Te Whakamātautau i a Īhu
1 Nā, ko Īhu, kī tonu i te Wairua Tapu, hoki atu ana i Horano, ā, ka ārahina e te Wairua i te koraha. 2 Mō ngā rā e whā tekau, whakamātautauria ai e te rēwera. Kīhai ia i kai i tētahi mea i aua rā, ā, nō ka pahemo, ka hiakai ia.
3 Nā, ka mea te rēwera ki a ia, "Ki te mea ko te Tama koe a te Atua, kīia iho tēnei kōhatu kia meinga hei taro."
4 Nā, ka whakahoki a Īhu ki a ia, ka mea, "Kua oti te tuhituhi, ‘E kore e ora te tangata i te taro kau.’ "
5 Kātahi ka ārahina ia e ia ki runga, ā, mea kau iho kua whakakitea ki a ia ngā rangatiratanga katoa o te ao. 6 Ka mea te rēwera ki a ia, "Māku e hoatu ki a koe tēnei rangatiratanga katoa, me te korōria o ēnei mea; kua tukua hoki ki ahau, ā, ka hoatu e ahau ki tāku e pai ai. 7 Nā, ki te koropiko koe ki tōku aroaro, mōu katoa."
8 Nā, ka whakahoki a Īhu ki a ia, ka mea, "Kua oti te tuhituhi, ‘Me koropiko koe ki te Ariki, ki tōu Atua, me mahi anō ki a ia anake!’ "
9 Nā, ka kawea ia e ia ki Hiruhārama, ā, whakatūria ana ki runga ki te keokeonga o te temepara, nā, ka mea ia ki a ia, "Ki te mea ko te Tama koe a te Atua, rere atu i konei ki raro, 10 kua oti hoki te tuhituhi,
‘Ka kōrerotia iho koe e ia ki āna anahera,
kia tiakina koe.’
11 Ā, ‘Mā rātou koe e hiki ake ki ō rātou ringa,
kei tūtuki tōu waewae ki te kōhatu.’ "
12 Nā, ka whakahoki a Īhu, ka mea ki a ia, "Kua takoto te kōrero, ‘Aua e whakamātautau ki te Ariki, ki tōu Atua.’ "
13 Ā, ka mutu katoa ngā whakamātautauranga a te rēwera, ka mawehe atu i a ia mō tētahi wāhi.
Ka Tīmata a Īhu i Tāna Mahi i Karirī
14 Nā, ka hoki a Īhu i runga i te kaha o te Wairua ki Karirī, ā, haere ana tōna rongo, ā, puta noa i ngā wāhi tata katoa. 15 Ka whakaako ia i roto i ō rātou whare karakia, me te whakakorōria te katoa i a ia.
Ka Makaia atu a Īhu i Nahareta
16 Nā, ka haere ia ki Nahareta, ki te wāhi i whāngaia ai ia; ā, ka tomo i te rā hāpati ki te whare karakia, ko tāna hanga hoki ia, ka whakatika ki te kōrero pukapuka. 17 Ā, ka hoatu ki a ia te pukapuka a Ihāia poropiti. Ā, nō ka wherahia te pukapuka, ka kitea e ia te wāhi i tēnei tuhituhinga:
18 "Kei ahau te Wairua o te Ariki,
nāna nei hoki ahau i whakawahi,
hei kauwhau i te rongopai ki te hunga rawakore.
Kua tonoa ahau e ia ki te kauwhau ki ngā herehere, kia haere noa,
ki ngā matapō kia titiro;
ki te tuku i te hunga e marū ana, kia haere noa atu,
19 ki te kauwhau i te tau manakohanga mai a te Ariki."
20 Nā, ka kopia e ia te pukapuka, ka hoatu ki te kaitiaki, ā, noho ana. Nā, ka titiro matatau ki a ia ngā kanohi o te hunga katoa i roto i te whare karakia. 21 Kātahi ia ka anga, ka kōrero ki a rātou, "Nō nāianei, i ō koutou taringa e whakarongo mai nei, i mana ai tēnei karaipiture."
