38;19:4.Pilate, ayant assemblé les principaux sacrificateurs, les magistrats, et le peuple, leur dit: 14 Vous m’avez amené cet homme comme excitant le peuple à la révolte. Et voici, je l’ai interrogé devant vous, et je ne l’ai trouvé coupable d’aucune des choses dont vous l’accusez; 15 Hérode non plus, car il nous l’a renvoyé, et voici, cet homme n’a rien fait qui soit digne de mort. 16 Je le relâcherai donc, après l’avoir fait battre de verges. 17 Mt 27:15.Mc 15:6.Jn 18:39.A chaque fête, il était obligé de leur relâcher un prisonnier. 18 Ils s’écrièrent tous ensemble: Ac 3:14.Fais mourir celui-ci, et relâche-nous Barabbas. 19 Cet homme avait été mis en prison pour une sédition qui avait eu lieu dans la ville, et pour un meurtre. 20 Pilate leur parla de nouveau, dans l’intention de relâcher Jésus. 21 Et ils crièrent: Crucifie, crucifie-le! 22 Pilate leur dit pour la troisième fois: Quel mal a-t-il fait? Je n’ai rien trouvé en lui qui mérite la mort. Je le relâcherai donc, après l’avoir fait battre de verges. 23 Mais ils insistèrent à grands cris, demandant qu’il fût crucifié. Et leurs cris l’emportèrent: 24 Mt 27:26.Mc 15:15.Jn 19:16.Pilate prononça que ce qu’ils demandaient serait fait. 25 Il relâcha celui qui avait été mis en prison pour sédition et pour meurtre, et qu’ils réclamaient; et il livra Jésus à leur volonté.

Jésus crucifié

26 Mt 27:32.Mc 15:21.Comme ils l’emmenaient, ils prirent un certain Simon de Cyrène, qui revenait des champs, et ils le chargèrent de la croix, pour qu’il la porte derrière Jésus. 27 Il était suivi d’une grande multitude des gens du peuple, et de femmes qui se frappaient la poitrine et se lamentaient sur lui. 28 Jésus se tourna vers elles, et dit: Filles de Jérusalem, ne pleurez pas sur moi; mais pleurez sur vous et sur vos enfants.

29 Car voici, des jours viendront l’on dira: Heureuses les stériles, heureuses les entrailles qui n’ont point enfanté, et les mamelles qui n’ont point allaité!30 Alors ils se mettront à dire aux montagnes:És 2:19.Os 10:8.Ap 6:16;9:6.Tombez sur nous! Et aux collines: Couvrez-nous!31 Jé 25:29.1 Pi 4:17.Car, si l’on fait ces choses au bois vert, qu’arrivera-t-il au bois sec?32 Jn 19:18.On conduisait en même temps deux malfaiteurs, qui devaient être mis à mort avec Jésus. 33 Mt 27:33,38.Mc 15:22.Jn 19:18.Lorsqu’ils furent arrivés au lieu appelé Crâne, ils le crucifièrent , ainsi que les deux malfaiteurs, l’un à droite, l’autre à gauche. 34 Jésus dit: Ac 7:60.1 Co 4:12.Père, pardonne-leur, car ils ne savent ce qu’ils font.Ps 22:19.Mt 27:35.Mc 15:24.Jn 19:23.Ils se partagèrent ses vêtements, en tirant au sort.

35 Le peuple se tenait , et regardait. Mt 27:39.Mc 15:29.Les magistrats se moquaient de Jésus, disant: Il a sauvé les autres; qu’il se sauve lui-même, s’il est le Christ, l’élu de Dieu! 36 Les soldats aussi se moquaient de lui; s’approchant et lui présentant du vinaigre, 37 ils disaient: Si tu es le roi des Juifs, sauve-toi toi-même! 38 Mt 27:37.Mc 15:26.Jn 19:19.Il y avait au-dessus de lui cette inscription: Celui-ci est le roi des Juifs. 39 L’un des malfaiteurs crucifiés l’injuriait, disant: N’es-tu pas le Christ? Sauve-toi toi-même, et sauve-nous! 40 Mais l’autre le reprenait, et disait: Ne crains-tu pas Dieu, toi qui subis la même condamnation? 41 Pour nous, c’est justice, car nous recevons ce qu’ont mérité nos crimes; mais celui-ci n’a rien fait de mal. 42 Et il dit à Jésus: Souviens-toi de moi, quand tu viendras dans ton règne. 43 Jésus lui répondit: Je te le dis en vérité, aujourd’hui tu seras avec moi dans le paradis.

44 Mt 27:45.Mc 15:33.Il était déjà environ la sixième heure, et il y eut des ténèbres sur toute la terre, jusqu’à la neuvième heure. 45 Le soleil s’obscurcit, Mt 27:51.Mc 15:38.et le voile du temple se déchira par le milieu. 46 Jésus s’écria d’une voix forte: Ps 31:6.Mt 27:50.Mc 15:37.Jn 19:30.Ac 7:59.Père, je remets mon esprit entre tes mains. Et, en disant ces paroles, il expira. 47 Mt 27:54.Mc 15:39.Le centenier, voyant ce qui était arrivé, glorifia Dieu, et dit: Certainement, cet homme était juste. 48 Et tous ceux qui assistaient en foule à ce spectacle, après avoir vu ce qui était arrivé, s’en retournèrent, se frappant la poitrine. 49 Tous ceux de la connaissance de Jésus, et les femmes qui l’avaient accompagné depuis la Galilée, se tenaient dans l’éloignement et regardaient ce qui se passait.

Le corps de Jésus mis dans un sépulcre

50 Mt 27:57.Mc 15:43.Jn 19:38.Il y avait un conseiller, nommé Joseph, homme bon et juste, 51 qui n’avait point participé à la décision et aux actes des autres; il était d’Arimathée, ville des Juifs, et il attendait le royaume de Dieu. 52 Cet homme se rendit vers Pilate, et demanda le corps de Jésus. 53 Il le descendit de la croix, l’enveloppa d’un linceul, Mt 12:40;26:12;27:59.Mc 15:46.et le déposa dans un sépulcre taillé dans le roc, personne n’avait encore été mis. 54 C’était le jour de la préparation, et le sabbat allait commencer. 55 Les femmes Lu 8:2.qui étaient venues de la Galilée avec Jésus accompagnèrent Joseph, virent le sépulcre et la manière dont le corps de Jésus y fut déposé, 56 et, s’en étant retournées, elles préparèrent des aromates et des parfums. Puis elles se reposèrent le jour du sabbat, selon la loi.

Veja também