22 Ā, i whakapai rātou katoa ki a ia, i mīharo ki ngā kupu pai i puta i tōna māngai. Ka mea rātou, "Ehara ianei tēnei i te tama a Hōhepa?"
23 Ka mea ia ki a rātou, "Tērā pea e puaki mai i a koutou tēnei kupu whakarite ki ahau, ‘E rata, rongoā koe i a koe anō! Ko ngā mea i rongo ai mātou kua meinga ki Kaperenauma, meinga hoki ki konei, ki tōu whenua.’ "
24 I mea anō ia, "He pono tāku e mea nei ki a koutou, e kore te poropiti e manakohia i tōna ake whenua. 25 Otirā, he pono tāku e mea nei ki a koutou, he tokomaha ngā pouaru i roto i a Īharaira i ngā rā i a Irāia, i te rangi kua oti te kōpani i ngā tau e toru i ngā marama e ono, i te matekaitanga nui o te whenua katoa. 26 Heoi, kīhai a Irāia i tonoa ki tētahi o rātou, ki a Harepata anake o Hairona, ki te wahine pouaru. 27 He tokomaha hoki ngā repera i roto i a Īharaira, i ngā rā o Eriha poropiti; ā, kīhai tētahi o rātou i whakamākia, ko Naamana anake, ko te Hīriani."
28 Ā, kī tonu i te riri te hunga katoa i te whare karakia, i te rongonga ki ēnei mea. 29 Nā, ko tō rātou whakatikanga ake, ka maka i a ia ki waho o te pā, ā, ārahina ana ia ki te pari o te puke i hangā ai tō rātou pā, kia whakatakā ai ia ki raro. 30 Otirā, i tika ia rā waenganui o rātou, ā, haere ana.
He Tangata he Wairua Poke tōna
31 Ā, ka tae ki Kaperenauma, ki tētahi pā o Karirī, ka whakaako i a rātou i te hāpati. 32 Nā, ka mīharo rātou ki tāna ako, i whai mana hoki tāna kupu.
33 Nā, i te whare karakia tētahi tangata he wairua rēwera poke tōna, nui atu tōna reo ki te karanga, 34 ka mea, "Kāti rā; he aha mātou nāu, e Īhu o Nahareta; kua tae mai koe ki te whakangaro i a mātou? E mōhio ana ahau ki a koe, ko wai koe; ko te Mea Tapu a te Atua!"
35 Nā, rīria iho ia e Īhu, ka mea ia, "Kāti te kōrero, puta mai hoki i roto i a ia." Kātahi te rēwera ka turaki i a ia ki waenganui, ā, puta mai ana i roto i a ia, kīhai hoki tērā i ahatia.
36 Nā tau ana te mīharo ki a rātou katoa, ka kōrerorero tētahi ki tētahi, ka mea, "He aha tēnei kupu? Mana tonu nei hoki tāna tono i ngā wairua poke, kaha tonu, ā, puta mai ana ki waho." 37 Ā, pakū ana tōna rongo puta noa i ngā wāhi tūtata katoa.
Ka Whakaoratia e Īhu te Tini Tāngata
38 Ā, ko tōna whakatikanga i te whare karakia, tomo tonu ki te whare o Haimona. Nā, e mate ana te whaea o te wahine a Haimona, he nui te kirikā; ka īnoi rātou ki a ia mōna. 39 Nā, ka tū ia ki runga i a ia, ā, rīria iho te kirikā; ā, mutu ake, nā, ara tonu ake ia kei te taka mea mā rātou.
40 I te toenetanga o te rā, ka kawea mai ki a ia e ngā tāngata katoa ngā mea o rātou e mate ana i te tini o ngā mate; nā, whakapākia iho e ia ōna ringa ki tēnei, ki tēnei o rātou, ā, ora ake rātou. 41 He tokomaha hoki te hunga i puta mai ngā rēwera i roto i a rātou; i karanga hoki aua wairua i mea, "Ko te Tama koe a te Atua!" Ā, rīria ana rātou e ia, kīhai i tukua kia kōrero, i mātau hoki rātou ko te Karaiti ia.
Ka Kauwhau a Īhu i ngā Whare Karakia
42 Ka ao te rā, ka puta atu ia, ka haere ki tētahi wāhi koraha; ā, ka rapu ngā mano i a ia, ka tae ki a ia, nā, puritia ana ia, kei whakarērea rātou e ia. 43 Ka mea ia ki a rātou, "Me kauwhau e ahau te rangatiratanga o te Atua ki ērā atu pā anō; koia hoki ahau i tonoa mai ai."
44 Ā, kauwhau ana ia i ngā whare karakia o Karirī.
Tentation de Jésus-Christ
1 Mt 4:1.Mc 1:12.Jésus, rempli du Saint-Esprit, revint du Jourdain, et il fut conduit par l’Esprit dans le désert, 2 où il fut tenté par le diable pendant quarante jours. Ex 34:28.1 R 19:8.Il ne mangea rien durant ces jours-là, et, après qu’ils furent écoulés, il eut faim. 3 Le diable lui dit: Si tu es Fils de Dieu, ordonne à cette pierre qu’elle devienne du pain. 4 Jésus lui répondit: De 8:3.Mt 4:4.Il est écrit:
L’Homme ne vivra pas de pain seulement.
5 Le diable, l’ayant élevé, lui montra en un instant tous les royaumes de la terre, 6 et lui dit: Je te donnerai toute cette puissance, et la gloire de ces royaumes; car elle m’a été donnée, et je la donne à qui je veux. 7 Si donc tu te prosternes devant moi, elle sera toute à toi. 8 Jésus lui répondit: Il est écrit:
De 6:13;10:20.1 S 7:3.Tu adoreras le Seigneur, ton Dieu, et tu le serviras lui seul.
9 Le diable le conduisit encore à Jérusalem, le plaça sur le haut du temple, et lui dit: Si tu es Fils de Dieu, jette-toi d’ici en bas; car il est écrit: 10 Ps 91:11.Il donnera des ordres à ses anges à ton sujet,
Afin qu’ils te gardent;
11 et:
Ils te porteront sur les mains,
De peur que ton pied ne heurte contre une pierre.
12 Jésus lui répondit: Il est dit:
De 6:16.Tu ne tenteras point le Seigneur, ton Dieu.
13 Après l’avoir tenté de toutes ces manières, le diable s’éloigna de lui jusqu’à un moment favorable.
Ministère de Jésus en Galilée
14 Mt 4:12.Mc 1:14.Jn 4:43.Ac 10:37.Jésus, revêtu de la puissance de l’Esprit, retourna en Galilée, et sa renommée se répandit dans tout le pays d’alentour. 15 Il enseignait dans les synagogues, et il était glorifié par tous.
Prédication à Nazareth. Hostilité des habitants
16 Mt 13:54.Mc 6:1.Jn 4:43.Il se rendit à Nazareth, où il avait été élevé, et, selon sa coutume, il entra dans la synagogue le jour du sabbat. Né 8:5,6.Il se leva pour faire la lecture, 17 et on lui remit le livre du prophète Ésaïe. L’ayant déroulé, il trouva l’endroit où il était écrit:
18 És 61:6.L’Esprit du Seigneur est sur moi,
Parce qu’il m’a ointMt 11:5.pour annoncer une bonne nouvelle aux pauvres;
Il m’a envoyé pour guérir ceux qui ont le cœur brisé,
Pour proclamer aux captifs la délivrance,
Et aux aveugles le recouvrement de la vue,
Pour renvoyer libres les opprimés,
19 És 42:7;61:1,2.Pour publier une année de grâce du Seigneur.
20 Ensuite, il roula le livre, le remit au serviteur, et s’assit. Tous ceux qui se trouvaient dans la synagogue avaient les regards fixés sur lui. 21 Alors il commença à leur dire: Aujourd’hui cette parole de l’Écriture, que vous venez d’entendre, est accomplie.22 Et tous lui rendaient témoignage; És 50:4.Mt 13:54.Mc 6:2.Lu 2:47.ils étaient étonnés des paroles de grâce qui sortaient de sa bouche, et ils disaient: Jn 6:42.N’est-ce pas le fils de Joseph? 23 Jésus leur dit: Sans doute vous m’appliquerez ce proverbe: Médecin, guéris-toi toi-même; et vous me direz: Fais ici, dans ta patrie, tout ce que nous avons apprisMt 4:13.que tu as fait à Capernaüm.
24 Mais, ajouta-t-il, je vous le dis en vérité,Mt 13:57.Mc 6:4.Jn 4:44.aucun prophète n’est bien reçu dans sa patrie.25 Je vous le dis en vérité: il y avait1 R 17:7.Ja 5:17.plusieurs veuves en Israël du temps d’Élie, lorsque le ciel fut fermé trois ans et six mois et qu’il y eut une grande famine sur toute la terre;26 et cependant Élie ne fut envoyé vers aucune d’elles, si ce n’est vers une femme veuve, à Sarepta, dans le pays de Sidon.27 Il y avait aussi2 R 5:14.plusieurs lépreux en Israël du temps d’Élisée, le prophète; et cependant aucun d’eux ne fut purifié, si ce n’est Naaman le Syrien.28 Ils furent tous remplis de colère dans la synagogue, lorsqu’ils entendirent ces choses. 29 Et s’étant levés, ils le chassèrent de la ville, et le menèrent jusqu’au sommet de la montagne sur laquelle leur ville était bâtie, afin de le précipiter en bas. 30 Mais Jésus, passant au milieu d’eux, s’en alla.
Jésus à Capernaüm. Enseignement dans la synagogue. Guérison d’un démoniaque, de la belle-mère de Pierre et de plusieurs malades. Jésus en divers lieux de la Galilée
31 Mt 4:13.Mc 1:21.Il descendit à Capernaüm, ville de la Galilée; et il enseignait, le jour du sabbat. 32 Mt 7:29.Mc 1:22.On était frappé de sa doctrine; car il parlait avec autorité. 33 Mc 1:23.Il se trouva dans la synagogue un homme qui avait un esprit de démon impur, et qui s’écria d’une voix forte: 34 Ah! Qu’y a-t-il entre nous et toi, Jésus de Nazareth? Tu es venu pour nous perdre. Je sais qui tu es: le Saint de Dieu. 35 Jésus le menaça, disant: Tais-toi, et sors de cet homme. Et le démon le jeta au milieu de l’assemblée, et sortit de lui, sans lui faire aucun mal. 36 Tous furent saisis de stupeur, et ils se disaient les uns aux autres: Quelle est cette parole? Il commande avec autorité et puissance aux esprits impurs, et ils sortent! 37 Et sa renommée se répandit dans tous les lieux d’alentour.
38 Mt 8:14.Mc 1:29.En sortant de la synagogue, il se rendit à la maison de Simon. La belle-mère de Simon avait une violente fièvre, et ils le prièrent en sa faveur. 39 S’étant penché sur elle, il menaça la fièvre, et la fièvre la quitta. A l’instant elle se leva, et les servit.
40 Mt 8:16.Mc 1:32.Après le coucher du soleil, tous ceux qui avaient des malades atteints de diverses maladies les lui amenèrent. Mc 7:32;8:23,25.Il imposa les mains à chacun d’eux, et il les guérit. 41 Mc 1:34;3:11.Des démons aussi sortirent de beaucoup de personnes, en criant et en disant: Tu es le Fils de Dieu. Mais il les menaçait et ne leur permettait pas de parler, parce qu’ils savaient qu’il était le Christ. 42 Mc 1:35.Dès que le jour parut, il sortit et alla dans un lieu désert. Une foule de gens se mirent à sa recherche, et arrivèrent jusqu’à lui; ils voulaient le retenir, afin qu’il ne les quittât point. 43 Mais il leur dit: Il faut aussi que j’annonce aux autres villes la bonne nouvelle du royaume de Dieu; car c’est pour cela que j’ai été envoyé.44 Et il prêchait dans les synagogues de la Galilée.